16,268 matches
-
cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale), altele mai joase, de natură sculpturală, (interfluvii sculpturale, coaste morfologice și depresiunea de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a literaturii geografice existente, aceste subunități sunt: 1. SUBUNITATEA ÎNALTĂ este reprezentată de Dealul Mare-Hârlău (cel mai impunător masiv din sud-estul Podișului Sucevei), format din doi lobi inegali între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. Culmea vestică mai dezvoltată, este dominată de Dealul Tudora (587 m) iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m), iar la nord apar platourile structurale Berezlogi-530 m, Șanturi-520 m, Aliciurilor-475 m. În Culmea Holmului suprafețele structurale sunt de dimensiuni mai mici și în general mai netede situate în punctele La Vamă-531m,Holm 540m și Belea-481m. Sub raport climatic, subunitatea înaltă se caracterizează prin precipitații bogate și temperaturi moderate. Astfel, temperatura medie anuală are o valoare de 7,4° la punctul meteorologic Tudora situat la 540 m altitudine absolută în zona cercetată. Precipitațiile medii anuale variază între 650-700 mm/m²
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar pe calcarele oolitice ale suprafețelor structurale pe soluri brune eumezobazice litice și brune argiloiluviale litice. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 2. VALEA BAHLUIULUI ÎN AMONTE DE HÂRLĂU Această subunitate se desfășoară de la izvoarele Bahluiului și până la Hârlău pe o lungime de circa 25 km fiind mărginită de cei doi lobi ai Dealului Mare-Hârlău: Culmea Dealul Mare-Hârlău la vest și Culmea Holmului la est, între care s-a sculptat bazinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și de alte foioase (inclusiv solurile corespunzătoare), coboară, uneori, până la baza lor, pentru ca pe aceiași versanți, dar cu înclinări accentuate (frunți de cuestă, abrupturi cuestiforme), să predomine solurile intens erodate și regosolurile. Fauna este cea corespunzătoare pădurilor de foioase. 3. SUBUNITATEA "COASTEI DE TRANZIȚIE" (V. Băcăuanu, 1980),numită și "Coasta Hârlăului" (V. Tufescu, 1937), se dezvoltă între rama înaltă a platourilor structurale care aparțin Dealului Mare-Hârlău la vest și depresiunea de contact HârlăuCotnari-la est. ,,Coasta de tranziție a Hârlăului" a apărut
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m altitudine relativă). Afluenții Bahluiului, în special Buhalnița și Broscăria au cel mult două nivele de terasă, sporadice, cu suprafețe reduse. Procesele deluviale reprezentate prin spălări, eroziune liniară și alunecări, sunt reduse în partea inferioară a ramei ce mărginește această subunitate și mai intense către partea sa superioară. În ceea ce privește vârsta Depresiunii Hârlău-Cotnari, ea este identică cu cea a văii Bahluiului din acest sector. Deoarece terasa cea mai înaltă din Dealul DumbravaCotnari care închide depresiunea spre sud-est, are 130-140 m altitudine relativă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
canalele de potasiu calciu și voltaj-activate prin fosforilare dependentă de cGMP [35]. Nu este clar mecanismul prin care estrogenii Efectele hormonilor sexuali asupra aparatului cardiovascular 69 controlează canalele ionice membranare [12]. S-a arătat că estradiolul se cuplează direct cu subunitatea reglatorie β a canalelor de potasiu calciuși voltaj-activate [22]. Testosteronul influențează de asemenea activitatea canalelor membranare de calciu și potasiu, la nivelul celulelor musculare netede, aceste mecanisme contribuind la efectele directe ale androgenilor asupra tonusului vascular [36]. Protein kinaze. Printre
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mai mari sau mici de 1 g, se închide balanța) ; se citește valoarea astfel: gramele se calculează făcând suma maselor etalonate de pe taler, primele două zecimale se citesc cu ajutorul celor două șuruburi situate lateral, de pe care s-au adăugat diverse subunități ale gramului, iar a treia și a patra zecimală se citesc pe scala gradată a balanței; se închide balanța, se ia obiectul de cântărit de pe taler și se descarcă balanța în ordinea descrescătoare a maselor adăugate. La sfârșitul cântăririlor se
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
au prezentat ca niște eroi, ci ca militari aflați într-o situație specială în condițiile tehnice de atunci, cu fricile lor, cu frământările, cunoașterile și necunoașterile lor de atunci. În mărturiile lor, veți putea găsi deopotrivă momente de derută a subunităților militare din care au făcut parte, momente de luciditate ale unor militari, momente de entuziasm și de dezamăgire, apariția unor teroriști (veți vedea în unele cazuri și cine erau), a unor persoane ce i-au provocat pe militari să deschidă
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de Stat major. Arapu era comandantul plutonului de cercetare. S.B.: Și care era în organigramă ierarhia? M.N.: Comandantul companiei era subordonat comandantului de Regiment. Comandantul de Regiment avea statul lui major, cu șef de stat major în frunte, dar coordonarea subunităților de arme o făcea fiecare șef de armă: șef de transmisiuni, șef de protecție antichimică, șef de cercetare, șef de geniu. Pentru a ocupa funcția de șef al cercetării Regimentului, una dintre condiții era să fi absolvit Academia Militară de
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
anumite condiții, ne-am dat seama că nu e de bine. S.B.: Care era rolul dumneavoastră la alarmă? M.N.: Rolul meu era să pun în aplicare planul de alarmă în părțile ce îmi reveneau și să mă asigur că iese subunitatea de cercetare la termen. S.B.: Și ați rămas în unitate până pe 22? M.N.: Da, până seara pe 22. S.B.: Ce discutați cu cadrele despre adunarea comandată de Ceaușescu? M.N.: Nu-și dorea nimeni să se uite la adunarea aia. Cadrele
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
au dat acordul la Malta. Provocări și reacții S.B.: În toată perioada aceea ați stat doar în unitate și ați asigurat paza unității? N.B.: Am stat în unitate. Să vă povestesc cum s-a tras. Muniția s-a repartizat pe subunități, fiecare avea un încărcător în toc și unul în pistol și o rezervă pregătită, până la 24 de cartușe, la ofițerul de serviciu. S-au distribuit și pistoale-mitralieră cu o unitate de foc la cadre. Vizavi de unitatea de pe Antiaeriană erau
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
apoi în hotel. S.B.: Deci a fost o victimă acolo în clădire? N.B.: Eu nu am văzut, numai am auzit. S-a mai întâmplat o chestie: au trecut tancuri și mașini și s-a tras în mașini. Nu noi, ci subunitățile de la Armata I. S.B.: Știți cumva cam câtă muniție s-a consumat în unitatea dumneavoastră? N.B.: S-a tras, dar nu prea mult, totuși. Noi am avut un detașament de mitraliere detașat la Marele Stat-Major în Drumul Taberei - un ofițer
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și comandant de companie la Centrul de Scafandri și, pentru că am avut un necaz mare, am ajuns la Batalionul de Infanterie Marină. S.B.: Dar ce s-a întâmplat atunci? L.M.: Pe 14 august 1988, subofițerul meu, care era administratorul de subunitate sau plutonierul de companie, cum se numea pe vremea aceea, a pus o grenadă defensivă pe terasa hotelului Parc din Mamaia, eveniment în urma căruia au rezultat doi morți și 12 răniți. S.B.: Dar de ce a făcut asta? Avea probleme psihice
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în colană de marș și se completau unitățile de foc. Când m-a văzut Comandantul m-a interpelat el, de data aceasta, mai dur, spunându-mi că era pe punctul de a mă declare dezertor. Când m-am dus la subunitate, pistolul era încărcat și atunci am realizat că eram în război. Dar cu cine ne luptam? Cu ungurii, firește! S.B.: Dar cine v-a spus de asta? L.M.: Nimeni. Dar asta a fost percepția tuturor. Păi nu ni se spusese
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
nu a apărut Gușă, care era șeful SMG? L.M.: Noi ziceam că erau dezertori, au fugit de la cazarmă și ne vindeau nouă gogoși pe la teve. S.B.: În zilele acelea în ce dispozitiv ați stat? L.M.: Eu am fost comandant de subunitate de artilerie AG9 antitanc și am stat în cazarmă. S.B.: Deci nu ați ieșit deloc? L.M.: Pe 17 spre 18 am ieșit pe drumul din fața cazărmii, așa cum am primit comanda, și am stat în așteptare 12 ore. În ziua următoare
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
primit comanda, și am stat în așteptare 12 ore. În ziua următoare ne-am băgat în cazărmi, căci se primise ordinul de apărare perimetrală. Iar seara, pe 18 decembrie, s-a primit ordinul de intervenție la Codru, unde a plecat subunitatea de intervenție conform indicativului. Pe 19 decembrie a fost întâmplarea cu vagonul ciuruit. Iar în noaptea de 22 decembrie, dacă nu mă înșel, s-a primit o informație de la aeroportul Cataloi, de la Tulcea, că era atacat și s-a cerut
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Mai încolo se aflau grănicerii, dincolo Divizia 9 Mărășești etc. Erau puși în dispozitiv, dar nu știau unii de alții. S.B.: Și dispozitivul unde era? L.M.: La Dacia. Un dispozitiv la un punct obligatoriu de trecere unde se aflau patru subunități din structuri diferite: de la grănicerii, de la Divizia 9 Mecanizată, Marinari din nu știu ce divizion și două tancuri de la Regimentul de tancuri din Basarabi actualul Murfatlar. Și nu știau unii de alții. S.B.: Puteau să tragă unii în alții. L.M.: Dar au
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
identificăm reciproc, i-am întrebat ce fac acolo și dacă știu cu cine cooperează - văzusem TAB-urile și tancurile din partea cealaltă a intersecției - și mi-au zis foarte senin că nu știu. M-am dus la fiecare din cele patru subunități și am făcut cunoștință. I-am întrebat care era comandantul de dispozitiv, dacă au stabilită o modalitate de cooperare și mi-au zis că nu aveau nimic. Vă dați seama, într-un punct obligatoriu de trecere! I-au trimis acolo
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
caz nu a fost un plan de acțiune. Se pare că s-a dorit să fie cât mai multe victime. Noi am fost prudenți, poate mai orientați, mai instruiți, sau mai degrabă norocoși. S.B.: Din ce spuneți, acolo se întâlniseră subunități aparținând unor ramuri militare diferite. Pe baza căror ordine au ajuns ele acolo? L.M.: Dumnezeu știe, reiterez: s-a dorit sânge. Un alt incident, aproape similar, a fost când cei de la Divizia 9 Mecanizată din Viile Noi au primit informația
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și cum a trebuit să facem cunoștință cu camarazii mei, căci nu știam nimic unii de alții. S.B.: Și care era cel mai mare în grad din toată adunarea aceea? L.M.: Erau locotenenți toți. S.B.: Deci, toți erați comandanți de subunități trimiși acolo ca să apărați, ce? L.M.: Ei, o intersecție, Revoluția! S.B.: Să vă împușcați între voi. L.M.: Ne-am prins mai târziu că era totul o vrăjeală și am lăsat toată muniția în cazarmă, am păstrat doar câte o lovitură
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de telecabine, telescaune și teleschiuri și numai după aceea se vor așeza celelalte echipamente turistice. Unii specialiști consideră că, în general, amenajarea turistică a unei zone montane cuprinde o localizare principală, centrală, de obicei la poalele masivului, care are multe subunități în sfera sa de acțiune, numite sateliți ale stațiunii turistice, care au rolul de a intensifica circulația turistică, de a asigura cazarea și servirea mesei turiștilor care se vor afla în zonă și a celor cazați în stațiunea de bază
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
indirect la scară planetară iar evaluarea consecințelor pe termen scurt și mediu nu este totdeauna posibilă. 2.2.Funcțiile geosistemului Geosistemul are o funcționalitate proprie, rezultată din interacțiunile multiple ale componentelor sale. În egală măsură, fiecare din sistemele componente are subunități spațiale și dinamice, legate interactiv. Același tip de legături menține subsistemele și unitățile respective într-o rețea ierarhizată tridimensional. Astfel, fiecare unitate, indiferent de poziția ei în sistem, este legată interactiv cu unitățile de pe același nivel ierarhic, controlează unitățile subordonate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]