2,052 matches
-
când era cadru didactic la Centrul Profesional Onești, Tăcu a fost nevoit apoi să-și câștige existența săpând fântâni, șlefuind pereți, culegând fructe sau curățând toalete. Ulterior, a ajuns bibliotecar la CUG, calitate ce i-a permis Înființarea unui cenaclu subversiv numit „Lupta cu inerția”. În tot acest timp, familia Tăcu a cerut Ambasadei SUA de la București azil politic. „Întrucât cererea noastră de plecare În America a fost respinsă nefondat, am intrat În greva foamei că protest oficial Împotriva lui Ronald
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
anchetat pe când eram elev În clasa a VI-a la Colegiul „Codreanu” din Bârlad, prima dată În toamna anului 1948, deoarece fusesem denunțat că am cântat În școala „Trăiască Regele”, „Pe-al nostru steag”, „Imnul Eroilor” și alte cântece considerate subversive de către regimul comunist. Cu ocazia acestor anchete am fost interogat brutal de către următorii securiști; căpitan Pascal, locotenent Ghenadi, plutonierii Balauru și Bârlădeanu, locot. Balaban Ilie, detașat la Bârlad de la Brăila, locot. Stratulat. După terminarea liceului, am fost Încorporat În toamna
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fidelitatea neobișnuit de mare față de textul lui Titus Livius s-a voit a fi un alibi, conștienți fiind totodată că cenzura nu se lăsa păcălită de astfel de stratageme. Situația rămâne neobișnuită, mai firească fiind cea a pieselor, într-adevăr subversive, ale lui Ștefan Zicher, care au trebuit să aștepte căderea regimului comunist până să poată apărea. Nedumerirea e cu atât mai mare cu cât destule elemente din Negru și roșu sunt similare cu ce se întâmpla la noi în țară
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
muncitorii imigranți erau numeroși (aproape 3 milioane în 1931, adică 7 % din populație) resentimentele populației active se îndreaptă frecvent împotriva nccstor "dușmani interni" veniți ca italienii, polonezii și spaniolii, să la locurile de muncă ale localnicilor și să răspîndească idei subversive. În sfîrșit clasele mijlocii au fost afectate și ele de devalorizare (rentierii), de falimentele și de stagnarea comerțului cu amănuntul (meseriași, comercianți lăsați pradă concurenței marilor întreprinderi) sau de măsurile deflaționiste (funcționarii) adoptate de unele guverne pentru a lupta împotriva
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
remarcat de șefii săi. Demobilizat, el revine la viața sa de semimarginalizat purtînd în suflet nostalgia perioadei petrecute pe front. Trăind modest din cîteva subvenții oferite de armată în schimbul activității de "supraveghere" pe care o exercită pe lîngă diferite grupuri subversive, el este tipul combatantului decepționat gata să se angajeze în micile grupări ultranaționaliste foarte numeroase în Germania de după înfrîngere. În 1919, aderă la "Partidul Muncitoresc German", un grup obscur de extremă dreapta a cărui conducere o va prelua curînd și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
imensele parade (cea mai importantă fiind "sărbătoarea partidului" la Nüremberg), aceasta își propune să fanatizeze poporul german. "Camera culturii naționale" și poliția supraveghează și interzic tot ce nu respectă linia ideologică a regimului. Bibliotecile sînt cenzurate și mii de lucrări "subversive" sînt arse în piețele publice. Drept consecință, cultura germană cunoaște o decădere rapidă, iar numeroși scriitori și artiști de laAlbert Einstein la Thomas Mann, de la Ștefan Zweig la Fritz Lang, de la George Grosz la Brethold Brecht, părăsesc țara sau refuză
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Nu toată Europa trăiește în ritmul "jazz-ului" sau a charleston-ului debarasîndu-se de constrîngerile și tabuurile moralei tradiționale. Chiar dacă sînt tunse à la garçonne și își scurtează fustele după ultima modă, nu toate femeile sînt gata să urmeze exemplul subversiv al eroinelor lui Victor Margueritte (La Garçonne, 1922) sau al lui Raymond Radiguet (Le Diable au corps, 1923). Chiar dacă "furia de a trăi" caracterizează mai ales o elită socială, bucuria de a trăi momentul după suferințele și neliniștile războiului este
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
occidentale într-un oraș liber, neutru care să aibă propriul său guvern și să-și autogestioneze economia, în același timp el precizează că "orașul liber" ar trebui să fie demilitarizat și să-și la angajamentul de a "împiedica" orice activitate subversivă îndreptată împotriva RDG-ului sau oricărui alt stat. În cazul unui refuz el amenință că va încheia un tratat de pace cu Germania democrată care să-i dea dreptul să întrerupă toate legăturile între Berlinul de Vest și RFG. Trupele
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
semnătura italianului Ugo Pratt (Corto Maltese), sau în paginile revistei spaniole Madriz. Ele au influențat și asupra cinematografului (filme ca "Marele Albastru" sau "Nikita" de Jean-Luc Besson) și asupra artelor plastice și pot în același timp să vehiculeze mesaje politice subversive, ca BD underground din anii 70. Cu toate acestea, se întîmplă același lucru cu benzile desenate ca și cu televiziunea: se pot realiza lucruri bune dar și lucruri rele, iar dacă ne referim la comercializarea lor crescîndă din ultimii ani
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
identității pentru a conceptualiza pe deplin dimensiunile ideologice ale textelor culturale și a ne însuși întreaga gamă a efectelor lor. Apoi, în capitolul 3, arăt necesitatea de a descifra ideologia implantată în cultura media, de a depista momentele critice și subversive și de a analiza cauzele eșecului unor proiecte ideologice din textele media. Explic, de asemenea, un concept de critică diagnostică ce folosește cultura media pentru a diagnostica anumite curente și tendințe sociale, ajungînd prin text la fanteziile, spaimele, speranțele și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pop, de la literatura modernistă la serialele de televiziune de tip "soap opera". În special, este problematic modelul propus de Școala de la Frankfurt al unei culturi de masă monolitice prezentat ca antiteza unui ideal de artă autentică, ceea ce limitează momentele critice, subversive sau de emancipare la unele produse privilegiate ale culturii înalte. Este discutabilă și opinia Școlii de la Frankfurt conform căreia cultura de masă în întregul său este ideologizată și pervertită și prostește masa pasivă de consumatori. Ar trebui, în schimb, să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ar trebui, în schimb, să identificăm momente critice și ideologice în întregul spectru de fenomene culturale, în loc să limităm momentele critice la cultura "înaltă", considerînd astfel toată cultura "comună" ca ideologică. Ar trebui, de asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît și în modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a opoziției și a emancipării artistice 20. În plus, ar trebui să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de diferențe ori de politici ale identității ajută la realizarea strategiilor de tipul "dezbină și cucerește", care servesc, în ultimă instanță, intereselor puterii 33. Școala de Frankfurt pune accentul pe cooptare chiar și pe cooptarea impulsurilor ce par radicale și subversive, ceea ce stîrnește întrebări în legătură cu natura și efectele "interpretărilor rezistente", îndrăgite de unii teoreticieni culturali. Acest lucru sugerează că pînă și producerea de sensuri alternative și rezistența la "sensurile preferate" pot fi moduri eficiente de absorbire a indivizilor în societatea stabilită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utopie pentru a face o critică a distrugerii comunității prin interese meschine comerciale. Textele populare pot deci conține elemente de critică socială în scenariile lor ideologice și una din sarcinile criticii culturale radicale este de a identifica sensuri utopice, critice, subversive sau de opoziție chiar în textele culturii media (vezi Kellner, 1979). Aceste produse culturale pot conține o critică implicită sau explicită a capitalismului, sexismului, rasismului sau o viziune a libertății și fericirii care pot oferi o perspectivă critică asupra lipsei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
punctul de vedere al alteia, ca atunci cînd atacăm fascismul din punctul de vedere al umanismului liberal. Teoriile care ar putea fi ideologie din punctul de vedere al legitimării unei ordini sociale dominante pot fi critice într-un context și subversive în altul, ca atunci cînd marxismul a oferit funcții sociale conservatoare, legitimînd Uniunea Sovietică, prezentînd în același timp perspective radicale asupra societății capitaliste existente. Astfel, toate discursurile și criticile sînt contextuale, folosind norme specifice mai curînd decît avansînd standarde absolute
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care Biroul de Taxe a început să strîngă date asupra acestui subiect. În 1983, 40% din populație primea cea mai mare parte a venitului din 1947 pînă în acel moment." (Ferguson și Rogers, 1986:130) 5 În ce privește momentele "critice" și "subversive" din operele acestor cineaști și ale altora, vezi studiile lui Brittor, Lippe, Williams și Wood, 1979; Kellner și Ryan, 1988. 6 Poltergeist este considerat drept un film făcut de Tobe Hooper, iar Hooper este considerat regizorul acestui film, Spielberg apărînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
adorată și detestată de public, criticată de reprezentanții lumii academice. Majoritatea polemicilor sînt însă pornite de dragul polemicii, participanții postîndu-se pe poziții ireconciliabile, pro sau contra, nereușind să surprindă multe dintre aspectele fenomenului. În vreme ce unii o elogiază ca pe o revoluționară subversivă în spațiul culturii, alții îi atacă poziția ca fiind antifeministă sau o condamnă pentru vulgaritatea ei iremediabilă. În ciuda acestor interpretări unilaterale, voi demonstra că Madona este un spațiu de manifestare a unor reale contradicții ce trebuie evaluate și articulate pentru ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trecutului, iar moda a devenit un element important al construcției noilor identități, alături de sex, droguri și rock-and-roll, fenomene care au fost implicate și în schimbarea modei zilei. În anii '60, "anti-moda" în vestimentație și ținută a devenit "șic", iar atitudinea subversivă de răsturnare a codurilor a devenit normală. Așa-numita modă subversivă a continuat să fie în vogă în următoarele decenii, iar industria modei a permis o nouă flexibilitate punînd pe piață un șir de stiluri și înfățișări în permanentă schimbare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
identități, alături de sex, droguri și rock-and-roll, fenomene care au fost implicate și în schimbarea modei zilei. În anii '60, "anti-moda" în vestimentație și ținută a devenit "șic", iar atitudinea subversivă de răsturnare a codurilor a devenit normală. Așa-numita modă subversivă a continuat să fie în vogă în următoarele decenii, iar industria modei a permis o nouă flexibilitate punînd pe piață un șir de stiluri și înfățișări în permanentă schimbare. Prin aceste mișcări în domeniul modei, indivizii își puteau produce cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
provocator, subminînd astfel normele comportamentului feminin "cuviincios". Ca urmare, încă de la început Madona a reprezentat una dintre cele mai șocante imagini feminine din repertoriul imaginilor în circulație, confirmată de industria de cultură. Deși au existat fără îndoială imagini mult mai subversive decît ea, mesajele lor nu au avut circulație în curentul cultural dominant și ca atare nu au avut eficacitatea dată de popularitate. Madona din perioada de început afișa o atitudine rebelă, nonconformismul, individualismul în domeniul modei și a stilului de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fundă neagră în păr și un cercel în formă de stea și un altul, mai mic, în formă de crucifix. Toaleta îi este completată de șosete negre băiețești și ghete negre scurte. Moda Madonei în această etapă reprezintă un atac subversiv la codurile convenționale, ea impunînd ca acceptabilă orice combinație de haine și ornamente, după chef. Ea însăși a devenit rapid un model pentru moda adolescenților, iar fetele care o imitau reproduceau fără discernămînt cele mai mici detalii ale stilului său
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Într-una din secvențele alb-negru, ea scrie mesaje grafitti pe un grup de sculpturi clasice, un gest modernist care, alături de altele, îi încadrează videoclipurile între produsele care violează codurile culturii "superioare", consacrînd-o pe Madona ca pe o participantă la mișcarea subversivă pop care sparge canoanele și încearcă să inoveze, chiar dacă în limitele restrînse ale fenomenului pop. În videoclipul "Borderline", ea încalcă tabu-ul relațiilor interrasiale prezentîndu-și personajul ca avînd o relație cu un tînăr hispanic. Deși pare să-l respingă pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reținută în promovarea modei și sexualității, părînd să se "maturizeze" prin însușirea unui stil de îmbrăcăminte și a unor valori tradiționale. Această etapă a evoluției vedetei, în care ea folosește imagini mai tradiționale ale femeii și sexualității, îi reduce caracterul subversiv de emblemă a modei și de model pentru femeile tinere. În vreme ce stilul "vampă" din perioada mai timpurie legitima crearea propriului stil vestimentar și a propriei afirmări prin intermediul acestuia prin combinarea elementelor de vestimentație ieftină, Madona abordează acum imaginea tradițională a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceste contradicții, adresîndu-se atît catolicilor cărora li se oferă ocazia să vadă un anume grad de erotism și de vitalitate insuflată instituțiilor bisericești, dar și o dramatizare a ideilor sale morale, cît și catolicilor decăzuți sau anticatolicilor incitați de imaginile subversive, precum cea a Madonei sărutînd un bărbat negru sau dansînd în furou în biserică. În videoclipul "Express Yourself" (1989), care reprezintă poate punctul culminant al celei de-a doua perioade, Madona produce un text modernist de mare complexitate care atinge
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se pot confrunta cu polisemismul textelor moderniste și utilizarea ocazională a unor strategii postmoderniste; iar cei ce studiază cultura populară pot încerca să descopere cum și de ce este Madona atît de populară. O dată în plus, putem vedea cum procedeele artistice "subversive" folosite de ea fuzionează cu o strategie de piață extrem de eficientă. Madona trebuie așadar interpretată atît din perspectiva practicilor estetice, cît și a strategiilor de piață folosite, iar producțiile sale pot fi citite ca producții artistice, dar pot fi și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]