5,001 matches
-
prezentării celor opt tipuri de manageri corespunzătoare celor patru culori primare (roșu, albastru, galben, verde) și combinații de câte două culori. Cum să recunoaștem și să interacționăm cu aceste tipuri? Răspunsul îl vom afla studiind acest capitol, totuși vom prezenta succint caracteristicile definitorii ale celor opt tipuri, cu „scopul” de a incita la lecturarea acestei cărți cel puțin interesante, chiar și pentru nespecialiștii în științele socioumane. Ultimul capitol conține exerciții și tehnici de dezvoltare și ameliorare a celor opt tipuri. Conducătorul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
drepturile copilului stabilite prin Constituție și lege, în concordanță cu prevederile Convenției Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990, republicata, și ale celorlalte acte internaționale în materie, la care România este parte. Într-o prezentare succinta drepturile copilului, așa cum sunt stipulate de legislația română, pot fi grupate în trei mari grupe, în funcție de rolul lor: drepturi de protecție, drepturi de dezvoltare și drepturi de participare. 1. Drepturile de protecție Drepturile de protecție se referă la legislația care
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, H. Sanielevici. Cu articole mai cuprinzătoare decât o simplă cronică săptămânală, din care rezultă o înțelegere largă a menirii literaturii, colabora N. Iorga. Se publică și multe recenzii, scrise de H. Sanielevici, B. Brănișteanu ș.a., portrete succinte ale unor personalități politice și culturale, amintiri literare (despre I. Păun-Pincio, Tr. Demetrescu sau I. L. Caragiale), anecdote și ecouri din viața scriitorilor etc. Versuri dau D. Th. Neculuță, Radu D. Rosetti, I. Costin, Tr. Demetrescu (în 1895), Dem. Moldoveanu, Adrian
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
la emigrația românească În Canada, conchidea că majoritatea românilor, sosiți aici după 1900, s-au instalat În provinciile centrale, adică În Alberta, Manitoba și Saskatchewan, dar și În Ontario sau British Columbia. Înainte de a continua Încercarea de a schița un succint și incomplet, desigur, tablou al emigrației române În America și Canada, se cuvin reținute cîteva considerații generale, oricînd necesare extensiunii documentare și nuanțărilor interpretative. Așa cum nu știm cine și cînd a „descoperit” America, nu vom ști niciodată cînd a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pare nerealistă, cu atît mai mult cu cît numărul celor exterminați nu poate fi stabilit decît În baza unor cercetări viitoare. Volumul prezentat aici beneficiază și de o „Introducere” semnată de același Radolph L. Braham, În care cartea este Înfățișată succint, arătîndu-se că restabilirea reputației mareșalului ar aduce beneficii politice unor „persoane de orientare antidemocratică și antimonarhică” (p. 21). Lucrarea prezentată, a șaptesprezecea din Seria de Studii asupra Holocaustului, are patru părți, adunînd nu mai puțin de 13 studii oferite de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din partea interlocutorilor externi. Iată că am ajuns În punctul din care putem argumenta utilitatea unei recitiri a Diplomației absurdului. În relațiile bilaterale cu Statele Unite, România a reușit să depășească punctul mort În care s-a aflat pînă În 2001 (analizat succint de Mircea Răceanu În articolul citat din Sfera Politicii) și, conjugînd o situație internațională favorabilă cu unele demersuri curajoase (semnarea tratatului referitor la TPI, găzduirea bazelor militare americane, permisiunea ca de pe teritoriul românesc să se lanseze operațiuni militare asupra Irakului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină a conflictului care a dus la dispariția Comitetului Național care a furnizat poate cel mai semnificativ argument
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Jurnal la marginea dintre vis și viață, scrierea este una hibridă: amestec de memorialistică (idealizând satul natal și începuturile sale publicistice), însemnări cotidiene, jurnal de călătorie cu numeroase intruziuni eseistice pe teme de artă și literatură, încheindu-se cu o succintă filosofare metaforică asupra vieții. Se reține în special „dosarul de existențe” pe care îl înglobează scrierea, M. făcând portrete reușite unor contemporani, printre care Al. Sahia, Șt. Roll, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu. SCRIERI: Contradicții în
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
între generații. Parte din recolta de fapte, de gesturi, de replici obținută pe calea observației reportericești este valorificată în povestiri, nuvele, roman, piese de teatru. Scriitorul posedă o capacitate remarcabilă de a reprezenta, printr-un montaj impasibil de fapte, prin succinte notații de atmosferă, prin replici anodine, tensiunea unor situații, întâmplări sau stări obișnuite, dar importante în ordinea umanului. Confesiunea soldatului din nuvela Vinovații (volumul Stația de salvare, 1975), punctată de accentele unei agresivități deturnate, relevă, de fapt, adâncul derutant al
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
etaloanele statului Instrumentele de măsură neoficiale s-au dezvoltat pe baza practicilor locale și, prin urmare, aveau În comun anumite caracteristici generice, În ciuda varietății lor uluitoare ce Împiedica uniformizarea administrativă. Mulțumită sintezei medievistului Witold Kula, vom putea prezenta aici destul de succint raționamentul ce stătea la baza practicilor locale În materie de unități de măsură. Primele unități de măsură erau la o scară umană și logica lor se observă În unele expresii ce supraviețuiesc și azi: „la o aruncătură de băț” sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că socialismul nu poate fi construit doar de Comitetul Central, oricât de clarvăzător ar fi fost aceste. Sindicatele nu reprezentau doar instrumente În cadrul acestui proces, ci erau, În mare măsură, subiecții și creatorii unui mod de producție socialist. Kollontai exprimă succint această diferență fundamentală: „Opoziția Muncitorească consideră că sindicatele sunt coordonatorii și creatorii economiei socialiste, În timp ce Buharin, alături de Lenin și de Troțki, le lasă să joace numai rolul de școli de comunism și nimic mai mult”. Kollontai Împărtășea convingerea Rosei Luxemburg
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
chiar au Încercat - să se adapteze și să improvizeze, odată confruntați cu neprevăzutul, Însă amploarea intervenției lor inițiale era atât de mare, Încât mulți dintre pașii făcuți nu mai puteau fi corectați. Stephen Marglin a descris problema Într-un mod succint: „dacă singura certitudine cu privire la viitor este aceea că viitorul este incert, dacă singurul lucru sigur este că ne așteaptă surprize, atunci oricâtă planificare și oricâte regulamente am avea, tot vor fi insuficiente pentru a face față evenimentelor neprevăzute pe care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
versuri în „Luceafărul” și „Tribuna”. Colaborează de-a lungul timpului la principalele reviste literare. În 1968 îi apare întâia carte, Tăcerineprimite (grafierea titlului, fără pauză între cuvinte, e consecventă, ceea ce pare să excludă eroarea și să denote intenționalitatea), cuprinzând o succintă prezentare critică, în care I. Negoițescu remarca „o neliniște primară, ce corespunde instinctului sexual pur” și îl califica pe autor drept un „notar al fărâmițării umane”. Odată consacrat ca poet, I. își publică volumele în ritm cvasibienal. Din 1973, timp
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
urmare: „Mai bine redai individualul în complexitatea lui, adică atunci când îl concepi în toate raporturile lui sociologice” (Creație și analiză). Critica la obiect a lui I. se orientează spre clasici (Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale); concomitent, se fac referiri succinte la Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, C. Dobrogeanu-Gherea, precum și la scriitori din generațiile mai noi, cu interes pentru operele convenind unei anumite sensibilități. Format în ambianța dinainte de 1900, criticul se mai afla după 1920 în fluxul noii literaturi, preocupat acum să
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
rând în revistă fără să nu-l fi citit. El era regulatorul fiecărui număr, cumpănitorul polemicilor, articolelor grave, al problemelor înfricoșate...” (M. Sadoveanu). Din exces autocritic, I. nu a încredințat tiparului decât cu mari ezitări aforismele din Privind viața (1930). Succintele Amintiri din copilărie și adolescență, prețioase ca psihologie retrospectivă, nu erau destinate publicității. O valoroasă creație literară este romanul Adela (1933), nu atât roman al unei tinere femei, cât analiză a crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extremă
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
primului ministru și Parlamentului britanic, de exemplu, difer) de cele ale președintelui și Congresului american. Cand pozițiile oficiale se juxtapun și când funcțiile sunt combinate în diferite moduri, se deduc comportamente și rezultate diferite, așa cum voi ar)ta în mod succint. Dispunerea unit)ților în relații reciproce nu este complet definit) de principiul ordonator al unui sistem, si de diferențierea formal) a p)rților sale. Poziția unit)ților se modific), de asemenea, odat) cu schimb)rile produse la nivelul capabilit)ților
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
urm)rește propriul interes, ambele sfârșesc, de departe, măi r)u decât în cazul în care fiecare ar fi acționat în vederea intereselor comune. Pentru o examinare minuțioas) a logicii unor astfel de situații, vezi Snyder și Diesing 1977; pentru aplicații succinte și sugestive la domeniul internațional, vezi Jervis, ianuarie 1978. * Produs Național Brut (n.tr). Descrierea f)cut) de Émile Durkheim societ)ților organice și mecanice r)mane totuși sursă pentru cea mai bun) explicație a celor dou) principii ordonatoare, în vreme ce
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
opinia sa, exista deja un precedent - cazurile Ungariei și Italiei - iar acest gest ar fi confirmat atât respectul pe care România îl acorda Națiunilor Unite, cât și speranța revenirii între statele decente ale lumii. Avantajele integrării în ONU erau prezentate succint: apartenența la „International Emergency - Food Council“ în acele vremuri când România se confrunta cu o gravă criză alimentară, cooperarea cu Fondul Monetar Internațional pentru obținerea unor împrumuturi consistente și utilizarea UNESCO pentru reluarea relațiilor culturale cu alte țări5. Tătărescu a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
demn de semnalat efortul lui I. Liprandi, în arhiva căruia găsim lucrări de geografie, etnografie și, ceea ce este deosebit de important, sinteze privind istoria Principatelor Române și a Basarabiei. Activitatea sa în această direcție s-a concretizat prin conferința publică O succintă prezentare a principatelor Moldovei și Valahiei din punct de vedere politic, de la origini și până în anul 1831, ținută în cadrul Societății de Istorie și Filologie din Moscova. Paralel cu interesul pentru evenimentele revoluționare de la 1821 din Principatele Române, una din prioritățile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bucovineni (1924), L. a alcătuit, în 1938, o lucrare în două volume, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, cuprinzând o selecție reprezentativă și biobibliografii bogate și exacte. Împreună cu S. Drimmer a tipărit în 1934 Geschichte der rumänischen Literatur, carte care prezintă succint și exact fenomenul literar românesc, de la folclor până la cenaclul Sburătorul. A editat, în 1924, Scrieri literare de Ion Grămadă, iar în 1943, volumul colectiv Eminescu și Bucovina. L. a mai realizat o Istorie a literaturii române (1926), manuale de limba
LOGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287846_a_289175]
-
națională, având drept „sâmbure” poezia populară, deosebit de elogiată, iar ca izvoare, tradiția istorică. Se face o enumerare a principalilor reprezentanți ai literaturii române (cronicarii, poeții Văcărești, Al. Beldiman, I. Heliade-Rădulescu, Gh. Asachi), însoțită, mai ales în textul francez, de caracterizări succinte, de elogii măsurate și de unele rezerve critice. K. propune și o periodizare a istoriei culturii noastre, care atestă aceeași clarviziune în surprinderea căilor de dezvoltare a civilizației românești. K. nu s-a considerat scriitor; el însuși nu părea a
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
virtute și interogațiile despre cine trebuie ales să conducă exercițiul politic au jalonat, de la Platon Înspre modernitate, legătura dintre o cultură a sinelui și una a societății. Continuând să vorbesc despre „o conștiință a crizei”, reamintesc chiar Într-o formă succintă modul În care trebuie investigată istoricitatea oricărei dezbateri despre cultură și model cultural - sau, altfel spus, că ar trebui să existe o mai atentă supraveghere a modalității În care ideologicul motivează Încrederea intelectualilor În abordarea moștenirii culturale, fie În reiterarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care avea peste 45% din populația ei la țară, „revoluția română” a triumfat mai Întâi, simptomatic, doar În trei sau patru mari orașe. Abia apoi, cu ajutorul televiziunii, În toată țara. Încrederea În tranziție a aparținut, cum voi Încerca să demonstrez succint doar, unor foarte puțini intelectuali, pe de o parte, și grupului restrâns de demnitari politici și militari care l-au părăsit În ultimul moment pe dictatorul stalinist, pe de altă parte. Trebuie să facem diferența Între starea de spirit incendiară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1948. Director și redactor responsabil: Jacques Davidescu-Brăila; redactor și administrator: Max Bucurescu (prima serie). Publicație de interes local, F. își propune să demaște „abuzurile, fraudele și nedreptățile” și militează pentru „libertate, dreptate și pace”. Rubrica intitulată „Caiet artistic” conține note succinte despre Perpessicius și Camil Baltazar, epigrame inedite de Cincinat Pavelescu. Colaborează scriitori brăileni, dar și din alte orașe ale țării: Ilie Scarlat (R. I. Stelică), Vasile Urbanu, iar începând cu numărul 99/1945, în pagina de artă și literatură sunt
FACLA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286931_a_288260]
-
felul în neliniști, în presimțiri și sumbre chemări dinspre abisurile neființei” (Geo Șerban). Suferința sublimată devine, în proiecție poetică, laudă melancolică a vieții. Versurile configurează un lirism al șoaptei, al discreției, în pasteluri transparente, în cântece de leagăn, în notații succinte, în delicate alegorii miniaturale. În universul său poetic, marcat de pudoarea simțirii și a expresiei, „lebăda” e simbolul sufletului însingurat, „nacela” - simbolul înălțării la cer, ființa alunecând inexorabil în „marele somn”. Sunt detectabile aici ușoare ecouri din Lucian Blaga. Poeta
DUMITRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286910_a_288239]