2,316 matches
-
perfect, la prezent continuu, la condițional, la formele negative și la cele interogative). La fel ca franceza, limba engleză realizează diminutivele printr-o determinare externă, de obicei cu ajutorul adjectivului little "mic", în vreme ce limbile germanice vestice continentale (germana și neerlandeza) au sufixe speciale de care uzează în mod frecvent. Asemănare cu franceza există și în folosirea pronumelui de persoana a doua (singular și plural) you [ju:] cu valoare reverențială, care nu poate realiza această valoare fără concursul indicilor contextuali. Există, prin urmare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mens, -tis, iar româna reprezintă la rîndul ei un subtip, fiindcă are marcat fenomenul dublei articulări, ce lipsește în italiană, în spaniolă și în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări care îl diferențiază mult de original. Dubla articulare se poate manifesta și în cazul unuia și aceluiași cuvînt latin, atunci cînd acesta a fost atît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fenomenul dublei articulări, ce lipsește în italiană, în spaniolă și în portugheză. Din altă perspectivă, neologismul românesc mentalitate este cel mai apropiat de forma originară, prin redarea sufixului ca în ablativul latin (-itate), în vreme ce celelalte limbi avute în vedere supun sufixul unor modificări care îl diferențiază mult de original. Dubla articulare se poate manifesta și în cazul unuia și aceluiași cuvînt latin, atunci cînd acesta a fost atît moștenit, cît și împrumutat. Cuvîntul latin causa, care a primit semnificația "res" în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
obișnuită, repetată), deci el obișnuiește să cînte, cîntă adesea, este cîntăreț etc. Ca atare, în limbile romanice, nu există o distincție marcată între aceste funcții, în vreme ce în alte limbi, precum cele slave, ea există (în rusă, de exemplu, există un sufix special pentru a indica valoarea semelfactivă). Distincție similară, neîntîlnită în limbile romanice, există în limba engleză, între forma nedefinită și cea continuă, care marchează exprimarea categoriei aspectului verbal. Formele aspectului nedefinit arată că acțiunea este concepută ca un act săvîrșit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
denumit articol contractat sau prepoziție articulată: fr. article contranté, it. preposizione articolata, sp. contracción del articulo, pg. contracçăo do artículo. 44 Potrivit lui Eugen Coșeriu (Prelegeri și conferințe, p. 138-139) există diferențe de conținut (în italiană) între superlativul realizat cu acest sufix și cel analitic. 45 Studiul științific al evoluției limbilor germanice din germanica comună alcătuiește disciplina denumită germanistică (< germ. Germanistik), care reprezintă o ramură a lingvisticii indo-europene. 46 Scrierea runică este probabil o combinație între alfabetul grecesc și cel latin, cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de persoana a treia singular. (De observat similitudinea cu descendenții latinescului ille, în limbile romanice.) 55 De altfel, germana este singura dintre limbile germanice importante care are variație de caz la articol. 56 Dacă adjectivul are funcția de atribut, forma sufixului este -(e)stere, iar, dacă are funcția de nume predicativ, este -(e)ster. 57 Dacă adjectivul este precedat de articol, forma sufixului de superlativ relativ este -aste: det billigaste kybskåpet "cel mai ieftin frigider ". 58 Aceasta este forma pentru plural
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile germanice importante care are variație de caz la articol. 56 Dacă adjectivul are funcția de atribut, forma sufixului este -(e)stere, iar, dacă are funcția de nume predicativ, este -(e)ster. 57 Dacă adjectivul este precedat de articol, forma sufixului de superlativ relativ este -aste: det billigaste kybskåpet "cel mai ieftin frigider ". 58 Aceasta este forma pentru plural preterit. 59 Har este forma de prezent a verbului att har "a avea ", la care se adaugă participiul trecut al verbului conjugat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru alte limbi. 73 Vezi Theodor Hristea, Pseudoanglicisme de proveniență franceză în limba română, în "Limba română ", XXIII (1974), nr. 1, p. 61-71. În engleză, corespondentul este tennis player, iar italiana a realizat un derivat în spirit latino-romanic, tennista, unde sufixul -ista a fost redus datorită terminației -is a cuvîntului-bază. 74 În daneză există deosebire între mand [man] "om ", în pronunție cu stød, și man pronume nehotărît ("cineva "): Hvor betaler man? [v(r be΄ta:lər man?] "Unde se plătește? ". 75
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau antroponimelor unor cuvinte; * completarea propozițiilor cu metafore; * alcătuirea propozițiilor prin respectarea unor reguli date: ordinea cuvintelor în propoziție , numărul literelor; * desemnarea cuvintelor care încep cu o anumită literă, care au un anumit număr de litere sau care au același sufix sau prefix; * realizarea desenelor în aria unor cercuri; * combinarea liniilor sau a figurilor geometrice. Cînd se analizează mecanismele stimulării creativității prin educație nu trebuie să se piardă din vedere moștenirea ereditară, înzestrarea nativă generală, pe baza căreia se pot dezvolta
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Gheorghe, lucrătorul pământului, metal-ourg, à propos de metalul În genere, sider-ourg, à propos de ultimul -istoricește - metal folosit, fierul, sătul de urgii deci, omul s’a atașat de ceva nou, poate mai subtil sau sugerând mai mult, dar tot un sufix: pe pronunția românească, ică. A Început cu mecanică pe care Arhimede a dus-o la apogeu cu al său „dați-mi un punct de sprijin ca să răstrorn universul“, cu pârghii și scripeți evident. A continuat cu fizică, prin Heron care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
OVO" sau RĂDĂCINI BINARE Suntem a patra generație din șirul descendenților care poartă numele Aciocîrlănoaiei Străbunica mea, rămânând văduvă și cu o casă de copii, moldovenii noștri au expediat substantivul propriu Ciocîrlan în cazul genitiv, prin intermediul particulei "a" și a sufixului "oaiei": Aciocîrlănoaiei. Tatăl meu s-a născut în comuna Grumăzești, așezare frumoasă și mare, de oameni gospodari, inteligenți și descurcăreți. Aici a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale, bucurându-se de dragostea părinților, a fraților și surorilor. A fost al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ale naturii, gospodăria țărănească, agricultura și creșterea vitelor, organizarea socială și militară sunt de aceeași origine. „Boier“, termen definind pe nobilul român, este un cuvânt slav. „Voievod“, titulatura principilor români În Evul Mediu, de asemenea. Sunt slave numeroase prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prefixe și sufixe, cu ajutorul cărora se formează familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca și un număr impresionant de toponime (o bună parte a geografiei românești — râuri, dealuri, munți, localități — poartă denumiri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
familii de cuvinte, ceea ce dă o coloratură slavă mai generală limbii române (adesea rădăcina este latină, dar particulele adăugate sunt slave). „țăran“ vine de la „țară“, cuvânt de origine latină, dar adăugându-i-se sufixul slav „an“; „țărancă“ primește Încă un sufix, „că“, tot de factură slavă. Slavii au transmis românilor și multe nume de persoană, ca și un număr impresionant de toponime (o bună parte a geografiei românești — râuri, dealuri, munți, localități — poartă denumiri slave; printre acestea, „Moldova“, numită astfel de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vorbi ore întregi fără a-și exprima clar o opinie, performează acte de vorbire expresive atenuate (spun Bine! în loc de Fantastic!, Nu foarte bine... în loc de Groaznic!), pe când arabii folosesc un număr mare de procedee gramaticale pentru emfatizarea aserțiunilor (cum ar fi sufixe, repetiții, repetarea consoanelor sau a vocalelor etc.). În situații de comunicare date, unele culturi preferă actele de vorbire directe (de pildă, Închide geamul, te rog! - în cultura poloneză), altele preferă actele de vorbire indirecte literale (Poți să închizi geamul, te
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
, Daniil (1795 - 8.XI.1837, Iași), poet și traducător. Originar din Bucovina și orfan de părinți, a fost crescut de o rudă care ținea o farmacie în Lvov. Își modifică numele Scavin adăugându-i un sufix polonez. Leon Asachi, în trecere prin Lvov, remarcă talentul literar al calfei de spițer și îl aduce pe S. la Iași. Aici își va câștiga existența dând lecții de germană. Era o fire bizară și un personaj pitoresc: avea complexe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289540_a_290869]
-
Hendy, op. cit., p. xiv. 85 Victor Kernbach, Biserica în involuție, pp. 30-31. 86 Barry Powell, op.cit., p. 15. Dacă pentru greci, adaugă Powell, cel care dădea glas logos-ului și-l asuma în mod responsabil, ca discurs rațional (de unde și sufixul "logie" care desemnează științele moderne), mythos-ul nu era niciodată asumat în același mod. 87 Ernst Cassirer, Filosofia formelor simbolice, vol. II; Gândirea mitică, p. 9. 88 James George Frazer, Creanga de aur, vol. V, p. 181. De fapt, Frazer considera
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fante, germene, (rar) grande "nobil spaniol", indice, infante, nasture, novice, pomete (folosit mai des ca plural: pomeți), (rar) pontifice, președinte, principe, rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul: molete, ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales în registrul cult). - Variantele neologice italienești din limbajul juridic, frecvente la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor (vezi Hamangiu 1887), au pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
-i), ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 20/1. Deși mult diferită în raport cu ponderea stabilită de Brâncuș (1985) − 10/1 −, direcția de evoluție pentru fondul cult al limbii a rămas aceeași. - Se includ aici formațiile obținute din baze împrumutate cu sufixul moțional -ă, formații extrem de numeroase, dată fiind creșterea numărului de meserii/de ocupații/de activități practicate de către femei (sau și de către femei): *alergologă, *anatomopatologă, *balcanistă, *cabinieră, *confecționeră, *editorialistă, *epidemiologă, *fitopatologă, *fizioterapeută, *folkistă, *futurologă, *generalistă, *geomorfologă, *gerontologă, *halterofilă, *informaticiană, *internaută, *masterandă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
psihoterapeută, *punkistă, *rameră, *securistă, *suporteră, *tenismenă, *terapeută etc.; vezi și formații din terminologia modei: fashionistă, stilistă (apud Stoichițoiu-Ichim 2007) sau din terminologia profesiunilor (în DTP: facturistă, hair-stilistă, hotelieră, merchandiseră, șamponeză). - Se includ aici și toate formațiile (analizabile sau semianalizabile) cu sufixele neologice -ită, -oză, -anță/-ență, -iadă, -e(u)ză, productive în româna actuală, după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în -că, mai ales din fondul vechi (cu foarte puține excepții privind fondul neologic: remarcă - remarci, în locul mai vechiului remarce), indiferent de calitatea lui -că, de sufix moțional sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
variantele duble sau triple din normarea anterioară în favoarea formei unice -ĭ (în locul variantelor țărance/țărănci, țigance/țigănci, se recomandă unicele forme țărănci, țigănci, iar, pentru G-D, în locul tripletelor bunicăi/bunicii/bunichii, se recomandă forma unică bunicii). Și, totuși, în cazul sufixului moțional -că utilizat pentru etnonime (nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nume desemnând locuitorul de sex feminin al unei țări, provincii, oraș), substantivul se include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
vechi al limbii, precum: latinești moștenite: baie, bătaie, cheie, femeie, foaie, oaie, râie, scânteie, slave claie, copaie, laie, lețcaie/lăscaie, zoaie (< bg., ucr.), turcești capuchehaie, ceacâie, odaie, grecești lămâie, tămâie, tigaie. Se includ aici și creațiile pe teren românesc cu sufixul diminutival -uĭe, creații restrânse numeric și ca distribuție etimologică (sufixul apare la formații vechi: cărăruie, cetățuie, ferestruie). Imprumuturile culte sunt foarte rare. O situație specială are statuie, care înlocuiește mai vechiul statuă - statue 23. Integrate parțial acestui tipar sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]