5,627 matches
-
al talentatului și reputatului poet Coriolan Păunescu, ca manieră de exprimare, este relativ compozit, după cum remarcă și George Lateș, autorul Cuvântului Înainte. Interpretând valoric, putem afirma că autorul volumului dispune de o inepuizabilă substanță, resursă lirică, inconfundabilă, de o manieră sui generis, de abordare a unor teme majore, controversate și captivante, din ansamblul cotidian social-uman. Ca și în celelalte volume, poeziile lui Coriolan Păunescu se caracterizează, se definesc prin muzicalitate lirică, printr-o vibrație profundă, psihologică și filosofică. Coriolan Păunescu se
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
-n vie! Vița fost-a învățată, Ea să fie cățărată Pe aracii ce-i punea Stăpânul, când o-ngrijea. Iar dovleacul, cum se știe, Pe jos e normal să fie, Însă-acesta s-a fălit, Sus de tot el s-a suit. Supărat, gândi așa: „- De ce ea pe sus să stea? Eu, săracul, de când știu, Mă târăsc ca un zurliu.“ Tolomacul, îngâmfat, Privea mândru c-a urcat Mult mai sus decât era Via, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
la cucurigu-n vie!Vița fost-a învățată,Ea să fie cățăratăPe aracii ce-i puneaStăpânul, când o-ngrijea.Iar dovleacul, cum se știe,Pe jos e normal să fie,Însă-acesta s-a fălit,Sus de tot el s-a suit.Supărat, gândi așa:„- De ce ea pe sus să stea?Eu, săracul, de când știu,Mă târăsc ca un zurliu.“ Tolomacul, îngâmfat,Privea mândru c-a urcatMult mai sus decât eraVia, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face... XXX
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Crăciunul cu noi și a plecat imediat înapoi, pentru că un profesor ticnit le fixase un examen pe 3 ianuarie. Leni, nevastă-mea, a mai stat două-trei zile că pe ace, după care pe 1 ianuarie, direct de la Revelion, s-a suit în tren: - Dane, înțelege, Cristiana nu se poate îmbăia, nu se poate îmbracă, trebuie neapărat să merg s-o ajut. Citește mai mult Dragă Ina, ți-am dat nu beep, ci beep-beep-beep-bip-bip-bip-beep-beep-beep. Trei lungi, trei scurte, trei lungi, adică S.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Crăciunul cu noi și a plecat imediat înapoi, pentru că un profesor ticnit le fixase un examen pe 3 ianuarie.Leni, nevastă-mea, a mai stat două-trei zile că pe ace, după care pe 1 ianuarie, direct de la Revelion, s-a suit în tren:- Dane, înțelege, Cristiana nu se poate îmbăia, nu se poate îmbracă, trebuie neapărat să merg s-o ajut.... XXXIII. GREIERELE ȘI FURNICĂ, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1327 din 19 august 2014. Fabula după La Fontaine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
să vorbească în româna lui stricată, încercând să înțeleagă. - Voi nu divorțat. Este inche soție la fiul meu. Theo nu are bani divorțat! Diana își simți demonul trezindu-se și se scutură ca o părere de cuvintele care i se suiră pe limbă, arzătoare precum cel mai pur acid. - Io nu place ce face el! Fata unguroaica, bine... se opri puțin căutând cuvintele potrivite, apoi oftă. Cum cheama asta fetiț? - Tea. Teodora. Bătrânul oftă din nou. - Eva nu iubit Theo! Vrea
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului și-mi tot zâmbești Și-mi tot zâmbești, iubito, din negrăite unde cărările-mi - cuvinte spre tine se deschid și-mi vin mereu în suflet aromele profunde ale luminii tale spre zările-mi suind Fluid te înconjoară aroma de rășină din bradul ce în munte a tot crescut haihui și creanga lui se pleacă spre fruntea ta calină ca sărutarea florii în palmă să i-o pui. Și-n casa cu arome de cetină-mireasă
ŞI-MI TOT ZÂMBEŞTI de LEONID IACOB în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375286_a_376615]
-
ale mamei Din podul casei, răsfoind mirosul de nuci Și caietele, gândesc la trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373059_a_374388]
-
-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să fiu Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă Că acolo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale..., să mâie la luptă. Zamolxe
DEZROBIREA GETO-DACIEI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373079_a_374408]
-
stau răstignit, neliniști bătându-mă în cuie. Am încercat prin viață să trec nepăsător, dar pace pentru mine în lumea asta nu e. Mi-e frig în suferință... și lacrimile dor când știu că lângă tine un alt dor drumul suie chiar dacă-al lui destin e să fie meteor. Nu vina e-ntrebarea, nu ea e un răspuns. Purtăm aceeași vină născută din orgolii, când în veșmânt de taină de lume am ascuns că-n sufletele noastre au înflorit magnolii. E
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
chitită de plecare. - La Centrală cu actele necesare să ne mărească salariile. Mă întorc cu accelratul de după amiază și când vin îți povestesc totul. Ajută-mă să urc scările astea, că-s așa de înalte și pleacă trenul până mă sui eu. Erau ale unui vagon de clasa a doua, mai aproape de locul unde discutau. - Las’ că nu pleacă până nu se urcă toți călătorii. Ceferistul acela cu șapca roșie, de aia stă pe peron, ca să dea semnalul de plecare când
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
ore în șir și i se părea c-au trecut doar câteva minute, altădată se întâmpla invers, stătea câteva minute și i se păreau ore. “Hai, la muncă cu voi, că înșelați statul de bani și pe Dumnezeu de zile, suie-te acolo sus și dă-i drumul...” Și aprindea o țigară și ieșa strigând: “Băăă, cutare- niște nume aiurea de obicei luate din Biblie- bă Iezechile, bă Luca, bă Matei...ai citit, bă Mihaly,- relua el dialogul cu mine-Pildele lui
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
epitafurile și ne amuzam... Popescu ăsta se împrietenise cu paraclisierul, unul Șmith, un neamț rămas pe acele meleaguri, care-l ținea pe mâncare să-i tragă clopotele eliberatorului omenirii.. Imi mai aducea și mie ce-i rămânea lui și ne suiam în clopotniță și ne agățam de funiile alea lungi și băteam cu o poftă îndrăcită clopotele, acolo deasupra orașului...Așa m-a găsit tata, acolo sus, parcă-l văd, venind în ițarii aceia ai lui cu desaga la spinare, întrebându
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
de oltean al dracului, s-ar putea să nu mă mai intereseze!” “Stai, domnule, chiar nu știi?- se repede el sub ochii mei cu o mutră idioată- l-a chemat Primul-Secretar la el cu invenția aia a lui, l-a suit în mașină șI l-a dus pe Criș s-o experimenteze, chestia aia a lui e valută forte! O să bem trei zile și trei nopți...” Mi-am luat berea și m-am retras liniștit în colțul meu sub acea viță-de-vie
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
al Gheorghiții, trei săteni se speteau ca să despice un caravei, un butuc gros de gorun cioplit în patru muchii, să-l facă scânduri. Pe un suport amenajat, numit capră, lemnul supus lucrului era suspendat și prins în lanțuri. Un bărbat suit pe el urmărea direcția corectă a pânzei joagărului, ținând și trăgând în sus cu mâinile de cadrul ferăstrăului, de care alți doi bărbați, în picioare, împingeau și trăgeau în jos cu putere pentru a spinteca butucul în scânduri, treabă la
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
a spinteca butucul în scânduri, treabă la care cu mulți ani în urmă, pe când era student în vacanță, muncise și inginerul de acum, tânărul Petrică de altădată. - Bun lucru, oameni buni! salută Petrică după obiceiul locului. - Mulțumim dumneavoastră! răspunse omul suit pe capră, el fiind primul care-l văzuse, ceilalți fiind întorși cu spatele, opintindu-se când trăgeau și împingeau de cadrul ferăstrăului. Prezența unei persoane străine îi determină pe cei trei lucrători să se oprească din treabă, profitând astfel de
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
cu harul Sfințeniei LUI spre a vedea și linii și cercuri și romburi și iarbă și pietre și arbori și păsări, să te privești, să te-auzi, să te-adulmeci, să te visezi de-a dreapta LUI cum pe Golgota Crucea sui apoi, smulgând din trupul sfânt un cui să-ți dărui viața orișicui ... Să vrei , să vrei, să vrei linii, cercuri, romburi în caleudoscopică structură /arhitectură să rândui : SFERA TERESTRĂ primenită de păcatele lumești, intricată SFEREI CEREȘTI, DUMNEZEIEȘTI ! TOTUL a TREBUIT
ION CIUREA-WEIDNER REPLICĂ POETULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376157_a_377486]
-
o sursă de documentare și informare plurivalentă, pentru corpul didactic al Universității „Apollonia” și mai ales a tinerilor cercetători ieșeni, dar și din alte Centre academice ale țării. Contribuțiile științifice ale autorilor sunt remarcabile și abordează într-o viziune originală, sui generis, multidisciplinară, teme și subiecte de stringentă actualitate, prezintă considerațiuni și aprecieri, concluzii valoroase, cu privire la realitatea societății actuale de tranziție (întârziată), menite să optimizeze procesele constructive ale României contemporane, îndeosebi să formeze o conduită civică și noi proiecte bazate pe
SUB REDACŢIA ŞI COORDONAREA: ACAD. (R.M.) CONSTANTIN GH. MARINESCU, PROF. ASOC. DRD. IONEL PINTILII, EDITURA „APOLLONIA”, IAŞI, 2016 DE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376159_a_377488]
-
culturii române, ceea ce, cu siguranță, este admirabil. Prof. Mirela Brezuică Iarna Praf de-argint căzut pe gene, Pământul alb, înghețat, Iarna lasă-ale ei semne, Peste uliți, peste sat. Vine cu-a ei vijelie În toiagu-i lustruit, Iar pe derdeluș își suie Strigătul prelung, vrăjit. Nimeni nu vrea s-o înfrunte Sau s-o întoarcă din drum, Ea a coborât din munte Iar în urmă-i numai fum. Abia către dimineață, Când cărări a troienit, Se oprește să își scoată Cingătoarea de
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
Se întâlniră apoi cu alti călători, Văzându-i, acestea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu oamenii acestea?"Zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor ... Citește mai mult GURĂ LUMIISe povestește într-o carte veche că un tată și cu fiul său se duceau la târg să vândă un măgar. Tatăl și fiul, mergeau pe langă măgar, pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Se întâlniră apoi cu alti călători, Văzându-i, acestea spuseră: "Poftim! Se mai cheamă acesta copil cu creștere bună? Iată bătrânul merge pe jos iar fiul său călare pe măgar." "Ce-i de făcut cu oamenii acestea?"Zise tatăl. Se suiră amândoi pe măgar, cu nădejdea că vor ... XXX. BĂTRÂNEȚE, de Ionel Cadăr, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. BĂTRÂNEȚE În ceasul venirii noastre pe lume nu știm ce ne va rezervă viitorul. Până la o anumită vârstă deciziile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376108_a_377437]
-
Însemnând Cetății tainele și anii, Fantomatic vântul scrie poezie Vălurind în noapte sunetele stranii... de Gabriela Mimi Boroianu 02.05.2016 ... Citește mai mult Orologiul bate...Orologiul bate, peste Cetățuie,Ora lui târzie, în acorduri sumbreînscăunând tăcerea ce pe ziduri suie-O Regină-a nopții cu supuși de umbre...Luna trece tristă-n raze sidefii,Zidurile negre măturând în cale.Vântul încrețește-oglinda Dunăriișușotind în frunze doina lui de jale.Priveghind în noapte cu ochii de steleCăutând zadarnic călător pe drum,Tânăra
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Preotul cântă ca și cel Ortodox toată slujba. Dar în latină pe care normal că nu o înțeleg. Variațiile de ton face aceste texte străine mai suportabile. Am de ce lăuda preotul „Ce frumos a cântat” Dar, pe la finele liturghiei preotul suie în amvon și ține o predica, în vorbire normală, eventual accentuată cu mici variații de ton cum face oricare conferențiar. Predica, după ce explică cele sfinte slujite în latină, critică sau laudă activitatea enoriașilor. Este înălțătoare o asemenea predică pe care
LITURGHIA CREŞTINĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379772_a_381101]
-
Acasa > Poezie > Cantec > TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului trecătoare mai sunt toate... toate-s trecătoare, dragă, sentiment torențial, a trecut o vară-ntreagă, am suit încă un deal, a trecut și toamna bearcă frunzele filozofau, ne-nvăța Socrate, parcă, oamenii încă oftau, iar decembrie ne țese lungi covoare de zăpadă, plouă, Doamne, cu mirese, tot norocul să ne vadă, Penelopa pânza-și țese, așteptând a
TRECĂTOARE MAI SUNT TOATE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379808_a_381137]
-
puse la căpătâi de orișicare drum ales... „Până la urmă/ E un alt început/ Și/ N-am încotro/ Sub tăcere/ Nici un drum nu mă duce la tine/ Mai devreme decât azi/ A apus steaua mea/ Și cu cât mai sus mă sui/ Cu atât mai jos mă împing norii/ Până la urmă iubirea e norocoasă/ Când nu te temi de nimic/ Nu e rușine să visezi/ Știi asta, bunul meu prieten/ O ceată de chinuri/ Și un gând profetic/ Vălmășag/ Mă aduc la
UN DEMERS NECESAR ÎNTR-UN EXCURS DELOC ÎNTÂMPLĂTOR PRIN GRĂDINILE MINŢII DE DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374753_a_376082]