2,327 matches
-
temă, au inclus România pe lista "amenințărilor majore" la adresa lor și au vorbit chiar despre un eventual conflict cu Bucureștiul. Și toate acestea în pofida faptului că România a fost cel mai fervent susținător al aderării Ucrainei la NATO cu ocazia summit-ului de la București. Cum s-ar putea explica această poziție, cel puțin curioasă, a Ucrainei? Eu cred că Ucraina suferă de două "boli". Prima ar fi "sindromul statelor prea tinere". Pe a doua aș numi-o "complexul muștei pe căciulă
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ne învață că principiile nesprijinite de forță nu fac două parale. Ce valoare a avut acest principiu în cazul Kosovo? Iar acum "înțelepții" se chinuie să scoată pietroiul din apă, dar operațiunea se dovedește a fi foarte anevoioasă. Dovadă stă summit-ul de luni, 1 septembrie a.c., al UE consacrat Georgiei. Ce au hotărât, în esență, aceste VIP-uri politice ale Europei? Au condamnat, la unison, recunoașterea, de către Rusia, a independenței celor două provincii separatiste georgiene și, de asemenea, reacția "disproporționată
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Germania, iar Nabucco este " în iminență de avort ". De aceea UE nu a adoptat luni nicio sancțiune economică sau de altă natură împotriva Rusiei. Până aici, am expus punctul meu de vedere. Să vedem acum cum au fost primite hotărârile summit-ului de către principalii protagoniști. Pozițiile lor confirmă vorba despre cele două jumătăți ale paharului una plină, una goală. Unii se bucură că paharul este pe jumătate plin, iar alții se întristează constatând că pe jumătate este gol. Totul depinde de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
despre cele două jumătăți ale paharului una plină, una goală. Unii se bucură că paharul este pe jumătate plin, iar alții se întristează constatând că pe jumătate este gol. Totul depinde de interesele celor care privesc. Astfel, Rusia consideră că summit-ul a fost un succes, pentru că nu s-au adoptat sancțiuni, fapt ce confirmă că UE are mai mare nevoie de Rusia decât Rusia de UE. Georgia spune, de asemenea, că a fost un succes dar pentru motive total opuse
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Iată cum se bucură unii de jumătatea plină, pentru motive diametral opuse, iar alții se întristează pentru jumătatea goală. Despre rezoluția de marți a Parlamentului European, despre poziția României în această chestiune și despre ce au făcut ai noștri la summit vorbim data viitoare 11 septembrie 2008 Ucraina în derivă politică Marți, 16 septembrie, o nouă criză politică a izbucnit în Ucraina: coaliția aflată la guvernare a sărit în aer prin retragerea partidului lui Iușcenko, Ucraina Noastră autoapărarea lăsând cu ochii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dar și de ceea ce, generic, putem numi interesul național. În consecință, să ne amintim. Până în anul 2000, când la putere se afla Clinton și democrații lui, România nu a reușit să intre în NATO. Așteptările erau mari în 1997 la Summitul de la Madrid -, iar dezamăgirea a fost pe măsură. Clinton a venit, post factum, la București, ca să ne mângâie pe creștet, să ne consoleze, dar mai mult nu a făcut până în anul 2000. Mult mai bune relații am avut cu Bush
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a încheiat un acord cu Nigerian National Petroleum Corporation pentru crearea unui joint venture pentru producția și transportul gazului. Așadar, dependența de gazul rusesc nu numai că nu va scădea, ci chiar va crește, iar UE va face, în continuare, summit-uri în care se va vorbi, la nesfârșit, despre independența energetică. Iar discuțiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au început cu mulți ani în urmă, iar rezultatul este egal cu zero. De aceea, părerea mea este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
asperități se șterg sau sunt puse în paranteză tocmai pentru a înfrunta mai eficient vitregia timpului. Se unesc nu numai indivizi, dar și instituții și comunități, până la nivelul națiunilor. Gândul de mai sus mi-a venit în minte cu ocazia summit-ului de iarnă al Consiliului European de la Bruxelles, din zilele de 11 și 12 decembrie adică de săptămâna trecută. Este una dintre rarele întâlniri de acest fel în care participanții adică șefii de stat și de guvern ai țărilor UE
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sau WWF au protestat, dar fără efect, pentru că încă o dată s-a dovedit că realitatea efectivă este mai puternică decât cea care ar trebui să fie (Sein este întodeauna mai puternic decât Sollen). România a ieșit în câștig de la acest summit întrucât va fi premiată. Și nu pentru că ar fi lichidat poluarea, ci pentru că a redus-o la un nivel mai mic decât se așteptau cei din Uniune. Nu pot să nu adaug că summit-ul a mai adoptat unele măsuri
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a ieșit în câștig de la acest summit întrucât va fi premiată. Și nu pentru că ar fi lichidat poluarea, ci pentru că a redus-o la un nivel mai mic decât se așteptau cei din Uniune. Nu pot să nu adaug că summit-ul a mai adoptat unele măsuri cu consecințe importante pentru viitorul apropiat și mediu. Un parteneriat estic, care va include Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia, și o Declarație privind întărirea politicii europene de apărare și securitate; detalii despre aceste ultime
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
trebuie să-și trimită diviziile spre Vest, ci doar să învârtă niște vane, să apese niște butoane pentru ca majoritatea țărilor europene să facă sluj în fața Moscovei. Cum altfel putem interpreta prestația reprezentanților UE și ai unor țări din UE la "summit-ul energiei" de la Moscova? Au tăcut mâlc și doar au asistat la duelul ruso-ucrainean. Regretabil este că UE are la îndemână mijloace de constrângere împotriva Rusiei, dar nu îndrăznește să le folosească. Sunt mijloace economice puternice, că doar Rusia nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
NATO comandamentul militar din care s-a retras acum 33 de ani, respectiv în 1966, iar secretarul general al Alianței, Jaap de Hoop Scheffer, a salutat decizia care "va întări și mai mult Alianța". Oficial, evenimentul va avea loc la summit-ul NATO din 3-4 aprilie a.c. de la Strasbourg-Kiehl, prilejuit de aniversarea a 60 de ani de la nașterea Alianței. Evenimentul nu este unul oarecare. Deocamdată subliniez doar o singură semnificație a acestuia, una care este însă, cred eu, foarte importantă: Tratatul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
unor țări importante. Azi, adversarii cei mai periculoși ai unei înțelegeri ferme pe această temă sunt economiile emergente China, India, Brazilia care, este adevărat, ar trebui să redirecționeze sume uriașe pentru a o respecta. Și, totuși, se pare că la summit-ul G-8 s-a ajuns la un consens. Cel puțin, așa rezultă din declarația finală. Bref, toți participanții la Summit, țări responsabile pentru 80 % din emisiile cu efect de seră, s-au angajat să facă în așa fel încât temperatura
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Raumur existau deja în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, totuși puține țări aveau termometre și încă și mai puține aveau preocupări statistice în domeniu. Dar, mă rog... Orizontul de timp luat în considerare pentru atingerea obiectivului fixat la summit este anul 2050. Deja au apărut critici chiar și în interiorul summit-ului. Reprezentantul Braziliei, Luiz Alberto Machodo, a spus că anul 2050 este prea departe și ar trebui să fie stabilite ținte clare pentru anul 2020. Fie că o fi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
totuși puține țări aveau termometre și încă și mai puține aveau preocupări statistice în domeniu. Dar, mă rog... Orizontul de timp luat în considerare pentru atingerea obiectivului fixat la summit este anul 2050. Deja au apărut critici chiar și în interiorul summit-ului. Reprezentantul Braziliei, Luiz Alberto Machodo, a spus că anul 2050 este prea departe și ar trebui să fie stabilite ținte clare pentru anul 2020. Fie că o fi 2050 sau 2020 eu rămân, oricum, sceptic. La asemenea reuniuni se
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Europei Occidentale. Pentru a se pune la adăpost de această amenințare, denunțată de cancelarul german Helmut Schimdt încă din 28 octombrie 1977 în fața Institutului de Studii Strategice de la Londra, principalele puteri europene vor face presiuni asupra Statelor Unite (mai ales la summitul celor patru Carter, Callaghan, Schmidt, Giscard d'Estaign din Guadalupa, în ianuarie 1979) pentru a se pune capăt acestui dezechilibru strategic din Europa și decuplării nucleare. Se va ajunge astfel, în ciuda reticențelor manifestate de Belgia, Țările de Jos și Danemarca
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Fondul regional a fost creat în 1975. Primul acord de la Lome extinde și la țările Commonwealth-ului avantajele oferite statelor din ACP (Africa-Caraibe-Pacific), beneficiare ale acestui act. Punctul cel mai delicat este cel al reglementării financiare. Acesta a fost rezolvat în timpul summitului de la Dublin din 10 și 11 martie 1975 printr-un compromis care introducea în sistem un "mecanism corector" care permite Marii Britanii și eventual și altor state membre aflate într-o "situație inacceptabilă" să obțină timp de șapte ani rambursarea parțială
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la capacitate maximă, activitatea glandelor salivare. Iarba udă și proaspătă, verde și suculentă, stropită de rouă dimineții, policromia florilor înmiresmate din liniștitele poieni montane, macii, gălbenelele, piciorul-cocoșului, caprifoiul, trifoiul cu patru foi, întreaga floră terestră își dăduse întâlnire la acest summit cu finalitate gastronomică. Nările zburdau și galopau furtunos asemenea "mustangului trăpaș" din herghelia sălbatică a lui Rudyard Kipling -, spintecând preriile nesfârșite, sub cupola sinilie a infinitului ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aliate în așa-zisul grup de la Visegrád, au cerut, în mod repetat, începând cu 1994, să li se deschidă posi‑ bilitatea de a aplica la Uniunea Europeană. Am vorbit cu negociatorii lor care s-au dus ani de zile la toate summiturile astea europene de două ori pe an și ani de zile au fost refuzați sau cererea lor nici măcar nu ajungea pe ordinea de zi. Erau primiți politicos, ca invitați, dar fărĂ niciun fel de șanse. Pe urmă, istoria a început
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
foste comuniste a crescut foarte mult. Eu mereu spun : contează enorm cine face agenda la Bruxelles. Am avut parte ca din președinția asta rotativă a Uniunii Europene să facă parte oameni care erau foarte deschiși, în favoarea lărgirii. Și au fost summiturile acestea celebre de la Copenhaga, Göteborg și Helsinki... au fost trei summituri scandinave la rând. Și la al treilea summit, la Helsinki, în 1999, s-a lansat invitația nu doar pentru țările pregătite, care erau vreo opt, ci pentru toate. Au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cine face agenda la Bruxelles. Am avut parte ca din președinția asta rotativă a Uniunii Europene să facă parte oameni care erau foarte deschiși, în favoarea lărgirii. Și au fost summiturile acestea celebre de la Copenhaga, Göteborg și Helsinki... au fost trei summituri scandinave la rând. Și la al treilea summit, la Helsinki, în 1999, s-a lansat invitația nu doar pentru țările pregătite, care erau vreo opt, ci pentru toate. Au decis să înceapă negocierile cu toți - pe principiul regatei de iahturi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ca din președinția asta rotativă a Uniunii Europene să facă parte oameni care erau foarte deschiși, în favoarea lărgirii. Și au fost summiturile acestea celebre de la Copenhaga, Göteborg și Helsinki... au fost trei summituri scandinave la rând. Și la al treilea summit, la Helsinki, în 1999, s-a lansat invitația nu doar pentru țările pregătite, care erau vreo opt, ci pentru toate. Au decis să înceapă negocierile cu toți - pe principiul regatei de iahturi - și fiecare să acceadă în funcție de reformele sale. În favoarea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
niciodată acceptate. Azi chiar le pare rău că ne-au acceptat ! Și așa s-a făcut istoria, din circumstanțe externe extra‑ ordinar de favorabile, la înălțimea cărora elitele noastre nu s-au ridicat, cu excepții individuale. Îmi amintesc că în timpul summitul de la Helsinki Emil Constantinescu și Radu Vasile s-au certat. Constantinescu a vrut să scape de Radu Vasile. Probabil că alegerea lui era justă. N-o discut, dar nu era momentul. Ei au făcut asta în săptămâna summitului de la Helsinki
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că în timpul summitul de la Helsinki Emil Constantinescu și Radu Vasile s-au certat. Constantinescu a vrut să scape de Radu Vasile. Probabil că alegerea lui era justă. N-o discut, dar nu era momentul. Ei au făcut asta în săptămâna summitului de la Helsinki. Ceea ce vedem astăzi că se întâmplă între BĂsescu și Ponta are prece‑ dent. Încă de pe atunci erau conflicte între președinte și prim-ministru și nu era clar cine merge să ne reprezinte la Consiliul European, ceea ce era de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în celelalte două, al lui Radu Vasile și Mugur Isărescu. De ce, oare? Trageți și dumneavoastră , stimați cititori, concluziile necesare! Mandatul de patru ani al lui Emil Constantinescu, s-a caracterizat prin instabilitate guvernamentală, ratarea aderării României la N.A.T.O., după summit-ul de la Lisabona și haosul produs de mineriada din 1999, poate cea mai violentă dintre toate. Consilierii lui Emil Constantinescu, pe care i-a adus la Cotroceni, au fost persoane fidele președintelui. Doamna Zoe Petre, profesor universitar a fost desemnată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]