2,071 matches
-
va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. După cununie, seara la masă, amândoi mirii mănâncă dintr-un ou ouat de o puică întâi, ca să trăiască amândoi nedespărțiți până la moarte. Superstiții la înmormântare Când o persoană bolnavă e în agonia morții, i se pune în mâna dreaptă o lumânare de ceară aprinsă, pentru ca dându-și sfârșitul să nu se apropie duhurile necurate de dânsul și pe lumea de dincolo să aibă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vine la mormânt, își adună tot ce i s-a dat de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, stă pe mormânt până i se pune o cruce și după aceea se înalță. Superstiții despre animale , păsări, gângănii Când ouă vreo găină, să nu se uite careva la ea cum ouă, căci i se micșorează vederea omului. Să nu mănânce furnicile din laptele unei femei, că-I va pieri țâța. Când vreun câine râcâie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își va schimba
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
surprinsă în legi și reguli care sunt atribuite naturii, astfel "el născocește paralele, corespondențe și relații care nu există"56. 2. Dacă intelectul adoptă o opinie atunci atrage toate lucrurile în ea pentru a o sprijini. Datorită acestui comportament apar superstițiile. Cu acest comportament sunt încă o dată eliminate ipotezele ca mijloc de cunoaștere. Odată surprinsă o ipoteză, avem tendința de a observa în principal ceea ce o susține și nu ceea ce o respinge. Cazurile favorabile, chiar dacă sunt mai puține, devin mai puternice
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
combinare de filosofie cu teologie. Supusă influenței imaginației unui suflet poetic, ea duce la obținerea unei filosofii fără legătură cu realul. Exemplele pe care le dă Bacon sunt Platon și Pitagora. El considera ca filosofia lui Pitagora este de o "superstiție grosolană", pe când Platon este mai subtil și deci mai periculos. Un alt caz este împărțirea filosofiei naturii care are drept criteriu primele capitole din Geneză, un amestec al teologiei în știința. Idolii teatrului încearcă să cenzureze întreaga tradiție filosofică și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se poate vorbi cu mine este ora dinainte de direct, când trebuie să mă lași în legea mea, să mă machiez, să-mi construiesc textul în minte. Dar în rest, mă duc, aduc apă, aduc mâncare pentru toată lumea. A.N.: Ai superstiții înainte să intri în direct? Ceva ritualuri sau gesturi pe care le faci mereu? C.A.: Îmi fac cruce. Zic Doamne ajută. Problema e că, nu știu de ce, dar simt întotdeauna dacă live-ul care urmează o să fie bun sau
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
mai trebuie să le fac. Dar, la început, trebuie să faci orice primești, n-ai dreptul să refuzi. Și atunci faci tot felul de prostii pe care n-ai vrea să le faci, dar n-ai încotro. A.N.: Ai superstiții pe care le faci înainte de live ca să-ți meargă bine directul? C.Z.: Nu. Doar îmi spun în minte principalele idei cu 30 de secunde înainte de live. Nu repet textul, nu stau să mă plimb și să citesc textul, nu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ar face povestirea de clasa a IV-a. Pentru că așa înveți să vorbești liber și asta te va ajuta mai târziu în viață indiferent că ești jurnalist sau nu. Tot trebuie să comunici. Și comunicarea se educă. A.N.: Aveți superstiții, ritualuri, obiceiuri care vă ajută să scăpați de tensiunea dinainte de live? E.Z.: Eu îmi fac cruce. Mai ales dacă am un live greu. Și întotdeauna înghit în sec, pentru că e bine să nu te trezești din cauza emoției că ai un
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ales dacă am un live greu. Și întotdeauna înghit în sec, pentru că e bine să nu te trezești din cauza emoției că ai un exces de salivă și ți se umple gâtul și nu mai poți vorbi. C.S.: Eu n-am superstiții de genul ăsta. Doar că sunt foarte agitat înainte de live. Și am emoții, dar sunt emoții care mă ajută. M-aș îngrijora dacă nu aș avea emoțiile alea. A.N.: Care sunt cele mai neobișnuite locații din care ați dat
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
înțelepții” de la coada vacii să vină în fața oamenilor și să le spună ei cum că omul este ,,cea mai importantă ființă din univers” , că Religia și Biserica sînt doar pentru oameni slab pregătiți (nu ca ei ) și reprezintă doar superstiții și povești. Cu ,,deșteptăciunea” lor, aceștia au mai ,,inventat” și niște vorbe de duh, de ,,adîncă politică înțeleaptă” : ,, Nu Dumnezeu l-a creat pe om, ci omul în prostia și superficialitatea lui și-a creat propriile legende”. -Da, foarte ,,adînc
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
Am descris condițiile microclimatice și monitorizat liliecii din Mina n nr.I de pe Rarău. CAPITOLUL V 5. CHIROPTERELE ȘI OMUL Puține animale nasc în oameni sentimente atât de contradictorii precum chiropterele. Învăluite în mister, ele sunt și astăzi obiectul unor superstiții, fiind adesea asociate cu spiritele r rele ale nopții. Aceste animale erau înconjurate de o aură de mister, supersti de mister, superstiție, frică și chiar adorație: de exemplu, în China liliacul înseamna noroc și sanatate, de altfel, cuvântul “liliac" și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
nasc în oameni sentimente atât de contradictorii precum chiropterele. Învăluite în mister, ele sunt și astăzi obiectul unor superstiții, fiind adesea asociate cu spiritele r rele ale nopții. Aceste animale erau înconjurate de o aură de mister, supersti de mister, superstiție, frică și chiar adorație: de exemplu, în China liliacul înseamna noroc și sanatate, de altfel, cuvântul “liliac" și cuvântul “noroc" se pronunță la fel. În prezent acest interes se manifestă prin profunda i implicare a liliecilor în activitatea economică și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Nu mai e chiar de actualitate îndrăzneala proclamării inexistenței lui Dumnezeu, numai pentru că Acesta îi este științei inaccesibil 11. E datoria occidentalilor contemporani să-și regăsească apetența religioasă într-o relație cu divinul de acum descărcată de teamă, violență și superstiții. Adevărul eliberator nu aparține, arată Vattimo, nici teologiei, nici științelor. El e chemarea la caritate. Ieșirea din metafizică se datorează creștinismului. Învățăturile lui au lucrat în umanitate, obișnuindu-i pe oameni cu principiul interiorității. Cunoașterea e tot timpul interpretare, cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
rațiunea, cea care îi asigură individului universalitatea necesară depășirii particularităților tradiționale și eficacitatea reunificării elementelor lumii despărțite de dezvrăjire. Celelalte autorități sunt discreditate, lumea fizică și cea socială sunt explicabile cu ajutorul rațiunii, iar în afara lor nu există decât ignoranță și superstiții. Religia este acceptată și recunoscută întrucât ajută la echilibrarea psihică a individului și a societății, însă reprezintă o atitudine deja depășită, folositoare doar celor care nu s-au emancipat la nivelul vremii lor. Divinitatea este o premisă de care lumea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
stăpînirea romană, toate aces-tea au dus la declanșarea revoltei iudeilor împotriva tuturor. Faptele sînt amintite de istoricul roman Tacitus în Istorii la V,13 care scrie despre iudei: ,,această națiu- ne, dușmană a oricărui cult religios și care se dedă superstițiilor” nu a găsit de cuviință să îndepărteze pericolul războiului cu romanii ,,prin făgăduințe sau jertfe expiatorii”. Dar nu este numai atît. În Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, Sueto- niu care a cunoscut aproape direct evenimentele spune despre revolta iudeilor că a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ast-fel ca să nu mai trăim după făcăturile sataniștilor ivriți? Suetoniu(75-169 e.n.), în Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, în cartea a treia despre împăratul Tiberius (14-37 e.n.) spune că: ,,A interzis religiile străine, cultele egiptene și iudaice, constrîngîndu-i pe adepții superstițiilor egiptene să-și ardă hai-nele și obiectele sacre. A răspîndit în provinciile cu climă aspră neamul iudeu sub pretextul serviciului militar iar pe ceilalți membri ai neamului acesta pe cei care aveau un cult similar i-a izgonit din Roma
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
supus la chinuri pe creștini(de nu va fi o făcătură a catolicilor care și-au băgat coada în text pentru că manuscrisul este din secolul Xl, mai sus am arătat că același autor îi considera schismatici mozaici) neam dedat unei superstiții noi și vinovate”. Iar Tacit(55-120) care a trăit evenimentele pe viu, spune în Anale: Pentru a ascunde murmurele de nemulțumire legate de incendierea Romei, Nero a desemnat ca acuzați indivizi urîți pentru ticăloșiile lor, pe care mulțimea îi numea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Romei, Nero a desemnat ca acuzați indivizi urîți pentru ticăloșiile lor, pe care mulțimea îi numea creștini. Acest nume venea de la Chrestos care, sub Tiberiu, fusese supus supliciilor de că-tre procuratorul Ponțiu Pilat. Reprimată la un moment dat, această execrabilă superstiție deborda din nou, nu numai în Iudeea, leagăn al nenorocirilor, ci și la Ro-ma, unde tot ce se cunoaște ca atroce și infam, se revarsă din toate părțile. Sosiră mai întîi, cei care își mărturiseau credința lor, apoi, sub îndrumarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Canonul iudeo-creștinilor. Existau de asemenea mari deosebiri de cunoaștere și de moralitate. Unii socoteau că nu este contradictoriu cu credința iudeo-creștină să meargă la circ sau la amfiteatru; alți ezitau între gnosticism și iudeo-creștinism; unii continuau să fie în-tinați de superstiții păgîne; alții, sinceri dar ignoranți, au interpretat făgăduințele Evangheliilor în sensul cel mai material și mai carnal sau ,,credeau despre Dum-nezeu ceea ce nu s-ar crede despre omul cel mai nemilos din neamul omenesc”. Origene nu cunoștea perfect limba ebraică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a se alătura gospodăriei colective. Astfel, femeile care au fost "iluminate" de valorile socialiste recunoșteau că ignoranța le-a influențat deciziile și le-a determinat să dea crezare zvonurilor răspândite de chiaburi despre munca în colectiv 25. 4. Religia și superstițiile O existență "iluminată" presupunea, de asemenea, și renunțarea la religie și la tot felul de superstiții care normau, cu precădere, existența cotidiană a femeilor. În materialele publicate de presa românească, ca de altfel și în luările de poziție oficiale, religia
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ignoranța le-a influențat deciziile și le-a determinat să dea crezare zvonurilor răspândite de chiaburi despre munca în colectiv 25. 4. Religia și superstițiile O existență "iluminată" presupunea, de asemenea, și renunțarea la religie și la tot felul de superstiții care normau, cu precădere, existența cotidiană a femeilor. În materialele publicate de presa românească, ca de altfel și în luările de poziție oficiale, religia și superstițiile erau asociate cu neștiința, cu un grad scăzut de educație, care ar fi creat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
existență "iluminată" presupunea, de asemenea, și renunțarea la religie și la tot felul de superstiții care normau, cu precădere, existența cotidiană a femeilor. În materialele publicate de presa românească, ca de altfel și în luările de poziție oficiale, religia și superstițiile erau asociate cu neștiința, cu un grad scăzut de educație, care ar fi creat un teren prielnic pentru exploatarea marii mase a populației de către "vechiului regim". Astfel, ofensiva regimului comunist român împotriva religiei și a altor forme de credință în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în măsură să ofere explicații științifice pentru fenomenele și evoluțiile din lumea materială 26. Articolele apărute în publicațiile analizate reluau și reciclau în contexte familiare femeilor ideea folosirii de către vechiul regim și reprezentanții săi locali, chiaburii, a religiei și a superstițiilor pentru exploatarea și menținerea lor în "întunericul neștiinței"27. Materialele de presă denunțau, de asemenea, mesajul pasivității, al resemnării în fața imprescriptibilității destinului pe care religia l-ar fi transmis oamenilor și pe care reprezentanții vechiului regim le-ar fi folosit
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Culture and Science, 1949-1963", în Lucian Năstasă, Dragoș Sdrobiș (eds.), Politici culturale și modele intelectuale în România, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2013, pp. 120-153. 27 Jeni Zambrea, "Grupe de citit la Moroieni", în Săteanca, nr. 16, noiembrie 1949, p. 21. 28 "Superstițiile, rod al neștiinței", în Femeia, nr. 8, august 1951, p. 30; Sidonia Drăgușanu, "Să smulgem masca de pe fața dușmanului", în Săteanca, nr. 9, iulie 1949, p. 15. 29 Luiza Vlădescu, "Nida Omer", în Femeia, nr. 9, 1955, p. 8. 30
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întotdeauna de un rezultat, dacă ea este făcută în mod corect. „Nici un om nu s-a rugat vreodată fără a învăța ceva”, scrie Emerson. Cu toate acestea, rugăciunea este considerată de oamenii moderni ca fiind un obicei depășit, primitiv, o superstiție zadarnică. în realitate, nu cunoaștem aproape deloc efectele ei. Care sunt cauzele ignoranței noastre? în primul rând, ne rugăm prea rar. Simțul sacrului este pe cale de dispariție la oamenii contemporani. După anumite estimări, numărul francezilor care se roagă cu regularitate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]