2,234 matches
-
am cunoscut niciodată tinere asemănătoare decât acasă. Alexis 29 Yourcenar s-a ferit să menționeze geneza lui Alexis până la sfârșitul vieții 30, dar opera a fost mai mult autobiografică decât filosofică sau științifică. Când Alexis declara "Pe când eram copil am tânjit după glorie" el vorbește și în numele Margueritei care nu a renunțat niciodată la acest vis de măreție. Povestea își are rădăcinile într-un anumit episod din viața Margueritei. În timpul vacanțelor de vară Michel și copilul Marguerite întâlniseră o familie olandeză
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Gide, și citise despre călătoriile lui exotice. Dacă ar fi călcat pe urmele lui, medita ea, ar fi putut să dobândească înțelepciunea care îi lipsea. Frecventele călătorii în Italia îi deschiseră noi perspective: cu cât mergea mai mult cu atât tânjea să se întoarcă. Atâta timp cât pe parcursul anului 1928 Alexis rămânea neterminat, Yourcenar fusese ținută temporar pe loc și de faptul că tatăl ei era suferind la Lausanne. După moartea tatălui ei din ianuarie 1929 nu a mai avut proiecte majore de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
relații apropriate cu dramaturgul homosexual Jean Cocteau, cu care a colaborat mai târziu și a cărui biografie a scris-o. În timpul acestor ani apatici (1931-1936) a descoperit Grecia pentru prima dată. Michel n-o luase niciodată acolo, dar imaginația ei tânjea s-o vadă. Când s-a ivit ocazia nu avea să fie o călătorie solitară ci una în care va fi însoțită de doi bărbați amândoi purtând numele de André și a căror amintire stăruitoare Marguerite nu va putea niciodată
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pe spațiul ei interior și pe visare. S-a gândit că ea însăși nu era atât de departe de Zenon și Hadrian; era mistuită ca cel dintâi de dorul de ducă și, ca cel de-al doilea, marele împărat, încă tânjea după mai multă glorie și faimă. Cu toate acestea, nu s-a clintit din loc. Nici nu s-a întors în Europa și nici nu s-a angajat să facă turnee de conferințe în America. Nu a mai călărit, o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
și viceversa, în 84 de ani care au fost binecuvântați de o zestre genetică superioară ce i-a permis să se bucure de sănătate și mijloace materiale, cât și de un refugiu în America unde să-și practice meseria. A tânjit după trei stări fundamentale: 1) libertatea de a iubi membri ai ambelor sexe; 2) libertatea de a explora laturile iraționale ale condiției umane în maniere variind de la mistic la ocult și spiritual, de obicei plasate în decoruri istorice; 3) posibilitatea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
care face loc în discurs întotdeauna pildelor și rimei aferente din rostirea cuvântărilor religioase: "Zidurile despărțitoare sunt rău-sfătuitoare. În țarcul închis cu muruială se-aude numai mârâială; cei de dincolo de poartă, pizmă și necaz ne poartă, iar noi din chilii tânjim și unii pe alții ne bârfim"272. Nu numai coordonatele spațiale se modifică printr-o maximă deschidere, ci și cele temporale, statornicindu-se ca în respectiva mănăstire "să nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-l organizeze împotriva lui Hitler. Prin perversitate, diplomație și forță, Germania urmărea „liniștea în regiunea (Balcanilor - n.n.) cu materii prime”, care reprezenta pentru Berlin o parte a „Hinterlandului său natural” în care România era principalul furnizor. Dar, pacea după care „tânjea” guvernul României a fost literalmente spulberată de „bomba” știrii despre semnarea la 23 august 1939 a Pactului Molotov-Ribbentrop. În noua conjunctură tratativele anglo-franco-sovietice au devenit inutile, duse „pe apa sâmbetei” pentru România Mare. Între timp, cu 17 ore avans, Hitler
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conștiente. 1. Neo-fascismul. Provenit din fascism, neofascismul a tras învățăminte din eșecul acestuia din urmă. Alleanza nazionale din Italia, ca și Frontul Național și rivalii lor, reprezintă, fiecare în felul său, eforturile de aggiornamento a tradiției bonapartiste față de realitățile actuale. Tînjind o lungă perioadă de timp după Duce1 , discipolii săi s-au regrupat în jurul lui Almirante și al teoreticianului Pino Romualdi în sînul MSI Mișcare Social Italiană. Fiind luată sub aripa unui lider tînăr și strălucitor, Gian Franco Fini, și proclamată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
o poziționare superioară datorată unei proprietăți intrinseci. Ileana nu se încadrează în niciuna dintre cele trei ipostaze 55 ale muncii femeilor: productivă (muncă în sfera publică), invizibilă (muncă în casa/ gospodărie) sau reproducerea ("maternitatea" că munca). Rolurile actanțiale la care tânjește sunt femeia întreținută și apoi femeia lasciva. Dacă frumusețea este elementul identitar narativ pe care Ileana dorește să-l perpetueze, nu același lucru se poate spune despre sărăcie. Această neagă "o componentă fundamentală a existenței umane" (Voicu, Voicu 2007: 185
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unire, azi realizată. De aceea trebuie să recunoaștem că în mijlocu l at âtor frați de ai noștri, pe care munca sau norocul i au dăru it cu averi din cele mai frumoase, marile instituții de cultură obștească și națională, tânjesc. Printre acestea, cea mai înaltă, Academia Română, care nu poate da lumii marele ei dicț ionar și nu poate porni marea ei activitate, cum nu-și poate înălța nici palatul vredniciei ei. În urma noastră, ca o mustrare a veacurilor, marile danii
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și va mai ține cât va mai ține prostirea și tâmpirea acestui popor. Aici să fi văzut popi rotunjori la pântec și cu bujorei ca de prunc pe obrăjorii lor unsuroși, cu prapuri ținuți evlavios deasupra capului și cu ochii tânjind după formele apetisante ale femeilor, ce se închinau pe trotuar, cu ochii dați peste cap de evlavie. Se spune, că fiecare va trebui să-și pună o dorință la iepurașul de Paști. Dacă nu știți, vă spun eu ce vrea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
decît că pe o intenție voita de necuviința. Voi cerceta mai de aproape. Dar unde mi-e bufonul? Nu l-am mai văzut de două zile. CAVALERUL: De cînd doamna cea mică a plecat în Franța, sire, bufonul a tot tînjit. LEAR: Nici o vorbă despre asta, am băgat și eu de seamă. Du-te și spune-i fiicei mele c-aș vrea să-i vorbesc. Iese Cavalerul). Tu du-te și cheamă-l aici pe bufon. (Iese un slujitor. Intra Oswald
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ce îndeamnă la exercițiul constant al criticii de întâmpinare, cu impact la publicul larg, a modelat în chip specific și literatura lovinesciană, pe care criticul și-a dorit-o cât mai accesibilă, mai puțin "elitistă". Ca atare, de va fi tânjit după succes, ca un veritabil scriitor profesionist, amfitrionul de la Sburătorul n-avea cum să disprețuiască literatura "de consum", și cu atât mai puțin melodrama, acestei specii desuete încercând să-i imprime deliberat nuanțele "intelectualiste" ale modernismului promovat teoretic. De aceea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Virgil Ierunca și Mircea Eliade în a doua categorie, deoarece se adaptează la condițiile exilului și se integrează în cultura, politica, societatea pariziană. Ei reprezintă însă cazuri rare, după cum subliniază Monica Lovinescu: "un exil unde am văzut mai mulți oameni tânjind după glia lor natală decât asimilați și asimilabili"203. Discursurile autoarei Undelor scurte prezintă adeseori noțiunea de identitate culturală, fie reflexiv, personal, fie în stilul cronicilor. Exemplele personale arată relaxarea cu care frecventează cercurile artistice pariziene. Ritmul de viață este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
hore în jurul gropilor noastre familiare. În jurul becurilor. O orchestră cântă imnul revendicării. O ținem într-o veselie" (p. 137). Logodnicii, paznicii și funcționarii cu listele (naratoarea nu oferă alte detalii despre ultima categorie) sunt scutiți de participarea la manifestație. Naratoarea tânjește după mușcătura șarpelui, nu după logodnă, pentru că poate aduce moartea. Succesiunea de interogații adresate interlocutorului anonim pătrunde puternic în orizontul de așteptare al cititorului și lasă sub semnul întrebării înțelegerea parcursului de la logodnă la moarte. "O operă trebuie să furnizeze
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe atunci, își înjghebase unul dintr-un tub cu lentilele turnate, prelucrate și montate de dânsul , prin care îndemna musafirii să privească fina alcătuire a frunzelor sau foiala „gâzelor ” invizibile, dintr-o picătură de apă, mărite de scula sa năzdrăvană.Tânjind după o mașină de scris ticluia una fără tipe , care să scrie, cu mare viteză , deplasându-se pe deasupra hârtiei, idee ce avea să fie materializată în anii noștri de aparatele digitale printere cu cap mobil și poansoane . în iarna cumplită
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nu s-a oprit în Franța, ea s-a întins în Anglia și a exercitat emulația de care avea nevoie această națiune spirituală și îndrăzneață, a transportat bunul gust în Germania, științele în Rusia, a însuflețit din nou Italia, care tânjea; întreaga Europă și-a datorat politețea și spiritul de societate curții lui Ludovic al XIV-lea."122 Apologia făcută acestei perioade se subscrie desigur unei hiperbolizări dată de un naționalism evident, dar dincolo de exagerările orgolioase, se pot întrezări câteva adevăruri
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de doctor, omul căzut de istoveală aștepta pe Cel ce-i va întinde mâna, cel ce-și pierduse viața aștepta pe Dătătorul ei, cel ce se depărtase de părtășia binelui avea nevoie de îndrumătorul care să-l readucă de unde plecase, tânjea după lumină cel ce zăcea la întuneric, cel căzut în robie își aștepta izbăvitorul, cel legat aștepta pe Cel care să-l dezlege, cel din jugul sclaviei, pe slobozitorul său. Erau aceste lucruri atât de mici și de neînsemnate, încât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cad codrii cu-n țipăt prelung, omenesc, / și marea începe să sune". Scenariul, tipic romantic, cu un motto din Parmenide e, în esență, o meditație despre viul care apare ca mort; împresurat de întuneric, Eul ostenit de repliază asupră-și tânjind spre un quietism absolut: "O, veșnic aș vrea să întârzii aici, / pe treapta supremă la care / ființa nu scade ca umbrele, nici prezența nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai variate se rotunjesc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
biograful ardent își descoperă un "suflet prea grav"; revărsărilor euforice li se alătură predicții mâhnitoare; pe ecranul discursului nu e loc pentru abandon; primează ideea de destin inexorabil. Paradoxul lui Labiș, ispitit de iluzia unui "ev aprins", era de a tânji, totodată, după natura primordială, cea caracteristică perechii Eminescu-Sadoveanu. Poetul perceptiv, senzorial, plasticizant era dublat de un fantezist exploziv, plăsmuitor liber pe un fond sentimental idealizant. Pădurea, tărâm de mistere, "ozonul curs pe pale de vânt", fantome benigne și ecouri tonice
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au abătut de la realizarea țelului propus. INFORMATIV ȘI FORMATIV Într-o splendidă zi de septembrie, când razele calde ale soarelui se prefirau printre crengile copacilor încărcate încă de podoaba frunzelor, când lumina începea să capete culoarea mierii, iar bătrânul Copou tânjea după animația și tinerețea de care este invadat în perioada cursurilor universitare, mă plimbam cu amicul și colegul meu de breaslă, Mihai Anisie, bucurându-ne de vremea frumoasă, de aerul curat, și discutam ca de fiecare dată, despre cele ce
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
eram dependent de pasăre, cum eram dependent de zbor. Cobora ca un înger în faptul serii și gungurea în felul ei. Era frumoasă, nespus de frumoasă, de tremura și aerul pe unde trecea. Inima mea se împărțea între regnuri, dar tînjea după pasărea nemuririi, după pasărea absolută, după pasărea-duh și nădăjduiam să scape o sămînță și în sufletul meu, să mă învețe zborul perfect. Era ca o bucurie amăruie, precum un miez de poezie. Nu aveam cui să mărturisesc, dar trăiam
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
se aventura în ținuturile noastre aflate în acest colț uitat de lume. Era pândit, chiar la drumul mare, de tâlhari mărunți, puși pe căpătuială, care jinduiau la averile lui. Ticăloșii visau să ascundă în peșteri, neștiute de nimeni, avuții închipuite. Tânjeau să fure trăsuri cu domnițe frumoase și fandosite chiar..., dar rătăcite în promenade prin poienițe. Străinul era nevoit să înainteze pe la umbra codrilor, în urlete de lupi flămânzi. Înspăimântați de haitele care îi adulmecau, armăsarii tresăreau și nechezau de spaimă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
american, Ben Bernanke, a solicitat și el, fapt fără precedent, un sprijin bugetar suplimentar, ceea ce înseamnă că lucrurile sunt mai grave decît ne imaginam. Eșecul măsurilor clasice de politică eco-nomică, în special monetară, ne indică profunzimea crizei. Lumea financiară, care tînjește atît de mult după lichiditatea fluxurilor, redescoperă inerția stocurilor. Deteriorarea bilanțurilor băncilor, tensiunile persistente asupra lichidității in-terbancare, incertitudinea extremă, toate au condus la o contractare a creditelor destinate activității productive, după ce speculatorii și-au făcut de cap. Instalarea ideii de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ce eu atîta iubeam odinioară: A codrului tenebră poetic labirint "(s. n.) Așadar, în lumea copilăriei sale, plină de amăgeli, el a transfigurat natura, ne mai păstrînd aproape nimic din culoarea locală. Și vom înțelege de aici cît de mult a tînjit el după viața liberă din sat, cînd i-a venit vremea să plece la școala din Cernăuți. ANII DE ȘCOALĂ La 16 august, 1857, Gh. Eminovici a cerut un pașaport pentru cei patru copii pe care îi avea de dus
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]