4,810 matches
-
șezută bine de bărbat: Îl Îndemna cu cuvinte, Încuviința, Îi zicea: Varvarule!, l-am Întrebat după aceea pe băietan de ce-i zicea așa ea lui, ce Înseamnă cuvântul și el mi-a spus, a zis că varvari sunt Turcii și Tătarii și Lehii și Liftele-păgâne, ceia de-i Învățăm noi la școală, că năvălesc și ne dau foc și ne iau În robie fetele și femeile și, când se-apucă să le pângărească pre ele, ele strigă, cu glas mare: «Varvarule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de pe cal, o robește pe femeie din galop, acolo, sus, pe șă o năvălește - de-aceea...» «A-ha», am zis eu, nepricepând nici poziția, nici restul. Dar omul cela din vie care ședea cu femeia... Nu era nici Turc, nici Tătar, nici năvălitor, era de-al nostru - ș-atunci de ce-i zicea ea: Varvarule?», am Întrebat. «Toți suntem - și acela și tu și eu...» s-a bătut peste piept, «toți suntem varvari!» «Poate tu, eu nu prea, nu...», am Îngăimat, cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
te tot culci cu Krupskaia, sfârșești prin a scrie o hârțoagă ca Materialism și empiriocriticism. Am riscat să fiu luat la bătaie și mi-au zis că eram un fascist. Mi-a zis-o un individ Înalt, cu mustăți de tătar. Mi-l amintesc foarte bine, acum s-a ras complet și ține de o comunitate unde se Împletesc coșuri. Reevoc stările de atunci numai ca să reconstitui În ce dispoziție eram când m-am alăturat editurii Garamond și am simpatizat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tranziția? Tot ce i-am putut spune a fost că peste Prut s-au instalat poduri de flori; multe din ele de plastic, cică. L IV Mama Sabinei are capul mare și ochii alungiți. Mă întreb până unde au ajuns tătarii în nord. De fapt, în fundul sufletului nostru, toți suntem tătari. Unii mai tătari decât alții. Maria e o tătăroaică decisă - a închiriat o tarabă în piață și vinde căpșuni. Nu ea, doamnă fiind, ci a tocmit o vânzătoare. Marketingul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
peste Prut s-au instalat poduri de flori; multe din ele de plastic, cică. L IV Mama Sabinei are capul mare și ochii alungiți. Mă întreb până unde au ajuns tătarii în nord. De fapt, în fundul sufletului nostru, toți suntem tătari. Unii mai tătari decât alții. Maria e o tătăroaică decisă - a închiriat o tarabă în piață și vinde căpșuni. Nu ea, doamnă fiind, ci a tocmit o vânzătoare. Marketingul îl are în sânge: când vine cumpărătorul, te ridici, lauzi marfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
au instalat poduri de flori; multe din ele de plastic, cică. L IV Mama Sabinei are capul mare și ochii alungiți. Mă întreb până unde au ajuns tătarii în nord. De fapt, în fundul sufletului nostru, toți suntem tătari. Unii mai tătari decât alții. Maria e o tătăroaică decisă - a închiriat o tarabă în piață și vinde căpșuni. Nu ea, doamnă fiind, ci a tocmit o vânzătoare. Marketingul îl are în sânge: când vine cumpărătorul, te ridici, lauzi marfa, te uiți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
telefoanele Adelinei. Glasul ei voalat, copilăros și senzual deopotrivă, mă convingea să cobor din vârful arborelui strămoșesc. Drept e că de multe ori nu aveam chef să ridic receptorul. Îi spuneam Zuzei: iar e pisăloaga aia. Îmi și imaginam un tătar mititel, zbârcit, învârtindu-și ochii ca două iatagane. Femeiușca asta cu voce periculoasă mă tot invita la ea, la Constanța. O amânam. Mă întâlneam din când în când cu ea la Biblioteca Pedagogică. Discutam ore în șir - adică mă amuzam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am tras mai spre casă. Și pe urmă a venit revoluția și nu m-au mai demolat...” în final, bătrînica mi-a împărtășit și „viziunea” ei despre istorie : „știam eu că așa va fi, că au fost și turcii, și tătarii, au fost și comunștii ăștia... dar știam eu că or să plece și ei...”. În fața buldozerelor comuniste, bătrînica își îngrijea via și se bucura de ea, dînd astfel dovadă de convingeri ferme și de curaj. Dar nu de „rezistență anti-comunistă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de secol de istorie și de aceea sîntem codașii Europei. Iar în fiecare dimi neață, imnul nostru național ne scoală din somnul cel de moarte în care ne-au ținut secole de-a rîndul toți acești barbari de tirani. Treacă-meargă, tătarii, turcii, rușii chiar erau puteri năprasnice. Dar țiganii ! ? Frați români, mai dați-o dracului de treabă ! Chiar nu remarcă nimeni ridicolul penibil al acestei fantasme ? Chiar nu ne putem gîndi pe noi înșine altfel decît ca oropsiți ai sorții, ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
gură cu buze groase și limbă enormă, trup minuscul, dar mâini cu degete cât tot corpul, rășchirate grotesc. Și pretutindeni conclavul viermilor, insectelor, reptilelor, mamiferelor, adunările de gală ale ramapitecilor, australopitecilor, pitecantropilor, apoi oamenii de Cro-Magnon, romanii, celții, dacii, slavii, tătarii, străbunicii, bunicii (Maricu și Tanicu), părinții, rudele, prietenii, eu însumi întîlnindu-mă cu mine însumi acolo, în creierul ei, și nici un Virgiliu și nici o Beatrice și nici o mântuire și nici o urcare spre stele. Rătăcesc prin labirintul minții ei, trag de pârghiile
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
reptiliene, formațiuni atavice care mai târziu se resorbeau, o adevărată metempsihoză, o Karma, o roată nesfârșită a existențelor. Pe un perete era un mulaj secționat prezentând poziția copilului în uterul unei femei gravide. Mi-am amintit de atrocitățile războaielor cu tătarii: pruncii smulși de vii din pântecul mamelor. Mai încolo, pe tot peretele, erau înșirate pe o poliță zeci de borcane în care pluteau fetuși cu malformații: macrocefali sau acefali, prunci cu un singur ochi central, cu o singură nară deasupra
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de 97,5% în Oltenia, de 93,4 % în Muntenia și de 89,8 % în Moldova, la procente de 60-50 în Crișana-Maramureș (60,7 %), în Transilvania
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Limitele noului principat moldav erau, deci, trasate din epoca fondării sale. Nu putea lipsi de la Brătianu plasarea principatului în context internațional: între polonezii, care avansau din nord, ungurii, a căror putere se accentua la vest, valahii veniți din sud și tătarii care se retrăgeau în stepă. La începutul secolului al XV-lea a continuat competiția polono-ungară pentru asigurarea influenței asupra Moldovei. În 1412, prin tratatul de la Lublin, cele două state au convenit asupra unei eventuale împărțiri a țării de la est de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele jertfe Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea”. Presiunea otomană a devenit deosebit de puternică în timpul domniei sultanului Baiazid al II-lea (scris și Bayazid), între 1481 și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iar apoi de-a lungul Ialpugului spre hotarul raialei Chilia. Pierderea Tighinei și a Bugeacului a reprezentat o amputare gravă a trupului Moldovei. Transformate în bastioane otomane, acestea reduceau și mai mult posibilitățile de manevră ale domnitorilor Moldovei. Cete de tătari au început să se așeze în această zonă, determinând plecarea unor localnici spre nord și nord-vest. În condițiile ridicării Rusiei, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și începutul celui următor, unii domni români s-au orientat spre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Dunăre, pentru a se „putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei, născută de curând, care până acum era mereu îngrozită de tătarii neastâmpărați din Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin smulgerea din trupul ei a celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de chestiuni basarabene. A luptat cu polonii pentru redobândirea Hotinului, a recucerit cu grele sacrificii Chilia și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și a apărat-o în lupte crâncene cu ungurii la Baia și cu turcii la Podu Înalt. „Tot el a ridicat cetatea Orheiului împotriva tătarilor și cetatea Sorocei contra cazacilor prădalnici. Întregirea hotarelor basarabene și apărarea lor împotriva polonilor, cazacilor, tătarilor, turcilor, ungurilor și chiar asupra conaționalilor săi din Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid al II
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prezintă o importanță ce n-ar putea fi contestată - că aproape totalitatea denumirilor toponimice, nume de localități, de sate, de pământuri, de păduri, de munți și văi, de cursuri de apă etc. - sunt chiar în partea Basarabiei ocupată odinioară de tătari, pur moldovenești și că numele similare de origine străină sunt ori prea recente, ori prea rare, ceea ce dovedește în mod peremptoriu marea vechime și persistența evidentă a elementului românesc pe întreaga întindere a teritoriului cuprins între Prut și Nistru. Acestea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acest chip: cum că dresurile ce le-au avut... de la alți domni,... pe a sale drepte ocine și danii și miluiri s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui Ștefan voievod (Gheorghe) și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Golescu a putut uimi prin "însemnările" sale, care nu depășeau Austria, Elveția și Italia, la trei secole după ce Magellan făcuse prima călătorie în jurul globului. Am trăit, până acum un secol și jumătate, pe aceleași ulițe, fugind în păduri când veneau tătarii și turcii. Oare timpul a trecut peste noi sau alături de noi, fiindcă nu istoria ne-a interesat în primul rînd? Aș putea găsi unele argumente. Felul cum am reușit să integrăm moartea și soarta în ordinea firească a lucrurilor. În
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și de poieni de fânaț în Braniște și pe întreg hotarul sfintei mănăstiri...și pe drepții robi țigani...” Ei bine, ele au pierdut o asemenea comoară, dar nu oricum, ci: „În zilele lui Ioan voievod, când au prădat turcii și tătarii toată țara noastră și când însuși a pierit.” În acea clipă mi-am amintit spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la turci că-i
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
alți domni care au fost înainte de noi pe dreptele lor ocini... Acele privilegii și drese...toate au ars în tainița sfintei mănăstiri...” „Știi când s-au întâmplat aceste fapte, fiule?” Nu știu, sfințite părinte. „ Apoi acestea s-au petrecut pe când tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmielnițchi au prădat Moldova și au ars Iașii și Suceava.” Așa se întâmpla mereu. Nu-i nici o mirare. Dacă plecau turcii, veneau tătarii cu cazacii, apoi lehii sau armatele moschicești...Toți aveau același gând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fiule?” Nu știu, sfințite părinte. „ Apoi acestea s-au petrecut pe când tătarii sultanului Galga și cazacii lui Timuș Hmielnițchi au prădat Moldova și au ars Iașii și Suceava.” Așa se întâmpla mereu. Nu-i nici o mirare. Dacă plecau turcii, veneau tătarii cu cazacii, apoi lehii sau armatele moschicești...Toți aveau același gând: să pună mâna pe bogățiile țării și să ne robească - am filozofat eu, în timp ce glasul din umbră m-a făcut atent: „Pentru că tot ai dreptate, fii bun și citește
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]