2,223 matches
-
casnic, câtă vreme durau lucrările sale, avea farmecul său. Ioana aduse de acasă câteva esențiale piese de lenjerie și vesela strictă, iar servitoarea ei servea masa adusă din apropiere în mari sufertașe și încălzită pe réchaud-uri electrice. Madam Valsamaky-Farfara avu tactul de a nu înregistra schimbarea, ca una ce poseda un mare simț al libertății și se adapta, cu condiția unei decențe exterioare, celor mai extravagante situații. Aventura Ioanei nu atingea nici pe departe dimensiunile aventurilor ei juvenile. Existența lui Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vă dau un indiciuca să puteți să-l readuceți pe calea cea bună. Prima impulsie a doamnei Ioanide fu de a invita pe Gonzalv să nu se amestece în treburi ce nu-l privesc, dar, femeie perfect calmă și de tact, mai ales nepricepând deloc ce vrea să spună Gonzalv cu readucerea lui Ioanide (nu dădea nici o atenție escapadelor arhitectului, tolerîndu-le ca un drept intim al lui, sigură de afecțiunea transcendentală a soțului ei), crezu că vizitatorul e un nebun. - Domnule
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu coloritul pielii, întocmai ca o lumină violentă de soare peste un peisaj de ghețuri. Un om e mai tânăr cu păr alb, drapat peste o față expresivă, decât cu o capelură juvenilă semănând a perucă. Fiind o femeie de tact, madam Valsamaky-Farfara dispăru câtva timp din cercurile mondene, apoi reapăru cu o coafură albă bătând în violet, asemeni valurilor mării, care capătă două nuanțe după refracția luminii. Părea a avea o perucă de fantezie făcută din mătase, ceea ce-i dădea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
niciodată cheful cuiva și spunea prezent la toate escapadele, cu condiția să fie făcute de oameni decenți. Astfel, propunerile lui Pomponescu sau Ioanide, ambii bărbați "șarmanți", după ea, le aproba, oricât de riscante ar fi părut, fiindcă avea încredere în tactul respectivilor. Odată Pomponescu vru să vadă ce localuri de perdiție frecventează Hangerliu și se lăsă călăuzit cu tot grupul, inclusiv madam Farfara, într-o grădină preferată în special de jochei și grăjdari de curse, pe lângă șosea. Așadar, madam Farfara participă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în umeri. Predarea obiectului fu făcută de Sultana în persoană, care însă ceru să vadă pe madam Ioanide și se prezentă singură ca fiica lui Saferian Manigomian. Față de Ioanide, care veni și el firește la întrevedere, se purtă cu un tact surprinzător. Privirea ei nu înghețase, dar căpătase o nuanță de respect filial și o simpatie sublimată de voluptăți. Strânse mâna lui Ioanide fără turburare, înlăturîndu-i de la început orice panică. Nu folosi decât pluralul și împărți așa de bine interesul între
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
implicatîntr-un omor! N-aș fi crezut. Gaittany părea perfect bine dispus și complet desfăcut de interesele lui Hangerliu. De aceea și făcu cu mâna o tiflă prin aer, traductibilă: "Să nu mai vorbim de acel individ!" Însă Gonzalv n-avea tact și insistă: - Parcă îl cunoșteai de aproape pe Hangerliu. Erați intimi! G. Călinescu Gaittany, schițând o mirare enormă și ridicând din umeri față de asistență, tăgădui: - Dar de unde, domnule, te-nșeli! . - Nu sunteți rude? recidivă Gonzalv, inconștient de gafă, v-am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
încălzesc și tot ce-i spun îi sporește durerea. — O, desigur, tratezi un caz limită, un caz pe care l-aș fi considerat irecuperabil dacă n-ai fi avut nevoie de cineva pentru a-ți face mîna. Dar ai folosit tact, toleranță și un gen de răbdare la care nu m-aș fi așteptat din partea unui novice. Așa că aș vrea să te retragi din acest caz și să începi cineva mai important. Lanark se aplecă peste masă și zise: — Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lucrat cu Ozenfant. Ai vorbit cu Monboddo. M-am certat cu primul și al doilea nu-mi place. — Bine. Vorbește la Provan și denunță-i în numele nostru. Nu vrem să fim reprezentați de un diplomat acum, vrem pe cineva fără tact, cineva care să le spună delegaților din alte state ce se întîmplă exact aici. Folosește-ți flerul și înapoiază ceva din putoarea noastră la locul de unde purcede. Lanark amușină. Aerul avea un miros familiar și neplăcut. — Trimite-l pe Grant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
domnilor, aceasta a fost cea mai bine condusă, cea mai lucidă, cea mai coerentă dintre toate adunările pe care le-a convocat consiliul! Și sînt mai multe argumente în acest sens, dar cred că istoricii viitorului o vor pune pe seama tactului, toleranței, inteligenței omului care stă la stînga mea. Nu trebuie să-și clatine capul! Dacă e rebel, atunci avem nevoie de mai mulți ca el. Chiar aș putea fi convins să votez pentru o revoluție, dacă al douăzeci și noulea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o espresie de ură sau de dispreț, însă în orice caz aceasta este o procedere care nu se poate motiva nici pe egala îndreptățire de stat a confesiunilor, nici pe relațiunile proprii bisericii greco - orientale române, ba nici măcar pe bunul tact. Biserica greco - orientală română, privind afacerea învățămîntului din punct de vedre al statului, nu poate avea și nici are nimic de zis, daca legislațiunea determină minimul studiilor obligatorii ce sunt a se propune în școalele secundare și daca în genere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poliglote. Dar, din nenorocire, oricâtă simpatie ar avea pentr-o asemenea idee sferele domnitoare din Viena, ea devine neputincioasă față cu purtarea consecuent fanatică a guvernului maghiar. Singurele două popoare cari sunt puse de-a curmezișul oceanului slav au atâta tact politic încît se urăsc de moarte și nu urăște românul pe maghiar ca maghiarul pe român. Deși cazurile în care un român s-ar fi maghiarizat sau un maghiar s-ar fi romanizat sunt estrem de rare, totuși d-nii din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esterne și admirăm numai naivitatea cu care ele nu se tem a discredita în ochii poporului său propriu pe omul pe care-l laudă. [8 august 1882] [""GAZETTE DE ROUMANIE" NE DĂ LECȚII... "Gazette de Roumanie" ne dă lecții de tact în privirea articolelor noastre etnografice. Ne pare rău, dar lecții de la foi subvenționate din fondurile reptilelor nu primim, pentru că asemenea lecții se comandă ca ori și care altă marfă politică și nu ne vine nici în minte de-a discuta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se oferă cu aceeași lesniciune a fi redactorul unei foi conservatoare, cu care devine al unei foi guvernamentale, ni se pare că aceluia i-am putea da noi lecții de onestitate politică și să ne dispensăm de lecțiile sale de tact. Adevărul etnologic pe care-l repetăm adeseori își are înțelesul lui și nu atinge "oameni de înaltă onorabilitate, care în orice ocazii au dovedit că sunt buni romîni", pentru că nu de aceștia vorbim. Când vedem însă înființîndu-se o foaie cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al prințului Dimitrie Ghika, care a sfârșit prin a înțelege în cele din urmă că ceea ce pretindea guvernul însemna pur și simplu sinuciderea morală a Senatului. Rolul decisiv însă în această afacere a fost rezervat generalului Florescu care, cu un tact superior, cu o sobrietate de cuvinte exemplară, a arătat colegilor săi câte pericole pot decurge pentru prerogativele și demnitatea Senatului din imixtitunea continuă și fățișă a guvernului în voturile sale. Numirea d-lui Slăniceanu ca șef al statului - major al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și ordinea ce-au domnit pretutindeni în tot timpul perioadei electorale... Reproducem în cele următoare descrierea alegerii din Galați. [17 mai 1883] ["ÎNFIINȚAREA UNEI MITROPOLII... Înființarea unei mitropolii romano - catolice în București ne-a dovedit fără îndoială o lipsă de tact din partea Scaunului papal. Creștinii eterodocși, mai ales cei de confesiune catolică, au fost în toate timpurile nu numai tolerați, ci chiar și îmbrățișați pe pământul românesc. Vechea episcopie a Milcovului o singură dată a fost amenințată, sub Despot Vodă Hercalidul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în țara pe care noi și numai noi am apărat-o timp de veacuri, noi și numai noi am pregătit-o prin curături pentru cultură; trebuie dar să combatem pe toți cari lucrează în vederea unui element străin. Dar lipsa de tact a Scaunului papal e mult mai gravă. Moldova a avut trei Domni eterodocși; unul a înființat episcopia romano - catolică a Siretiului, altul și-a dat silință să lățească protestantismul în Moldova, iar despre al treilea, Gaspar Vodă Grațiani, care trecuse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
învinovăți pe maghiari, nici pe Habsburgi, pentru această politică agresivă: orișicine e răspunzător înaintea istoriei de mjiloacele cu cari 'și urmărește scopul și nu anticipăm nici mersul, nici părerea istoriei. 300 {EminescuOpXIII 301} Repetăm însă: a fost o lipsă de tact din partea Scaunului papal de a da mână de ajutor la punerea în lucrare a acestui plan. Căci, provocați fiind, noi vom fi datori a ne apăra și biserica papală va pierde poziția pe care a avut-o până acum în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sud ea va produce o turburare, dar succese nu va putea să aibă; după părerea noastră, la noi ea va avea chiar mai puține succese, dar va putea să slăbească poziția unui rege catolic. A fost deci o lipsă de tact politic din partea Scaunului papal de-a fi dat mână de ajutor pentru punerea în lucrare a unui plan ca acesta; am zis-o în rândul trecut și o repetăm și acum. Papa ne împinge - din nefericire - spre Rusia și silește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-și dea sângele pentru mărirea lui. Astfel toată seria de fapte și de combinațiuni enumerate concurg în mod concentric pentru a ne dovedi că pasul pe care biserica Apusului o face în împrejurările de față în Orient este lipsit de tactul politic îndealtmintrelea atât de propriu acelei biserici. [29 mai 1883] ["D. DIMITRIE IOAN GHICA... "] D. Dimitrie Ioan Ghica ne-a trimis o întîmpinare relativă la afirmarea noastră că frații Dimitrie și Scarlat I. Ghica au votat în colegiul I de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Mare (1456 - 1504) a dat ocazie la oarecari estravaganțe din partea roșiilor, cari n-au rămas fără, urmări de nu grave, supărătoare cel puțin. Serbare guvernamentală zicem, pentru că din capul locului s-a băgat de seamă că roșii n-au îndestul tact pentru a nu se servi chiar de-o asemenea ocazie în favorul panglicăriei revizioniste și a frazelor sforăitoare și că se adună împrejurul bronzului ce reprezintă pe marele Domn nu spre a-l glorifica pe El, ci spre a lustrui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-a esprimat decât părerea sa individuală și se mângâie cu speranța ce-o au mai mulți oficioși din Viena că relațiunile asupra banchetului sunt inexacte sau că avem a face numai "c-o colosală lipsă de 323 {EminescuOpXIII 324} tact a oratorului", iar nu c-o dușmănoasă demonstrațiune politică contra împărăției vecine; cine are această naivă credulitate cu acela în adevăr nu vom discuta. "Credința omului e împărăția sa cerească", zice proverbul german. Noi din Ungaria însă avem motive de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
politicește chiar însemnate, a căror soluțiune abia s-a 'ncercat pîn' acum în mică parte. Dar să ne întoarcem la faimosul toast al d-lui Grădișteanu. Am zis mai sus că nu vedem în el emanațiunea unei "colosale lipse de tact", nu vederile individuale ale unui politician cu mintea pe dos sau palavrele unei inspirațiuni de șampanie. Noi vedem în acest toast și-n purtarea Regelui confirmarea unui program politic care de mult nu mai este un secret pentru noi. Acest
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și se-ncolăceau în turbioane rapide. Vorbi către ea, cu brațele-ntinse spre ea, într-o limbă necunoscută. Uneori mi se părea că recunosc guturalele negrilor somalezi, sau glotalele arameilor. Plescăitul dogonilor, cvintele javanezilor. "Ti-kitan", striga foarte des, ca un tact obsesiv al discursului, și când rostea (lătra? blestema în torturi? scrâșnea din măsele?) cuvîntu-ăsta, făcea și cu mâinile un gest, mascat pe jumătate de efodul aurit și de manipulumul ce-i dubla mânecile de serasir. Parcă-și afunda ghea-rele-n stern
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
profesorului Ioan Varzaru a început la 11 decembrie 1948 și a durat până la 31 august 1973. Ca director de școală s-a remarcat prin calitățile sale organizatorice deosebite, prin corectitudine, spirit de inițiativă, fiind un metodist de excepție, îndrumând cu tact cadrele didactice aflate la început de carieră. În ceea ce privește conducerea unei școli a fost și mentorul autorului (Ioan Ciubotaru, n.r.), de la el învățând că nimic nu se poate realiza fără ordine și disciplină, fără implicarea întregului colectiv didactic în realizarea idealului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la învățământul gimnazial de șapte, de opt și de zece ani, actualmente funcționând ca școală primară cu clase simultane. De-a lungul anilor, la conducerea școlii s-au perindat cadre didactice cu simț gospodăresc, cu dragoste față de copii și cu tact pedagogic, ca: Mihai Hanganu (1926-1928), Nicolai Marinciuc (19281936), Vasile Apopii (1936-1949), Petru Jugaru (1946-1968), Ana Toma (1969-1978), Maria Roșca (1978-1985), Florentin Maftei (1985prezent). Din cele peste 100 de cadre didactice care au funcționat în decursul existenței unității școlare amintim pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]