1,982 matches
-
ziua aia, nău băsescu dei și ies În stradă... Gore face semn celor doi să dea paharele peste cap mai repede. Apoi le reumple și ridică propriul pahar. Hai noroc și la mai mare, Voicu este la răcoare, iar cu tanti Teo-n frunte veți avea victorii multe. Și-o să țineți și cură de slăbire. Lipsește aia fițoasă, asistenta ei din alte vremuri... Nu mi-a plăcut tunsoarea doamnei candidat, sincer să fiu, Înainte Îi stătea mai bine. Lăsați femeia În pace
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și multe suspiciuni, o treabă murdară! Vasul a ars 2 luni în strâmtoare, explozia spărgând toate ferestrele din Istambul și înnegrind pereții caselor. Sicriele au fost sigilate și aveau interdicție să le deschidă dar rudele l-au desfăcut...era Fănel! Tanti Nuți de la Scorei, mama Nuță cum îi spuneau nepoții a apărut din depărtatul, tenebrosul și miraculosul Ardeal, cu multe superstiții și povești reale, în care credea și credeau. Scoreiu, sat fabulos, era și este în Țara Făgărașului prin defileul Oltului
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și trifoiului! Aici toate femeile erau mume sau lelici! Singurul râu ce traversează satul, este Valea care se umflă deseori și vine apa mare din munți, distrugând podul, împărțind satul în două, răvășind bulboaca, locul de joacă preferat al copiilor. Tanti Nuți era foarte frumoasă; a fost măritată înainte de război în neam, câțiva ani, până aceea a murit brusc și toți au vrut ca ea să-și refacă viața, fiind o femeie liniștită și bună. Erau mulți prieteni printre care unul
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
săreau care încotro; adică l-a dus unde trebuia... într-un port. Scria în Magazinul istoric despre el, dar părinților nu le plăcea să își amintească de război și au trecut cu vederea aceste amănunte... nesemnificative pentru ei din viață! Tanti Nuți, când era tânără cu fetele de vârsta ei, făcea tot felul de obiceiuri; odată singură în camera ei și-a aranjat oglinzile, și-a dezbrăcat straițele de pe ea, să-și cunoască ursita. Când a văzut un dric tras de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
iasă din fieful ei. Acel triunghi "curat" de angoasă era tot ce cunoșteam din univers, era un neuron, era ca și cum, ca să cunosc lumea, aș fi fost dotat cu un singur neuron, care mai avea două sinapse relativ sigure: drumul până la Tanti Sica (devenită Tanti Aura în REM), sora mamei, drum lung cu tramvaiul, până în Dudești Cioplea, trecând pe la imensa statuie a dorobanțului de la Rond, și drumul mai scurt până la Tanti Nașa, undeva în Tei, pe o stradă de mahala adevărată. Nașa
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ei. Acel triunghi "curat" de angoasă era tot ce cunoșteam din univers, era un neuron, era ca și cum, ca să cunosc lumea, aș fi fost dotat cu un singur neuron, care mai avea două sinapse relativ sigure: drumul până la Tanti Sica (devenită Tanti Aura în REM), sora mamei, drum lung cu tramvaiul, până în Dudești Cioplea, trecând pe la imensa statuie a dorobanțului de la Rond, și drumul mai scurt până la Tanti Nașa, undeva în Tei, pe o stradă de mahala adevărată. Nașa se 17 numea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
singur neuron, care mai avea două sinapse relativ sigure: drumul până la Tanti Sica (devenită Tanti Aura în REM), sora mamei, drum lung cu tramvaiul, până în Dudești Cioplea, trecând pe la imensa statuie a dorobanțului de la Rond, și drumul mai scurt până la Tanti Nașa, undeva în Tei, pe o stradă de mahala adevărată. Nașa se 17 numea Victorița și avea un copil jegos, Marian, cu care eram forțat să mă joc. Dar casa, pe care o revăd adesea în vis - acolo se petrec
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
incident nefericit și mai ales pe acel tânăr care abia a venit aici. A dat un exemplu urât, regăsește-ți din nou liniștea. Dialogul lor este întrerupt de o femeie care intrând în curte strigă pe d-na Neli. Era tanti Aurica o femeie de vârsta mijlocie, care din când în când venea la d-na Neli pentru a o ajuta la treburile gospodărești. D-na Neli, care avea o pensie de urmaș după soț și care era destul de mică, trebuia
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
se căsătorească atâta timp cât ea mai este încă în viață, rugându- l pe bunul Dumnezeu a-i rândui un soț bun și cu multă înțelegere față de ea, gând care îl ține tainic. în vreme ce muncea în gospodărie la hrănitul animalelor, sigur împreună cu tanti Aurica, grăbindu- se, întrucât le prinse întunericul, acum zilele fiind foarte scurte, asculta și ceea ce tanti Aurica îi spunea. -L-am văzut pe tânărul acela străin ieri trecând cu bicicleta prin sat. Nu arăta de loc rău. Parcă nimic nu s-
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
rândui un soț bun și cu multă înțelegere față de ea, gând care îl ține tainic. în vreme ce muncea în gospodărie la hrănitul animalelor, sigur împreună cu tanti Aurica, grăbindu- se, întrucât le prinse întunericul, acum zilele fiind foarte scurte, asculta și ceea ce tanti Aurica îi spunea. -L-am văzut pe tânărul acela străin ieri trecând cu bicicleta prin sat. Nu arăta de loc rău. Parcă nimic nu s-a întâmplat cu el. -Mila lui D-zeu este mare, zice D-na Neli. -Așa este
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
rece ca gheața. Era în plin post al Crăciunului, în bucătărie își mai făcu apariția Ramona și Livia care veniră de puțină vreme. D-na Neli pregătea ceaiul, după care le servi pe fiecare cu ceai și plăcintă cu mere. Tanti Aurica începu o colindă, după ea și celălalte au început să colinde. în bucătărie era cald, mirosul plăcut de ceai cu busuioc învelea atmosfera de pace divină creată de vocile blânde ale celor patru femei. Pe chipul Ramonei, de o
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
să treacă cât mai repede săptămâna care urma să înceapă, ca la sfârșitul ei să se ducă acasă la părinții lui. Luni, în jurul amiezii ajunse acasă în Comuna B., unde stătea cu chirie în casa a doi oameni în vârstă, tanti Ana și nenea Dumitru, și unde se simțea foarte bine, casa fiind foarte aproape de sediul fermei unde avea serviciul. în ogradă, nenea Dumitru, care tăia lemne, văzându-l intrând pe poartă, se bucură de venirea lui acasă, spunând: -Dumnezeu te-
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lui personală nu este deloc sociabilă, dureros este însă că fiica mea nu vede sau nu vrea să vadă, astfel gândi doamna Neli, în timp ce-și plivea straturile de ceapă. Nu trecu mult timp și i se alătură și tanti Aurica, care-i dădu aceeași veste, deja primită de la Ramona. -Și tu ești cu acest... și te bucuri! -Cum să nu te bucuri, doamnă de așa bunătate de băiat! zise tanti Aurica, cu ochii măriți. -Ți-am spus, ție ți-
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
trecu mult timp și i se alătură și tanti Aurica, care-i dădu aceeași veste, deja primită de la Ramona. -Și tu ești cu acest... și te bucuri! -Cum să nu te bucuri, doamnă de așa bunătate de băiat! zise tanti Aurica, cu ochii măriți. -Ți-am spus, ție ți-a împuiat capul cu acest Radu. -Vorbești de parcă ai avea ceva împotriva lui, afirmă tanti Aurica puțin supărată. -Ăsta..., se ține de capul fiicei mele. -Și ce-i rău în asta, doamnă
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cu acest... și te bucuri! -Cum să nu te bucuri, doamnă de așa bunătate de băiat! zise tanti Aurica, cu ochii măriți. -Ți-am spus, ție ți-a împuiat capul cu acest Radu. -Vorbești de parcă ai avea ceva împotriva lui, afirmă tanti Aurica puțin supărată. -Ăsta..., se ține de capul fiicei mele. -Și ce-i rău în asta, doamnă? -Prea rău, mai rău nici că-ți trebuie Aurico. Aflatai că mâine, poimâine i se naște copilul? -Vina este a ăleia ce s-
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
rău în asta, doamnă? -Prea rău, mai rău nici că-ți trebuie Aurico. Aflatai că mâine, poimâine i se naște copilul? -Vina este a ăleia ce s-a ținut scai de bietul băiat, crezând că pune mâna pe el, zise tanti Aurica pe un ton ferm și cu multă convingere. -Și tu vorbești ca Ramona mea! -Vorbesc adevăr, uite că s-a măritat dacă n-a putut pune mâna pe bietul băiat. -Ferice de ea că n-a reușit, afirmă doamna
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
bună Ramona! Ochii lui Radu se umplură de lacrimi, amintindu-și de cuvintele grele care i-au fost aruncate de mama copilului său. De grija copilului se ocupa mama lui Ramona care și ea îl iubea foarte mult, ajutată de tanti Aurica pentru ca Ramona să-și poată continua munca la școală. Bătrâna doamnă Neli reuși să se consoleze de dragul fiicei ei acceptându-l pe Radu ca ginere iar pe Ionuț Brădescu, acesta fiind numele micuțului, ca pe propriul său nepot
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
holul mare, un băiat îl anunță că este așteptat în curte de o doamnă. Ionuț se îndreptă într-acolo surprins, când o femeie, pe care nu o cunoștea i se adresă pe nume: - Ionuț, sigur ai auzit de mine, sunt tanti Angela, am vrut doar să te cunosc. Destul de timid și cu privirea în jos, Ionuț zise: -Mi-a vorbit mama mea despre o mătușă cu numele Angela de la Târnăveni. -Eu sunt dragul meu, primește acest pachet, mam gândit să-ți fac
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
mai interesa de Ionuț. Nu dorea să-l deranjeze prea des, nici să creeze probleme familiei Brădescu, la care acum ținea. în aceași seară când Ionuț era la cină cu părinții și bunica lui, le povesti despre vizita pe care tanti Angela i-o făcuse la școală și le arătă cadoul primit. -Sunt frumoase, mănușile? Dar fularul acesta albastru? Tatăl său îl privi lung, strângându-și buzele și făcând un gest cu capul. -Da sunt frumoase, zise Radu, privind în altă
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
de scăpare..." (A., 72 ani, Râmnicu Sărat). În cazul turnării cositorului aflăm că răul primește mai multe reprezentări concrete: diavol, oaie, pisică, șarpe. "Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!"161. Din această perspectivă, a rațiunilor care stau la baza consultării magicienilor și prezicătorilor, atât magia, cât și divinația se aseamănă foarte mult. Cele două se bazează pe un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
uiti cum o ișât la băiet! Ai o fetiță mata prubuluită. Iote ce cununie frumoasă ai! Ai o cununie disfăcută șî dischisă, uiti! Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!" "Ii, uiti ci drum frumos, șî matali ești aista. Da' vrei sî pleci cu un barbat mai scurt șî unu mai înalt ca matali... Aceala scurt vra să-ț
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și a luat forma englezească stress, dobândind sensul „efort intens, tensiune“. Sub noua sa înfățișare și cu noul său sens, a revenit în franceză, peste mult timp (prima atestare este din 1935). Româna l-a împrumutat din franceză și engleză. Tanti și mătușă au același etimon îndepărtat: lat. amita „mătușă“. În română, cuvântul mătușă este moștenire directă, fără opriri în diverse alte „gări“, a latinescului amita, la care s-a adăugat sufixul -ușă de origine traco-dacă (sufix care se identifică și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tanti, lat. amita a trecut prin franceză, unde a cunoscut o formă veche ante, care s-a modificat în limbajul copiilor în tante. Din franceză, cuvântul a pătruns în germană, Tante, și, de aici, a ajuns în română în forma tanti. Tender „vehicul cuplat cu o locomotivă, care servește la depozitarea și transportul combustibilului și al apei necesare funcționării locomotivei“ și verbul vechi, păstrat regional, a tinde „a întinde“ au aceeași origine îndepărtată: lat. tendere „a întinde“. Verbul l-am moștenit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
plecată în Italia cu Rareș, micul Paganini, Vechea mea cameră, n-a locuit nimeni în ea anul trecut, dacă nu m-aș fi întors anul acesta ar fi dat-o în chirie, rămân, bătrânul vorbăreț, cu pipa în gură și tanti Nora în jurul lui ca o cloșcă, nu le-am mai dat nici un semn de viață, pe unde am umblat? Și le povestesc toată mizeria și măreția vieții mele, încheind cu durerea amară ce-o am acum pe suflet, Ana la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și abia acum îmi dau seama că am urmat-o fără șovăire și ea n-a sesizat încă neobișnuitul prezenței mele acolo, prin oglinda retrovizoare Octavian îmi aruncă priviri amuzate, dar eu, nepăsător, mă întorc spre Aida, ce face acum tanti Nora? E puțin mai bine, amândouă ne-am temut întotdeauna pentru tata și nici nu m-am așteptat ca ea să fie mai bolnavă ca el, A început să ningă afară, văd la farurile mașinii lui Octavian, ștergătoarele de parbriz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]