4,202 matches
-
care drăguță mamă Îi spusese la telefon că nu voia să fie organizată nici o sărbătorire a celor optzeci de ani ai ei: „Nu-mi place să mi se reamintească ce vîrstă am. Dacă mi-ar putea fi dăruiți pe o tavă cei cincizeci și doi de ani ai tăi, aș bea cu șampanie toată noaptea!“. O tulburase oare pe mama lui atrăgîndu-i atenția că ea ținea la viață mai mult decît el, o viață, zicea ea, „care Îți scapă iute printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În fundul unui culoar, cu o sală de baie situată Între camera ta și aceea a vecinului, ca să atenuezi zgomotul. Mi-am terminat romanul Într-o cameră cu nr. 38. Pentru oamenii din hotel, devenisem „38“: 38 a ieșit, trebuia luată tava de la 38. Eu Însumi, cînd telefonam În exterior ca să aflu dacă aveam vreun mesaj, spuneam: „Alo, aici 38“. Nu era chiar un pseudonim mediocru, 38 ăsta. Prietenii au Început În cele din urmă să se Întrebe, ca și mama, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pierdu printre vrafuri și vrafuri de haine de mâna a doua, de la blănuri de lux la costume roase, după care își afundă degetele în lăzii cu pantofi și cufere cu ochelari și netezi cutiuțele cu tabac și degetarele așezate pe tăvi. Era ca și cum aceste obiecte, lăsate în vraiștea lor, erau mărturia legii naturale a afinității, demonstrând magnetismul celor abandonați. și, desigur, faptul că acestea făcuseră odată parte din viața cuiva însemna că în spatele fiecărui obiectse ascundea o poveste disperată și tragică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Parcului Petrovski o făcu să tresară. Acum însă expresia ei deveni vigilentă și se trase puțin înapoi dinspre Porfiri. El o privea cu un aer de așteptare, însă ea nu mai spuse nimic. Porfiri acceptă o ceașcă de ceai de pe tava pe care Katia i-o întinse. Își puse un cristal de zahăr între dinți pentru a-l îndulci. Puse ceașca pe măsuța joasă de mahon care era în fața sofalei. ă Katia mi-a spus că Boria și Goriancikov - Stepan Sergheievici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
au fost omorâți? ă Așa se pare. ă A fost omorât cu o secure? presă Katia. Porfiri zâmbi dar nu răspunse. ă N-ar fi mai bine să mă conduci la camera lui Stepan Sergheievici? spuse el asezînd ceașca pe tavă și ridicându-se. § Porfiri ezită să intre în cameră, un spațiu mic cu pereți înclinați în vârful casei. ă Este foarte strâmtorată, observă el către Katia, care-l conduse înauntru. ă Pentru Stepan Sergheievici a fost destul de comfortabilă, răspunse ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Mai bine zis, Zakhar, bătrânul servitor care i-a fost dat din partea guvernului, i-a pus mâncare dinainte pentru ca apoi, tot el, să o ia, neatinsă. ă Boierul nu-i în apele sale, își spuse Zakhar în timp ce se retrăgea cu tava, înghițind în sec. Io mi-am făcut datoria, se decise el și începu să înfulece din mâncare. Porfiri nici nu ceru să-i fie adus vinul. Luna dinaintea Cărciunului este o perioadă de post după calendarul ortodox. Dar consimți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu putere pe masa de examinare înaltă până la brâu, a cărei suprafață din lemn de pin era la fel de soioasă și pătată precum cea a unui măcelar. Masa avea marginile ridicate și o gaură de scurgere la un capăt peste o tavă de porțelan, iar lângă ea se afla o masă mai mică, cu un set mare de balanțe pe ea. ă Extraordinar. Ce idee extraordinară, comentă doctorul Pervoiedov, în timp ce deschidea pânza și descoperea cadavrul vinețiu de dedesubt. Să conduci o autopsie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
sănătos deloc. Da, eu l-aș descrie drept inflamat, dumneata nu, Porfiri Petrovici? ă Dumneata ești expertul. ă Ha! Eu sunt expertul! Drăguț! Foarte drăguț. Doctorul Pervoiedov dădu din cap. Apoi îi făcu semn diener-ului care așeză plămânul pe balanță. Tava cu greutăți căzu cu un zgomot ascuțit, ca și cum era supărată că fusese deranjată. Diener-ul adăugă greutăți progrsiv până când celălalt braț se ridică și rămase nemișcat. ă Treizeci și nouă lot, zero zolotnik și douăzeci dolya, anunță el uitându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
din picioare asemenea elevilor neatenți. Doctorul dădu din cap și le întoarse spatele. Adăugă cu pipeta câteva picături de acid sulfuric și apoi agită ușor retorta, după care o transferă la o altă bancă din laborator unde se afla o tavă adâncă de matal plină cu nisip, așezată pe ochiul unei lampe cu gaz arzând. Închise retorta cu un dop de sticlă și o așeză pe nisipul fierbinte, ancorând-o atent cu ajutorul unei cleme. ă Mulțumiți? întrebă el, întorcându-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
sa. ă Chiar nu contează. Singura cerință însă este să scrieți folosind propria dumneavoastră hărtie de corespondență. ă Osip Maximovici, spuse Anna Alexandrovna așezându-și o mână pe frunte. Vrei să o chemi pe Katia? § Katia aduse hârtia pe o tavă de lemn. Porfiri observă imediat că nuanța de mov a hârtiei se potrivea exact cu cea a plicului în care fuseseră găsite cele șase mii de ruble. Pasul Katiei era brusc și dezaprobator. Nu se uita deloc la Porfiri. În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
apoi o aprobă ferm și îi dădu drumul. La intrarea Sofiei Sergheievna Osip Maximovici își întoarse spatele și se duse lângă fereastră, lăsând impresia că își pierduse dintr-o dată orice interes pe care îl avea în această conversație. Katia așeză tava pe măsuța de mahon joasă de pe care odată Porfiri servise ceai. Pe tavă se mai aflau un stilou și o călimară cu cerneală. ă Deci, pot scrie orice? spuse Anna Alexandrovna, așezându-se pe sofa lângă măsuță. Porfiri se înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Maximovici își întoarse spatele și se duse lângă fereastră, lăsând impresia că își pierduse dintr-o dată orice interes pe care îl avea în această conversație. Katia așeză tava pe măsuța de mahon joasă de pe care odată Porfiri servise ceai. Pe tavă se mai aflau un stilou și o călimară cu cerneală. ă Deci, pot scrie orice? spuse Anna Alexandrovna, așezându-se pe sofa lângă măsuță. Porfiri se înclină. ă Dar nu știu ce să scriu, se confesă ea. ă În cazul ăsta, vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
păr negru scurt și cârlionțat, se uita lung la ea de pe canapea. Purta o rochie colorată, marocană, și avea un aer oriental. Pe fruntea ei o duzină de coșuri păreau gata să explodeze. Un chelner Îi blocă vederea cu o tavă plină cu pahare, care se opri chiar În fața ei. Femeia luă două pahare și se uită fermecător la ospătar. Apoi ascunse un pahar sub canapea și Își Înmuie buzele date cu un ruj țipător În celălalt. Kitty se Îndepărtă repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de parcă era pe cale să pătrundă În mormântul lui Tutankhamon. Era o liniște profundă. Îi era teamă că se culcase la loc și că, dacă ar ar fi coborât, zgomotul l-ar fi putut trezi. Stătea acolo de un minut, cu tava În mână, neștiind ce să facă. Vocea lui puternică străpunse Întunericul și o luă pe nepregătite. — Intră. Inima Îi bătea cu putere. — Intră, zise el din nou. Kitty păși Încet În cameră. — Ți-am făcut cafea, zise ea, Întinzându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să facă. Vocea lui puternică străpunse Întunericul și o luă pe nepregătite. — Intră. Inima Îi bătea cu putere. — Intră, zise el din nou. Kitty păși Încet În cameră. — Ți-am făcut cafea, zise ea, Întinzându-i o ceașcă. Apoi puse tava pe noptiera cea mai Îndepărtată de el. — Serios? Întrebă el surprins. Foarte drăguț din partea ta. Habar n-aveam că am și filtre prin casă. — Nu ai. Dar m-am descurcat. Chicoti și sorbi din cafea. Era prea Întuneric. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Îi oferea ceva asupra căruia să se concentreze. Ceva ce trebuia să cucerească, se gândi ea. Dragostea adevărată, dragostea simplă, adică cea pe care i-o putea dărui ea, era mai puțin incitantă. Nimeni nu dorește o dragoste oferită pe tavă. Se simțea groaznic. — Ne-am cunoscut anul trecut, la Saint-Tropez, pe plajă... Ea Închise ochii Îndurerată. — ... am colindat toată Europa Împreună, continuă. Am dus-o peste tot cât a ținut vara. Ne-am distrat de minune. Se opri. Are bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
binecuvântarea Americii și a Marii Britanii, desigur, zise ea. Mă enervează atât de tare că tot bat apa În piuă cu embargoul asupra Cubei de o sută de ani Încoace, dar țara mea i-au oferit-o pur și simplu pe tavă lui Stalin. Nu am avut parte de nimic distractiv la TV până la șaisprezece ani. Doar coruri patriotice. Iar noi nu l-am avut pe Che Guevara, l-am avut pe Ceaușescu. — Che-Ușchescu? N-ai cum să-l pui Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
decât orașul, pentru că niciodată n-a reușit să rețină traseele în cele câteva dăți când a intrat aici, mereu împreună cu fiica lui, pentru cumpărături. Acum, cum s-ar spune, tot Centrul e al lui, i-a fost adus pe o tavă de sunet și lumină, poate rătăci în interior cât îi dorește inima, se poate bucura de muzica facilă și de vocile îmbietoare. Dacă, atunci când au venit să vadă apartamentul, ar fi luat un ascensor de pe partea opusă, ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
o refacere chirurgicală. — Chirurgul ei este un adevărat arhitect, intervine doamna Redbone. Te interesează arhitectura, domnule Wakefield? — Da, arhitectura adolescenței. — Ah, te uiți după prospătură, oftează Persefona. — Mielul! anunță bucătarul și un miel Întreg la proțap este adus pe o tavă de argint. Trupul brun-auriu zace pe un pat de orez alb; capul, cu ochii negri albiți la fiert și cornițele care de-abia mijesc, stă culcușit alături de un bol cu creierul fiert și condimentat. După cină, Wakefield Îl urmează pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
decât toți rivalii cu un aer mai robust. Deodată Henrietta își dădu seama că nici unul din oaspeți nu avea pahar. Unde naiba era Simon? Chiar când era gata să strige după el, apăru lângă ea, jovial și fermecător, cu o tavă de cocteiluri Kir Royale. Trebuia să recunoască, era și el bun la ceva. Spre deosebire de prietenele ei, care se dădeau de ceasul morții să afle gândurile cele mai ascunse ale soților lor și credeau în efortul susținut pentru a face o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
un picior, dorindu-și s-o înghită pământul. — Cred că e momentul, anunță Henrietta, aruncându-i o privire de avertisment soțului ei, să ne așezăm la masă. — Absolut. Simon îi luă paharul din mână lui Laurence și îl puse pe tavă. — Domnule doctor Westcott, continuă înainte ca Henrietta să-l poată opri, de ce nu o luați înainte? Îi aruncă o privire sfidătoare nevesti-sii. — La urma urmei, n-am vrea să vă dăm impresia că faceți parte din meniu, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
protesteze zgomotos, dar o voce i-o luă înainte. — Cred că, de fapt, domnișoara Tyler era înainte. Se întoarse spre ea și zâmbi. Era Jack Allen. — Dă-mi voie să iau eu asta, insistă el când barmanul îi întinse o tavă încărcată cu o duzină de pahare. — N-am vrea să le verși pe Seamus, chiar dacă ar merita-o, nu-i așa? zise arătând el spre barman. În mijlocul barului aglomerat, se opri o clipă. — Apropo, m-a căutat la birou un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
să lase să intre lumina sau aerul curat, sau să nu culeagă nici o floare care să înveselească pervazurile și măsuțele. Fran deschise larg fereastra cu glasvand și lumina soarelui de mai învioră de îndată camera. Mama ei intră cu o tavă cu ceai și biscuiți. Nu se zărea nici urmă de prăjitură. — Mă duc să-l chem pe taică-tău. Când Ralph intră în cameră, Fran trebui să se ciupească de braț ca să se asigure că nu visa. Trecuseră doar câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
a arătat: „Uite-așa se face, de-aici, arunci în partea asta, vezi să nu te vadă“. Păi, prima dată am început cu măruntaie d-astea. Cu piele, de la fabrică de-acolo... Am început cu fibră de sticlă, furam. Cu tavă d-aia, galvanizată, cu rezerve de la mașini. Puneam mașini pe sticle de lapte și le luam... roțile și sculele. Reporterul râde în hohote.) Pentru că și tata era pututros și ăia erau puturoși. Pe sticle de lapte rezistă? Da, rezistă. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
nu știu că se poate ajunge în Franța și cu cincizeci de mii de yeni, și anume la clasa a patra, în cală. Aici nu se acordă servicii pasagerilor. Ei se servesc singuri. Paturile de campanie, care seamănă cu niște tăvi cu viermi de mătase, sunt rânduite în spațiile libere din cală, care nu se folosesc pentru bagaje. Aici călătoresc, de obicei, hamali și muncitori chinezi care se urcă pe vas la Singapore sau Hong-Kong și pornesc în căutare de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]