2,085 matches
-
am amintit cum, în 1990, după o Convorbire duminicală la care am fost invitată de Vartan Arachelian, dat fiind că mi-am îngăduit să le spun mai marilor zilei câteva lucruri neconvenabile, o mulțime de oameni „de bine” mi-au telefonat la toate orele din zi și din noapte să mă întrebe de ce nu-mi văd eu de treaba mea și de ce nu mai scriu poezii. Ce-oi fi greșit mai nou, m-am întrebat (în cele trei ceasuri rele de după
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
grijă să treacă peste ceea ce îl dezavantaja. Textul, bazat pe informații după ureche, a apărut sub semnătura a doi iluștri necunoscuți, care nu au nimic comun cu literatura. În ziua în care a fost publicat, unul dintre ei mi-a telefonat să afle dacă am văzut ziarul. Constatând că nu debordam de entuziasm, m-a amenințat că ei vor publica documentul și fără voia mea. Când i-am spus că îmi amintește de amenințările de altădată, a sărit ca ars că
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și să primesc scrisori de amenințare. În una dintre acestea, care nu venise prin poștă, ci îmi fusese pusă în cutia poștală, mi se spunea: ai avut noroc că a fost bulibașa mine, pentru că altfelă Printre cei ce mi-au telefonat în acele zile se afla și un personaj care vorbea ca un om civilizat. El spunea că este profesor universitar și revenea de câteva ori pe zi, încercând să mă convingă că nu trebuie să fie dat pământul înapoi țăranilor
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
războiul împotriva tuturor și n-a mai rămas nimic din ce credea el despre minunatele, aiuritele, inocentele. Asta nu m-a împiedicat ca în toamna lui 2003, când am fost invitată pentru o lectură la Maison de la Poèsie, să-i telefonez. Am început prin a-i spune că știu că nu vrea să mai vadă pe nimeni, dar l-am căutat, totuși, pentru că altădată ne întâlneam și nu puteam să trec prin Paris fără să-i dau un semn. Altădată era
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
din care veneam. Singurii oameni din lumea literară cu care am comunicat în mod frecvent în ultimii ani au fost Daniel Cristea-Enache (cu care, atunci când se putea, lucram la cartea de convorbiri Recursul la memorie) și Sonia Larian, care îmi telefona deseori, pentru că străbătea o perioadă la fel de grea ca mine. Lui Daniel îi datorez faptul că, obligându-mă să lucrez și în condițiile date, m-a ajutat să nu capitulez. Vorbind cu Sonia, fie despre Raicu, care era de multă vreme
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
așteptau, având în vedere că era amplasat în drumul tuturor clienților. Motivul pentru care suportul respectiv nu avea rezultatele așteptate era de fapt efectul „înghiontirilor”. Pe când îi povesteam ce am observat managerului magazinului, acesta a sărit de la masă și a telefonat subordonaților, cerându-le să mute suportul imediat într-un loc puțin mai îndepărtat de coridorul principal al clădirii. După câteva săptămâni responsabilul cu repartizarea produselor în magazin m-a sunat și mi-a spus că vânzările de pe suportul cu pricina
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
lucrare științifică pentru a uita, pentru a transpune deznădejdea politică. El o propune drept un consolamentum pentru înfrîn-gerea politică; în splendidul text despre criza din 13 martie 1938, Halbwachs scrie următoarele rînduri: "Alaltăieri am împlinit 61 de ani... mi se telefonează de la Strasbourg... trupele germane intră în Austria... după douăzeci de ani se descoperă că Germania a cîștigat războiul... trebuie să ne așteptăm, în curînd, la anexarea, la dezmembrarea Cehoslovaciei. Vom amîna pînă la limitele extreme și chiar dincolo de ele pentru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ști ceva despre situația în care mă aflam, îmi povestise o dată cum asistase la audiența unui scriitor la președinte, căruia acesta îi cerea să-l sprijine pentru obținerea unui pașaport, ceea ce D.R.P. îi promisese călduros. După plecarea solicitantului, același D.R.P. telefonase unde trebuie pentru a impiedica plecarea respectivului. 11 Sublinierea și completările între paranteze drepte îmi aparțin (M.D.G.). 12 În 1985 era vorba de participarea la cursurile de vară de limba germană de la Univeristatea din Freiburg, în cadrul schimburilor cu universitatea ieșeană
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
France. Eu l-am citit, și după ce mi-am făcut note, l-am dat înapoi anticăresei de la care mi-l procurasem. între timp mi-am pierdut notele, iar volumul a fost achiziționat de altcineva, nu se știe de cine. Am telefonat unor posibili cumpărători, profesori de franceză. Nici unul n-a auzit (sînt gata să se jure!) de Sándor Kémeri. Am rugat-o atunci pe Nina Apetroaie să vadă dacă există sau nu există la Biblioteca „M. Eminescu” din Iași. Răspunsul: biblioteca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la Biblioteca Academiei fiindcă o veghează pe maică-sa, care e grav bolnavă. Dacă aș însuma minutele de convorbiri telefonice cu unii, cu alții, ar fi peste 30. Azi m-am hotărît să mai fac o ultimă încercare: îi voi telefona Elisabetei Isanos, rugînd-o să caute în fișierele Bibliotecii Naționale. Finalmente, din toată această zbatere va ieși probabil o însemnare de cîteva rînduri (cum a și ieșit: v. Dosarul Bacovia, I, p. 381), la subsolul unei pagini. Cei care o vor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îmi datorezi ceva, poți să mă răsplătești înzecit. Nu numai recomandând METODA UȘOARĂ prietenilor tăi, dar, de fiecare dată când vezi sau auzi un program TV sau radio ori când citești un articol care pledează pentru altă metodă, scriindu-le, telefonându-le ca să-l întrebi de ce nu pledează pentru METODA UȘOARĂ. Așa va porni avalanșa. Iar dacă voi trăi s-o văd, am să mor fericit. Această a treia ediție a METODEI UȘOARE este menită să-ți demonstreze cât de ușor
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
a răspuns: „N-am să mai fumez niciodată, punct". Cam peste un an, m-a sunat iar: „Allen, am fumat o mică țigară de foi la Crăciun și acum sunt iar la patruzeci pe zi". „Ții minte când mi-ai telefonat prima oară? L-am întrebat. Urai într-atât fumatul, încât voiai să-mi dai o mie de lire dacă te făceam să te lași o săptămână". „Țin minte. Era o tâmpenie". „Ții minte că mi-ai promis că n-o să
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
MALKIEL B. (1995Ă, «Returns from investing in equity mutual funds 1971 to 1991», Journal of Finance, 50, 549-572. 23 De ce câștigați mai puțin la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet Trecerea investitorilor de la curtajul clasic (prin telefonă la curtajul on line le-a sporit tendința de a cumpăra și de a vinde frecvent. Amplificarea excesului de încredere când investitorul cumpără și vinde pe Internet se explică prin iluzia de control care dă naștere e-trading-ului. Acest mod nou
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
deschid vreodată, nici măcar n-o au, n-o văd, atunci îți dai seama ce carte știa omul acela din micul meu oraș! Nici până azi nu-mi vine să cred, deși informația este absolut exactă. Alt exemplu: prin 1996-1997, îmi telefonează fratele meu și-mi spune: „Omule, am auzit de un profesor de filozofie ebraică care e de loc din Tg. Neamț”. „Nu există așa ceva, eu îi cunosc pe toți!” - răspund eu. Îmi telefonează din nou, îmi dă numele: un om
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
absolut exactă. Alt exemplu: prin 1996-1997, îmi telefonează fratele meu și-mi spune: „Omule, am auzit de un profesor de filozofie ebraică care e de loc din Tg. Neamț”. „Nu există așa ceva, eu îi cunosc pe toți!” - răspund eu. Îmi telefonează din nou, îmi dă numele: un om pe care îl știam de douăzeci de ani. Am fost sigur că e o greșeală. Îl sun eu pe tip: „unde te-ai născut?” „În Tg. Neamț.” „Nu se poate!” S.A.: Un dialog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
o ștampilă. Părinții mei sunt de-acum în avion, iar eu stau dincoace de ghișeu cu grănicerii și fără ștampila aia blestemată. Norocul meu - s-ar putea să te aștepți deja la asta! - e că unchiul meu ne însoțea: a telefonat undeva și, nu știu prea bine cum, am urcat și eu în avion. În ultima secundă! S.A.: Asta după ce trecuserăți, timp de ani și ani, prin toate procedurile, și aveați toate aprobările, toate semnăturile! Mă rog, în cazul tău... M.I.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Schlomo" nu am mai îndrăznit să mă duc. Erau și alții, pe care nu-i cunoșteam așa de bine, și care nu au vrut să mă accepte. Moartea lui Gottlieb XE "Gottlieb, Ephraim" făcuse o impresie așa de puternică... Îi telefonez atunci lui Scholem XE "Scholem, Gershom" însuși, aflat deja la pensie de câțiva ani. Nu învățasem cu el niciodată, dar m-a încurajat: „Vino la Ierusalim, să discutăm ce putem face”. Mă duc. Dimineața, mă întâlnesc cu Pines XE "Pines
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
voi fi din nou în serviciul militar de rezervă. Am dat deci tuturor exemplarele din teză, o lucrare care nu mai avea nimic de-a face cu planul inițial. Și m-am dus la armată. De acolo, la sfârșitul lunii, telefonez acasă, iar soția îmi spune: „Ți-au aprobat doctoratul”. „Nu pot să cred!” „Ba da, și cu un rezultat excelent: magna cum laude.” „Ce tot spui tu acolo? E o prostie, au greșit.” Telefonez la universitate, mi se confirmă. Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
armată. De acolo, la sfârșitul lunii, telefonez acasă, iar soția îmi spune: „Ți-au aprobat doctoratul”. „Nu pot să cred!” „Ba da, și cu un rezultat excelent: magna cum laude.” „Ce tot spui tu acolo? E o prostie, au greșit.” Telefonez la universitate, mi se confirmă. Mă întorc la universitate, îmi dau decizia în scris, dar încă nu-mi răspunseseră la cererea mea de schimbare a titlului tezei. Trebuia să primesc titlul de doctor de la rectorul universității în iulie, iar eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
și schimbarea titlului. Cei din comisie nu știau nimic... S.A.: Sigur, birocrația lucrează adesea dosar cu dosar, iar birourile vecine nu comunică între ele. M.I.: Exact. Mie mi-a prins bine. În ’77, mă duc încă o dată la serviciul militar. Telefonez acasă, iar soția îmi spune că Pines XE "Pines, Schlomo" a telefonat să-mi propună ca anul următor să predau la Ierusalim cu normă întreagă. Eu și uitasem de asta, nici nu visam că s-ar fi putut întâmpla. Petreceam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
lucrează adesea dosar cu dosar, iar birourile vecine nu comunică între ele. M.I.: Exact. Mie mi-a prins bine. În ’77, mă duc încă o dată la serviciul militar. Telefonez acasă, iar soția îmi spune că Pines XE "Pines, Schlomo" a telefonat să-mi propună ca anul următor să predau la Ierusalim cu normă întreagă. Eu și uitasem de asta, nici nu visam că s-ar fi putut întâmpla. Petreceam și atâta timp în serviciul militar! Îi telefonez lui Pines XE "Pines
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
XE "Pines, Schlomo" a telefonat să-mi propună ca anul următor să predau la Ierusalim cu normă întreagă. Eu și uitasem de asta, nici nu visam că s-ar fi putut întâmpla. Petreceam și atâta timp în serviciul militar! Îi telefonez lui Pines XE "Pines, Schlomo" și îl întreb ce înseamnă exact asta. „Păi, ți-am spus că atunci când o să avem un post, o să vii.” Ce să fac? Eu aveam deja un post la Universitatea din Haifa. Și la Ierusalim nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ca și cum aș fi nu prietenul lui, ci tatăl lui. Iar eu îl mai tachinez uneori: „Ții minte că ai spus că e păcat să vorbești cu mine?” Da, toate relațiile mele au început într-un fel accidental. Eu n-am telefonat nimănui în viața mea ca să-i spun că vreau să-l întâlnesc sau mai știu eu ce... Dacă întâlnesc pe careva, n-am nici o problemă, dar să mă prezint și să cer o audiență, asta mi se pare pur și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
lui Eliade XE "Eliade, Mircea" . L-am întrebat: „Pot să te citez?” El: „Nu, nimic scris! Dar îți dau niște adrese din America.” Era vorba de elevii lui Sebastian XE "Sebastian, Mihail" din timpul când era profesor de liceu. Le telefonez, bineînțeles, oamenii vin, vorbesc: dar totul este oral, nu rămâne nimic scris. Atunci am avut timp vreo lună-două, eram la New York și puteam citi o mulțime la Columbia University. Aveau mult Eliade XE "Eliade, Mircea" în românește, atunci i-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
în subiect. Am văzut că povestea nu este nici numai albă, nici numai neagră. Că e ceva mult mai complicat, că de fapt nu am documente. Ce puteam citi erau lucrurile foarte generale, așa, ca să-ți faci o idee. Am telefonat de la New York fostului rabin-șef al României Alexandru Șafran XE "Șafran, Alexandru" , aflat la Geneva - am menționat mai pe la început că era unchiul unui bun prieten de-al meu -, și am stabilit o întâlnire la Ierusalim. Ne-am întâlnit, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]