2,938 matches
-
de televiziunile din România, în contextul unui control parental precar, al individualizării progresive a televizionării în rândul minorilor și al inexistenței unei implicări a școlii în consumul TV al copiilor și adolescenților români, gradul de nerespectare a signalecticii în rândul telespectatorilor minori este îngrijorător de ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica, vizionând programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă (cei mai mulți dintre adolescenți - 15-18 ani - și o mare parte dintre copiii cu vârste cuprinse între 7-10 și 11-14 ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ridicat. Numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica, vizionând programe TV nerecomandate/interzise pentru categoria lor de vârstă (cei mai mulți dintre adolescenți - 15-18 ani - și o mare parte dintre copiii cu vârste cuprinse între 7-10 și 11-14 ani). Violența TV și protecția telespectatorilor minori Violența din programele TV - o provocare pentru cercetarea contemporană Chiar de la începuturile cercetării comunicării de masă analiza conținutului violent al programelor TV a constituit o adevărată provocare pentru cercetare, iar studiile pe această temă, deși uneori controversate și chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
programelor TV a constituit o adevărată provocare pentru cercetare, iar studiile pe această temă, deși uneori controversate și chiar contradictorii, au proliferat și continuă să prezinte interes. Preocuparea pentru evaluarea violenței din programele TV se leagă în special de protecția telespectatorilor din rândul minorilor, considerați a fi cei mai expuși în fața potențialei influențe nocive a conținutului violent programelor TV. Nu doar institutele de cercetare manifestă interes pentru evaluarea reprezentării violenței televizuale și a impactului acesteia, ci și instituțiile de reglementare în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
afaceri erau suprareprezentate în defavoarea muncitorilor și a funcționarilor; negrii erau subreprezentați etc. Ancheta a continuat cu investigarea reacției receptorilor la mesajele televizuale și a fost confirmată și ipoteza cultivării. Televiziunea cultivă propria viziune despre lume (coerentă, dar deformată) în rândul telespectatorilor, mai ales în cazul celor care abuzează de televizionare. Cercetătorii au construit un indicator, „diferențialul de percepție”, pentru a evalua diferențele dintre micii și marii consumatori de televiziune. Marii consumatori de televiziune (heavy viewers), cei care se uită la televizor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și sentimentul crescut de insecuritate provocat de supraexpunerea televizuală: în mediile unde problema securității personale fusese soluționată, consumatorii mari de televiziune nu mai prezentau un astfel de sentiment de insecuritate și o teamă exagerată față de violența reală. Potrivit „analizei cultivării”, telespectatorii nu sunt expuși influenței directe (mai mult sau mai puțin brutale și nocive) a televiziunii, ci, în cadrul procesului de cultivare, intervin factori de mediere. Chiar dacă influența televiziunii apare ca destul de puternică și se datorează în special supraexpunerii, totuși ea nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca: a. abilitățile intelectuale (dacă sunt reduse, influența tinde să fie mai accentuată); b. capacitatea de concentrare pe probleme esențiale și nu periferice (dacă este redusă, efectele devin mai pregnante); c. intensitatea atenției (dacă este slăbită și vizionarea decurge pasiv, telespectatorii sunt mai expuși); d. gradul de implicare (dacă este scăzut, învățarea este favorizată). La nivelul construcției realității sociale, contează: a. experiența personală (dacă este consonantă cu mesajele televizuale poate accentua efectele); b. mediul social (dacă este în concordanță cu ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violența) sau dacă autorul ei este transformat într-un erou-model, efectele negative pot apărea. Este importantă și prezentarea sau nu a consecințelor pentru victimă și/sau pentru agresor (regrete, [auto]pedepsire etc.): absența consecințelor poate avea un impact negativ asupra telespectatorilor. Nu trebuie omis nici caracterul ficțional sau nonficțional al programelor TV: cu cât programele TV sunt mai accentuat realiste, potențialul periculos al violenței TV se mărește și el. Impactul violenței TV depinde însă și de profilul publicului: de caracteristicile psihologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
manifestă dorința individualizării consumului TV; mai mult, dorința se realizează pentru adolescenți (54% dintre elevii cu vârste între 15-18 ani urmăresc programele TV de unii singuri). Individualizarea consumului TV se accentuează tot mai mult, în România de astăzi, în rândul telespectatorilor minori. Modalități de protecție a telespectatorilor minori Preocuparea față de riscurile expunerii minorilor la violența TV este foarte vizibilă la nivelul politicilor publice europene, de exemplu, în Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la Reprezentarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mult, dorința se realizează pentru adolescenți (54% dintre elevii cu vârste între 15-18 ani urmăresc programele TV de unii singuri). Individualizarea consumului TV se accentuează tot mai mult, în România de astăzi, în rândul telespectatorilor minori. Modalități de protecție a telespectatorilor minori Preocuparea față de riscurile expunerii minorilor la violența TV este foarte vizibilă la nivelul politicilor publice europene, de exemplu, în Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la Reprezentarea Violenței în Mijloacele Electronice de Comunicare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
TV este foarte vizibilă la nivelul politicilor publice europene, de exemplu, în Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Miniștri către Statele Membre cu privire la Reprezentarea Violenței în Mijloacele Electronice de Comunicare în Masă. Un interes aparte este acordat protecției telespectatorilor minori în fața violenței gratuite sau a violenței excesive, nejustificate de context. În scopul stimulării responsabilității sociale față de problematica violenței TV și a protecției telespectatorilor minori, se recomandă desfășurarea unor campanii de sensibilizare și o implicare profundă a părinților și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cu privire la Reprezentarea Violenței în Mijloacele Electronice de Comunicare în Masă. Un interes aparte este acordat protecției telespectatorilor minori în fața violenței gratuite sau a violenței excesive, nejustificate de context. În scopul stimulării responsabilității sociale față de problematica violenței TV și a protecției telespectatorilor minori, se recomandă desfășurarea unor campanii de sensibilizare și o implicare profundă a părinților și a educatorilor. Totodată, se recomandă promovarea cercetărilor în domeniul reprezentării violenței TV; în acest sens, foarte cunoscut, în Europa, este, de pildă, raportul Kriegel (Franța
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața actelor de violență și a victimelor. Dincolo de politicile publice la nivel (supra)național, în ceea ce privește protecția telespectatorilor din rândul minorilor, acționează și deciziile autorităților de reglementare în domeniul audiovizualului, de exemplu, în România, Decizia CNA nr. 249 din 1 iulie 2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe, revizuită prin HYPERLINK "http://www.cna.ro/reglementari/decizii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violenței televizuale, Consiliul Național al Audiovizualului a lansat în 2003 campania „Audiență fără violență” în cadrul căreia a fost prezent inclusiv un mesaj de responsabilizare a părinților: „Apel către părinți”. Evaluarea aplicării signalecticii de către televiziuni Un mijloc eficient de protecție a telespectatorilor minori în fața violenței televizuale este sistemul de semnalizare și avertizare privind programele TV sau signalectica (termen provenit dinlimba franceză: signaletique), impus de autoritățile de reglementare în domeniul audiovizualului. Respectarea de către radiodifuzori a reglementărilor privind clasificarea programelor TV, atașarea semnelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de reglementare în domeniul audiovizualului. Respectarea de către radiodifuzori a reglementărilor privind clasificarea programelor TV, atașarea semnelor de avertizare și dispunerea adecvată a programelor TV ținând cont de filtrul orar sau de ora difuzării (watershed) au o importanță vitală pentru protecția telespectatorilor minori. Cercetarea pe tema „Evaluarea reprezentării violenței în programele televizuale”, a urmărit, pe lângă analiza de conținut a violenței prezente în programele TV, monitorizarea respectării reglementărilor CNA în legătură cu sistemul de semnalizare a programelor TV, mai exact a vizat evaluarea aplicării corespunzătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sub 12 ani) înainte de ora 20,00 sau a programelor de tip 16 (interzise minorilor sub 16 ani) înainte de ora 22,00. O plasare corespunzătoare a programelor TV ține cont, astfel, de filtrul orar și de practicile de televizionare ale telespectatorilor minori. Pe ansamblul intervalului monitorizat, sunt plasate cel mai corect programele de tip AP (100%), urmate, la egalitate, de programele de tip 12 și 16 (96,43%). În ceea ce privește erorile de plasare a programelor TV, PRO TV „conduce” în „Top 16” al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
negativ asupra minorilor) se produc unele erori de plasare, ignorându-se într-o anumită măsură respectarea filtrelor orare; totuși, criteriul plasării corespunzătoare a programelor TV în grilă rămâne unul dintre cele mai importante și mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori (pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit, durata afișării semnului pe micul ecran). Graficul 1. Pondere programe TV plasate corect Sursa: Cercetare realizată în 2004, de CSMNT pentru CNA. Durata
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
SHAPE \* MERGEFORMAT Grafic 3. Durata afișării semnului de avertizare SURSA: Cercetare realizată în 2004, de CSMNT pentru CNA. Durata semnului care însoțește programele TV (de tip AP, 12 sau 16) are o deosebită importanță, permițând identificarea categoriei programelor TV de către telespectatori (în cazul în care n-au putut viziona la timp anunțul de avertizare care precede programele TV semnalizate). Pe ansamblul intervalului monitorizat, programele de tip 16 sunt cel mai corect semnalizate (85,39%), urmate de programele de tip AP (78
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în 2004, de CSMNT pentru CNA. Tendințe generale Interesul manifestat de televiziunile din România pentru plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV nu este neglijabil. În special atenția acordată programelor de tip 16 (cu un potențial nociv ridicat în ceea ce privește telespectatorii minori), deși are momente când se diminuează, este considerabilă și centrată pe probleme fundamentale: dacă programele de tip AP tind să fie cel mai corect plasate, iar programele de tip 12 tind să aibă cea mai mare pondere a anunțurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
atât atenția acordată respectării reglementărilor legate de clasificare și semnalizare tinde să se accentueze, iar erorile se reduc. Criteriul filtrului orar, al plasării corespunzătoare a programelor în grilă (la ore adecvate), rămâne unul dintre mai respectate criterii utilizate pentru protecția telespectatorilor minori: pe locul întâi, înainte de alte criterii ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit, durata afișării semnului de avertizare. Consumul TV al copiilor, respectarea signalecticii și controlul parental Nu doar plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ca durata anunțului de avertizare, clasificarea programelor și, în sfârșit, durata afișării semnului de avertizare. Consumul TV al copiilor, respectarea signalecticii și controlul parental Nu doar plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea efectivă a signalecticii de către telespectatorii minori. În acest caz, nu se pot ignora rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întreg contextul de receptare. Un studiu ulterior, Analiza comportamentelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sfârșit, durata afișării semnului de avertizare. Consumul TV al copiilor, respectarea signalecticii și controlul parental Nu doar plasarea, clasificarea și semnalizarea corectă a programelor TV de către televiziuni sunt importante pentru protecția telespectatorilor minori, ci și respectarea efectivă a signalecticii de către telespectatorii minori. În acest caz, nu se pot ignora rolul familiei în controlul exercitat asupra consumului TV al copiilor și, în general, întreg contextul de receptare. Un studiu ulterior, Analiza comportamentelor de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de consum TV ale elevilor (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani), realizat în 2005 de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare în colaborare cu CURS pentru CNA, a inclus o secțiune destinată evaluării respectării signalecticii de către telespectatorii minori și a controlului parental/familial exercitat asupra consumului TV al copiilor și adolescenților. Respectarea signalecticii În ansamblu, numeroși copii și adolescenți ignoră signalectica: mai mult de o cincime dintre elevii de 7-10 ani (22,2%), mai mult de o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mulți copii și adolescenți preferă să se uite și se uită efectiv la TV de unii singuri; totodată, discută despre programele TV cu cei din categoria lor de vârstă, cu prietenii și colegii. Controlul școlar asupra consumului TV al telespectatorilor minori este cvasiinexistent. Dacă prezența (fizică) a familiei (îndeosebi a părinților) în timpul televizionării copiilor de 7-10 ani și de 11-14 ani nu poate fi contestată, această prezență rămâne una mai curând pasivă: copiii nu discută cu părinții despre programele TV
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
TV al copiilor apare ca relativ redusă. Concluzii Respectarea de către televiziuni a reglementărilor CNA în ceea ce privește plasarea, clasificarea și semnalizarea adecvată a programelor TV reprezintă un aspect relativ important pentru televiziunile din România. Cu cât crește riscul de a afecta negativ telespectatorii minori - prin diverse programe TV nerecomandate/interzise categoriei lor de vârstă -, cu atât se accentuează și atenția acordată respectării reglementărilor CNA privind plasarea, clasificarea și semnalizarea corespunzătoare a programelor TV. Astfel, programele TV interzise minorilor sub 16 ani, cu un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
TV de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani), sunt cel mai corect clasificate și semnalizate. În același timp, filtrul orar (plasarea programelor TV la ora potrivită) rămâne cel mai respectat și mai aplicat dintre toate criteriile de protecție a telespectatorilor minori. Dacă respectarea signalecticii este relativ asimilată de către televiziunile din România (programele TV sunt, în principiu, corect plasate, clasificate și semnalizate, deși, inerent, apar anumite erori), nu același lucru se întâmplă în ce privește respectarea signalecticii de către telespectatorii minori din România. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]