21,512 matches
-
înseamnă o sporire a răului în lume. Și o depășesc cumva prin teama că prin intermediul pedepsei facem un rău doar pentru a ne fi mai bine, liniștea noastră având la temelie suferințele unor vinovați, ale unor vinovați parțial sau (mă tem că cel mai adesea) a unor nevinovați. Cu cât am mai multe primăveri cu atât sporește atenția cu care privesc fiecare primăvară. În parte datorită experienței, în parte datorită tot mai puținelor primăveri ce-mi rămân de trăit. Cred că
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de alte teorii a căror cunoaștere ne scapă. Existența moralei ne-a determinat deprinderea cu proiectul, forțându-ne să gândim consecințe îndepărtate ale faptelor noastre. Cum nu putem să prevedem toate aspectele viitorului, nu ne-a rămas decât să ne temem pentru ceea ce ar putea să ne scape. Iată două consecințe ale moralei: imposibilitatea de a mai trăi clipa și angoasa pentru întinderea responsabilității noastre! Dacă progresul uman este condiționat de existența societății, iar existența societății depinde de înfrânarea unor porniri
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
concept îi va lua locul? Principala premisă a sondajelor de opinie o constituie credința în apartenența fiecărei persoane la una sau alta din categoriile sociale avute în vedere la stabilirea eșantionului. Este o premisă de masificare a indivizilor. Să ne temem de momentul în care pentru stabilirea unui eșantion reprezentativ la nivel național (poate chiar mondial) vor fi suficiente doar câteva persoane! Uneori mi se pare că scrisul îmi aduce ceva în plus; spre exemplu, dacă nu aș fi scris anumite
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lucrurile și în cazul bioeticii: o etică a viului exclude morala creștină, fiind fundamentată pe supraviețuire și nu pe nemurire. Existența acestor concepte dă seama de atracția pe care o exercită știința asupra credinței, ajungând să-i impună chiar și teme de cercetare. Neantizarea supremă pe care ți-o poate aplica o femeie: Bine că nu am un copil cu tine! Este antinomia mamei: mama s-a bucurat (sperăm) să ne aibă, în timp ce această formă de neantizare poate fi reinterpretată sub
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Îl ocrotise ca un părinte să nu Îndrăznească să-l alunge că mulți ciobani au pierit prin munți și În multe feluri, iar el se pricepea să-i facaă pierduți. -Nu vorbi cu păcat, Lupule! zise Sâmpetru. -Eu nu mă tem de nimeni, nici de tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș Lupu. Atunci, pe loc Îi crescură ghiare, corpul i se acoperi cu blană,În loc de gură Îi crescu bot, Îi crescu și coadă, transformâdu-se Într-o sălbăticiune.Se Îndepărtă intrând În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
va face omul În preajma unui centaur.Cum Îl simți centaurul prin preajmă, se și repezi asupra omului, care abia reuși să se ferească. -Frumoasă săritură,dar cu mine ai Încurcat-o.Eu sunt mai puternic. -Nu zic...... -Și nu te temi că s-ar putea să te omor? -Cândva tot trebuie să mor. Deși sar putea să nu mor... -Așa crezi tu...râse centaurul, dar nu termină de râs, că omul și sări În spatele lui.Centaurul sărea, mugea, zvârlea, dar omul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe Înfundate că l-au păcălit și nu i-a găsit.Unul câte unul se adunaseră acolo, dar nimeni nu-l văzuse pe Ionucu.Îl strigară, Îl căutară, se Împărțiră În grupuri, iar se adunară.Și nimic.Începuseră să se teamă.Unde o fi Ionucu? Ionucu nu era prea departe, stătea ascuns bine, Îi auzea pe copii cum Îl strigă, râdea pe nfundate de farsa ce le-o făcea.Stătea ascuns și mânca cireșe (avea acasă un cireș care făcea cireșe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În mintea vicleanului ghepard apărură gânduri necinstite.Se gândi că mai bine ar fi dacă ar fura el licoarea și să bea În fiecare seară câteva picături, ca să devină cel mai puternic animal din junglă, toate celelalte animale s-ar teme de el și l-ar asculta supuse, că altfel...Unde mai pui că dacă puterea ar fi a lui, ar putea deveni el Însuși regele. Așa că ghepardul uită de proba cinstei, desfundă sticla și bău toată puterea, căci vroia să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
puterea ar fi a lui, ar putea deveni el Însuși regele. Așa că ghepardul uită de proba cinstei, desfundă sticla și bău toată puterea, căci vroia să devină cât mai repede cel mai puternic, cel mai fioros și cel mai de temut animal din junglă. După ce bău și ultimul strop care mai era În sticlă, o umplu Înapoi cu apă. Leul vedea tot ce se Întâmplă, de după tufișuri. Ghepardul se simțea puțin amețit și parcă Îl durea burta. Adormi visând cum Îl
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
vântul pe urmele dracilor, ca să-i pedepsească. Căci ei, dracii Îl fac pe om neom și Îl Îndeamnă la beții, la omoruri și alte nelegiuiri. Sânt Ilie Îi trăsnește pe Încornorați, Îi fulgeră cu biciul lui de foc. Dracii se tem de biciul lui Sânt-Ilie și fug și nu știu unde să se mai ascundă. Uneori se ascund chiar și pe pământ, pe sub arbori, pe sub streașinile caselor, dar Sânt-Ilie șiacolo Îi găsește și-i trăsnește ca să-i omoare. Sânt-Ilie luptă cu ei cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care de care mai Îmbietoare: carne de mistreț și de căprior neînțărcat, sarmale cu foi de viță, plăcinte cu brânză, mere domnești. Din beci a fost scos vinul cel mai de soi. Mânca sultajul și Înfuleca, Înfuleca și mânca, parcă temându-se de mare foamente. Venise Însă cu gând rău, căci luase cu el și sabia lui Încovoiată ca o seceră pe care o ascunsese sub haină. Avea de gând ca Într-un moment prielnic să se repeadă asupra lui Ștefan
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de bătrân Încât nimeni nu mai știa câți ani are. Nici el nu mai știa de câți ani Împărățea, căci le pierduse firul. Avea barba albă ca neua până la pământ, era Înalt și atât de slab că văzându-l te temeai să nu se rupă În două. Mâna lui slabă și bătrână tremura și nu mai putea ridica sabia, ochii lui cenușii nu mai vedeau clar. Îl chema pe Împăratul acela Anul Vechi. Și a dat Împăratul Anul Vechi zvon În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
să se Întâlnească cu ursul. Și era ursul acela o namilă nemaivăzută, cu dinții ascuțiți ca pumnalele. Când apăru În zmeuriș mormăind fioros, Anul Nou se scobea În dinți cu un pai. Ursul se miră.El știa că toată lumea se teme de el. -Uite, ce e, ursule, zise flăcăul. Am venit pentru că Împaratul mi-a cerut-o. I s-a făcut poftă de zmeură dintrasta. Vezi, puteam să fur și s-o iau la fugă, dar eu te-am așteptat ca să
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la Policlinica din aceeași circumscripție. Îi cunoștea pe toți, de la mic la mare. Am declanșat o propagandă în toate direcțiile pentru domnul Ștefan Argatu. M-am dus la sediul Partidului și l-am căutat. Avea aceeași privire plină de frică, temându-se ca nu cumva să-l demasc. I-am spus că n-o voi face și l-am asigurat de sprijinul pe care eu, familia mea și prietenii noștri i-l vom da. În schimb îi voi cere și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
urmă pe părintele, ca să nu moară omul negrijit; iar la doctor nu va gândiți ori, dacă vă aduceți aminte de el, vă rugați de vecini care nu care cumva să spuie doctorului că este cineva bolnav în cutare casă; vă temeți. Ziceți că ar cam fi murit bolnavi la care s-a chemat doctorul; nu pricepeți de ce? Se înțelege prea ușor, că-i pricina că l-ați chemat prea târziu, după ce boala a mers prea departe și omul a slăbit prea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
roșu. Era o fată frumoasă și lumea spunea că seamănă cu Mona Lisa. — Nu mi-a plăcut culoarea coperții. — Ce ciudată ești! Nu acesta-i motivul, sunt sigură. Oare n-a început să-ți fie teamă de mine? — Nu mă tem de tine. Nu puteam suferi culoarea coperții. — Înțeleg. Se întristase. I-a venit ideea să mă compare cu fata din Jurnalul Sarashinei și a ajuns la concluzia că n-avea rost să mai vorbească cu mine. Am tăcut. Priveam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. Iată! Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheenă. Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pămân; n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lucrătorul de hrana sa. Iată! Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le piardă în gheenă. Nu socotiți că am venit să aduc pace pe pămân; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să despart pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a fost un reușit joc de cuvinte care îi avertizează pe tineri că li se adresează și le amintește celor vârstnici de băutura răcoritoare de la țară, din copilărie. Pe lângă aspectele de mai sus, există și situația potrivit căreia țările-gazdă se tem de implicarea companiilor multinaționale (CMN) în viața lor politică, de producerea unor derapaje socioculturale incontrolabile sau chiar în subminarea culturii țării-gazdă. În plus, se creează o dependență a clienților statelor-gazdă față de produsele și de tehnologiile etalate (uneori depășite moral sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
exporturile, locurile de muncă și salariile. Beneficiarii investițiilor externe directe (IED) au o atitudine ambiguuă față de activitatea CMN. Pe de o parte, aceștia își dau seama că IED aduc în țară capital și tehnologie valoroasă. Pe de altă parte, se tem că ar putea fi dominați și exploatați de aceste firme puternice. Nimeni nu contestă faptul că IED au devenit o caracteristică esențială a economiei globale, și toți recunosc că eforturile de a închide acest duh "înapoi în sticlă" ar eșua
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
versus feminitate. Distanța față de putere exprimă măsura în care o cultură își încurajează conducătorii să-și exercite puterea și autoritatea. Dacă distanța este mare, atunci vorbim despre o centralitate a deciziei. În acest tip de cultură, lucrătorilor le este adesea teamă să-și exprime dezacordul în fața șefilor, sunt obedienți în fața conducerii, care ia decizii pe care ceilalți le execută. În situația în care distanța este mică, angajații și conducerea sunt aproape, inegalitatea este minimalizată, angajații participă la decizie, sunt consultați și
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dezacordul în fața șefilor, sunt obedienți în fața conducerii, care ia decizii pe care ceilalți le execută. În situația în care distanța este mică, angajații și conducerea sunt aproape, inegalitatea este minimalizată, angajații participă la decizie, sunt consultați și nu se prea tem de exprimarea dezacordului în fața șefilor. Evitarea incertitudinii pune în centru reacția culturii la nou. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, indivizii reclamă ordine, claritate, rigurozitate etc. Situațiile incerte le provoacă anxietate, stres și sunt înregistrate ca fiind
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
acestei culturi sau preferă un alt tip de valori. Analiza datelor ne-a relevat faptul că acești angajați sunt încă dependenți de valori care țin de siguranța locului de muncă; ei doresc un salariu mai mic, dar mai sigur, se tem să-și asume riscuri profesionale etc. Proporția celor care sunt de acord că reputația internă a unei companii este similară cu cea externă este doar puțin mai mare decât a celor care sunt în dezacord cu acest lucru. O proporție
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Capital și Bucharest Business Week; în fine, tema companiile comunică intern prin programe de popularizare a culturii organizaționale are patru referiri, câte una în Săptămâna financiară, Efinance, Bucharest Business Week, respective Business Week. Și de această dată cele mai multe articole tratează teme de branding al companiilor în general sunt 40 de materiale care au încorporate sloganurile sau logourile companiilor. Foarte puține sunt articolele care menționează teme-cheie în directă conexiune cu brandul de angajator, iar conținutul acestora este orientat spre aspecte de management
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
remarca faptul că cele mai multe înregistrări pe temele-cheie care au legătură directă cu brandingul de angajator și cu procese ce țin de domeniul resurselor umane sunt asociate cu publicațiile Capital, Săptămâna financiară și Banii noștri. Celelalte publicații au reflectat mai degrabă teme stereotip, care pun în centru bran-dingul în general și informații, fapte, mărturii etc. care se referă la reputația companiei. Există extrem de puține articole asociate cu teme-cheie principale ale brandingului de angajator, iar conținuturile lor nu relatează aproape nimic despre existența
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]