3,283 matches
-
mâna / când ti-aplicași ca s-tincliñi // sâmțiși cum / sărâma din tini / schimură ‘nă rugăciuni și s-duți? // dado, / laie dado.../ tu aistă noapți, / țerlu s-înavuță cu ‘nă noauă Cruți.” Acest lirism are și o coardă erotică, răsunând chiar și în elegia temniței: „Nu-i vrearea biligiucă, ni ciupari, / S-li porț pirifan, dzua, la videari;/ Niți icoană di-aviu, la cari s-ti-ncliñi,/ Ca să-ț-afirească inima di schiñi.// Nu i hrisafi, galbină flurie, / S-u coși pi ciciroană, tră ciudie;/ Nu s-veadi. Nu s-
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
1909], Unde-i adevărul?, București, [1910], Pesimism și optimism, București, [1911], Morala luxului, București, [1921]; Maxim Gorki, Omul, București, 1908, Iubita. Cântecul șoimului, București, [1909], Revelionul unui vagabond. O noapte de toamnă, București, [1910] (în colaborare cu A. Damianoff), În temniță, București, 1910; L. N. Tolstoi, Viața. Amorul. Fericirea, București, [1908], Știința și religia, București, [1909], Testamentul meu, București, [1909], Să nu ucizi!, București, [1910], Există Dumnezeu?, București, [1910], Adevărul și minciuna, București, 1910, Mici povestiri, București, 1910, Rămas bun, București
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
vel logofăt și mare ban (1770), parcurs urmat nu fără incidente (câțiva dintre fanarioți îi sunt fățiș ostili). Sub efemera guvernare a lui Matei Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar Ștefan Racoviță îl trimitea în temniță demonstrativ, întrucât rezistase, ca vel vistier, la instituirea taxei fumăritului. Reinstalat în scaun, Scarlat Ghica îi va numi pe Pârvu și Mihai locțiitori domnești, cei doi adoptă însă de acum o atitudine tranșantă vizând emanciparea Țării Românești de sub regimul Porții
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
ea? Din nou am dat din cap. Sau că viața ta patetică e decisă acum de mine, zise el scoțând propriul său pistol și îndreptându-i țeava spre capul meu, și că eu hotărăsc dacă se termină acum sau în temnițele Gardienilor? Tăcerea mea și vocea sa intimidatoare umpleau toată încăperea. Era atât de încrezător și de dominant, încât propria mea încredere începea să se zgâlțâie puțin. Dacă nu reușeam să fac ce am putut în cantină, când am fost împușcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
doarmă-n colb de cronici; Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici. Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei, Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni! {EminescuOpI 152} SCRISOAREA IV Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri; Se înalță
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
erau încă treji așteptând întoarcerea sa lângă vatră. Câinele avea să latre, ciulind urechile la pașii lor, iar caii aveau să se trezească și să tropăie în grajdurile mirosind a paie ude. Un mirosul greu de paie ude umplea și temnița în care stătea așezat misionarul. Din când în când, duhoarea înțepătoare în care se amestecau mirosurile de urină și sudoare ale creștinilor care fuseseră închiși acolo înaintea lui i se părea cu neputință de respirat. Din ziua trecută tot cântărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de conștiință pentru că-i abandonase. La sunetul pașilor ce se auzeau în depărtare, misionarul își strânse repede sub el picioarele întinse și se așeză cuviincios. Nu voia să arate neglijent nici chiar în fața gardianului care-i aducea mâncarea. Nici măcar în temniță nu-și permitea să se comporte într-un fel care i-ar fi putut atrage batjocura japonezilor. Pașii se apropiară din ce în ce mai mult. Gândindu-se că trebuie să afișeze un chip zâmbitor, misionarul își compuse un surâs în timp ce asculta cheia răsucindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
fost prins. Slujbașii de la Bōnotsu n-au fost atât de neghiobi încât să se lase păcăliți. S-au prefăcut că mă cred când le-am spus că sunt negustor, dar m-au întemnițat, chipurile, până când aveau să se lămurească. În temniță mai erau și alți credincioși creștini, iar slujbașii ascultau în taină ce vorbeam. Un bătrân bolnav mi-a cerut să-i dau pe ascuns ungerea cea de pe urmă. Acesta a fost prilejul care a scos totul la iveală. M-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și alți credincioși creștini, iar slujbașii ascultau în taină ce vorbeam. Un bătrân bolnav mi-a cerut să-i dau pe ascuns ungerea cea de pe urmă. Acesta a fost prilejul care a scos totul la iveală. M-au scos din temnița de la Bōnotsu și m-au trimis la Kagoshima. Acolo m-au tot descusut până la venirea iernii și de Anul Nou m-au dus pe un vas până la judecătoria din Nagasaki. Acum mă aflu la Ōmura, în apropiere de Nagasaki. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
pe un vas până la judecătoria din Nagasaki. Acum mă aflu la Ōmura, în apropiere de Nagasaki. De aici se vede oceanul liniștit. În afară de mine, aici se mai află un părinte dominican pe nume Vasquez și un călugăr japonez, Luis Sasada. Temnița în care suntem închiși este lată de șaisprezece palme și lungă de douăzeci și patru și este clădită din bușteni așezați cam la două degete unul de celălalt. Într-un colț se află o ușă pe care intră și ies temnicerii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bușteni așezați cam la două degete unul de celălalt. Într-un colț se află o ușă pe care intră și ies temnicerii, dar aceasta este, firește, încuiată. Când am ieșit afară ca să răspund la întrebări, am băgat de seamă că temnița noastră este împrejmuită cu două rânduri de pari ascuțiți la vârf, iar între pari sunt înfipți spini, în așa fel încât nimeni să nu poată intra din afară. Dincolo de acest gard se află coliba temnicerilor acoperită cu paie, casa mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îngăduit, fă-i să înțeleagă faptul că planurile mele au avut drept țel să aducă lumină în țara lor, Japonia.” Părintele Vasquez a căzut bolnav. Se plângea și înainte că-i era rău de la mâncarea proastă și de la duhoarea din temniță, dar acum trei zile a început să vomite și nu s-a mai putut ridica în picioare. Am cerut să ne dea niște leacuri, dar temnicerul ne-a adus doar un vas de pământ cu rădăcini de copac fierte fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
las în urma mea și viața mea înseamnă că avut un rost. Nu înțeleg o iotă. — Am trăit... Am trăit cu adevărat. Nu-mi pare rău de nimic. Slujbașul a ieșit fără să mai zică nimic. Înainte de a mă întoarce în temniță, am cerut să văd marea și temnicerii mi-au dat voie. Am privit marea în iarnă de lângă parii dimprejurul temniței. Marea sclipea în soarele după-amiezii. Câteva insule rotunde erau presărate ici-acolo. Nu se vedea nici o barcă și totul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
adevărat. Nu-mi pare rău de nimic. Slujbașul a ieșit fără să mai zică nimic. Înainte de a mă întoarce în temniță, am cerut să văd marea și temnicerii mi-au dat voie. Am privit marea în iarnă de lângă parii dimprejurul temniței. Marea sclipea în soarele după-amiezii. Câteva insule rotunde erau presărate ici-acolo. Nu se vedea nici o barcă și totul era liniștit. Acesta era mormântul părintelui Vasquez și al altor nenumărați misionari. Iar în curând avea să-mi fie și mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
plecă adânc capul. Apoi se îndreptă de-a lungul coridorului înghețat către sfârșitul călătoriei sale. Se hotărî ziua execuției. Cu o zi înainte, Velasco și Luis Sasada primiră permisiune specială să se spele și să se schimbe în haine de temniță noi sub supravegherea temnicerilor. După cum spuneau temnicerii, și acest gest era tot un semn de „aleasă milostivire” din partea judecătoriei. Trupurile lor murdare erau slăbite, iar coastele, ieșite în afară. Din aceeași „aleasă milostivire”, la ultima lor cină primiră pe lângă obișnuitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Velasco se gândea în sinea lui că rănise o mulțime de oameni cu trufia și semeția lui și că era nevoit să îndure suferința de a doua zi drept răscumpărare. Când îi înmână temnicerului testamentul, înserarea și frigul învăluiseră încet-încet temnița ca de obicei. La gândul că mâine pe vremea aceasta ei nu vor mai fi înăuntru, dar înserarea va învălui din nou temnița goală, la fel ca și azi, Velasco se simți dintr-o dată jignit. Pe când se ruga împreună cu Luis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
suferința de a doua zi drept răscumpărare. Când îi înmână temnicerului testamentul, înserarea și frigul învăluiseră încet-încet temnița ca de obicei. La gândul că mâine pe vremea aceasta ei nu vor mai fi înăuntru, dar înserarea va învălui din nou temnița goală, la fel ca și azi, Velasco se simți dintr-o dată jignit. Pe când se ruga împreună cu Luis Sasada, dintr-un colț al temniței se auzi pe neașteptate zgomot de pași și ușa zăbrelită se deschise. În lumina lumânării se ivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
că mâine pe vremea aceasta ei nu vor mai fi înăuntru, dar înserarea va învălui din nou temnița goală, la fel ca și azi, Velasco se simți dintr-o dată jignit. Pe când se ruga împreună cu Luis Sasada, dintr-un colț al temniței se auzi pe neașteptate zgomot de pași și ușa zăbrelită se deschise. În lumina lumânării se ivi chipul turtit ca de pește al temnicerului. — Intră! La porunca temnicerului, o umbră mare și cocoșată se furișă înăuntru stângaci. Apoi murmură către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chipul și înfățișarea osânditului nu se vedeau, dar dinspre el venea aceeași duhoare pe care o răspândiseră și ei până atunci. — Sunteți preot? Un glas răgușit le răspunse că era preot iezuit și că se numea Carvalho. — Am stat în temnița de la Suzuta. Mâine o să fiu și eu osândit împreună cu dumneavoastră. Le povesti că fusese prins la sfârșitul anului trecut în ascunzătoarea sa din apropiere de Nagasaki și că îl mutaseră din temnița sa de la Suzuha aflată între Ōmura și Nagasaki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și că se numea Carvalho. — Am stat în temnița de la Suzuta. Mâine o să fiu și eu osândit împreună cu dumneavoastră. Le povesti că fusese prins la sfârșitul anului trecut în ascunzătoarea sa din apropiere de Nagasaki și că îl mutaseră din temnița sa de la Suzuha aflată între Ōmura și Nagasaki pentru osânda de mâine. În întuneric Velasco zâmbea. Nu era surâsul său disprețuitor dintotdeauna. Zâmbi fără să vrea când băgă de seamă că nu simțise nici un pic de dușmănie sau de furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
alături de Sasada și se rugă și el pentru tânărul care plângea tremurând din tot trupul. Curând celula începu să se lumineze puțin câte puțin. Sosise dimineața osândei. Zori de zi. Era senin, dar vântul sufla tare. Când fură scoși din temniță, în grădină erau deja aliniați pedestrași cu sulițe și puști, iar în vânt fâlfâiau flamuri cu blazonul domeniului Ōmura. În fața steagurilor, stăteau așezați pe scăunele pliante câțiva oficiali printre care se afla și slujbașul de la judecătorie care le pusese întrebări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
uitaseră ciripitul; murmurul izvoarelor, cântecul fecioarelor, râsetul copiilor se topiră-n jale mare. Nimeni nu ndrăznea să-nfrunte zmeul groaznic și-nrăit. Dar și răbdarea are margini. Un tânăr voinic a pornit să salveze soarele pentru lume și pământ din temnița zmeului, răului, hainului. A mers vara, toamna ntreagă, iarna aspră a tot mers, până ce găsi castelul groaznicului zmeu. Porniră lupta crâncenă pe viață și pe moarte între ei. Se izbeau cu necruțare, împrăștiind sudori de sânge prin zăpada cristalină. Tare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
flori în loc răsăreau, se trezeau din amorțire. Cel mai de pe urmă picur de putere și de sânge din al tânărului braț s-a prelins în luna martie-n cea dintâi zi. ” Cerițe: 1. Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: temniță s-a prelins hain murmurul izvoarelor picuri se prăbuși 2. Alcătuiți câte trei enunțuri folosind cuvintele soarele și natura care să exprime: constatare exclamare întrebare 3. Povestiți textul. Spre mănăstiri Calistrat Hogaș Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
gîtul ca să n-asculte cuvintele Mele." $20 1. Pașhur, fiul lui Imer, preot și priveghetor de căpetenie în Casa Domnului, a auzit pe Ieremia proorocind aceste lucruri. 2. Și Pașhur a lovit pe proorocul Ieremia, și l-a aruncat în temnița cu butuci, care era la poarta de sus a lui Beniamin, în Casa Domnului. 3. Dar a doua zi, Pașhur a scos pe Ieremia din temniță. Și Ieremia i-a zis: "Domnul nu te mai numește Pașhur" (Noroc din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lucruri. 2. Și Pașhur a lovit pe proorocul Ieremia, și l-a aruncat în temnița cu butuci, care era la poarta de sus a lui Beniamin, în Casa Domnului. 3. Dar a doua zi, Pașhur a scos pe Ieremia din temniță. Și Ieremia i-a zis: "Domnul nu te mai numește Pașhur" (Noroc din toate părțile) ci Magor-Misabib (Spaimă din toate părțile). 4. Căci așa vorbește Domnul: "Iată, te voi face de groază, pe tine și pe toți prietenii tăi; ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]