1,728 matches
-
etc. Pictura romană, pe lângă influențele bizantine, a împrumutat elemente și din arta populară. Tehnicile folosit sunt cele tradiționale: fresca, în care culoarea aplicată pe tencuiala proaspătă se întărește ca piatra, prin uscare; pictura grecească, realizată pe mai multe straturi de tencuială uscată, dar care se umezește în timpul aplicării. Personajele sunt aplicate pe un fond de o singură culoare sau pe benzi paralele. Anumite forme (cutele veșmintelor, trăsăturile feței, părți ale corpului omenesc) sunt desenate după niște formule de execuție specifice și
Arta romană () [Corola-website/Science/315165_a_316494]
-
Central al PCR. Între 1958-1959 au avut loc lucrări de reparații, refaceri și restaurări ale diferitelor elemente ale fațadelor și ale interioarelor Palatului, realizate după proiectul arhitecților Robert Voll și Agripa Popescu. La exterior s-au refăcut acoperirea cu tablă, tencuielile tuturor fațadelor, au fost completate profilaturile din cărămidă aparentă și piatră, iar structura de zidărie portantă a fost consolidată. Proprietatea, care a aparținut familiei princiare Știrbei, cuprinde Palatul Știrbei, structurat pe patru nivele (D+P+2E), cu o suprafață construită
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
capitale, care a fost avizat la 8 martie 1979 de Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Avizul impunea ca lucrările de restaurare, estimate la o valoare de 1.408.000 lei, să respecte toate detaliile originare de construcție și decorație, iar tencuielile exterioare și interioare să fie executate numai cu var. Cooperativa județeană „Constructorul” Vaslui a executat în perioada 1979-1980 lucrări necorespunzătoare, acestea fiind sistate de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă și Muzeul județean Vaslui. Clădirea a fost transferată, prin Decizia
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm pentru prima dată: „După cutremurul din 1940 și bombardamentele de război
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
ing. Pâslaru, Paul Popescu, N. Râdulescu, Cpt. Iordache și alții. Arhitect - M. Râdulescu Paroh fiind Pr. Al. Slăvescu Primar - Gh. Vidrașcu " Lucrările de consolidare și refacere au continuat cu tencuirea, în 1956, a pereților naosului, iar în 1964-1965 cu reparații, tencuieli și zugrăveli la pronaos, pridvor și turlele mici. În anul 1966, lucrările de reparații au ajuns la acoperiș, schimbându-se învelitoarea veche din tablă cu alta nouă. Unul dintre elementele cele mai valoroase, care completează în chip fericit ideea de
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului și Sf. Haralambie. La 1 mai 1998 a fost numit paroh la Biserica Sf. Pantelimon din Ploiești, implicându-se, de asemenea, cu osârdie și spirit practic în efectuarea lucrărilor de reparații exterioare și consolidări, tencuieli, vopsitorii, schimbarea acoperișului bisericii și a turlelor, construirea și dotarea noii clopotnițe și a cancelariei parohiale, alături de enoriași și de alți credincioși din oraș. Are doi copii, Teodora și Laurențiu, ambii elevi. Alături, în toate aceste preocupări, se află preotul
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
are ca ctitor pe popa Ștefan, fiul preotului Constantin Poernianul din Isverna. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, construită în anul 1794 de Ioan Frătescu și frații săi, cu hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae Sălișteanu: Nicolae ereu (preot), Maria erita (preoteasă), Maria, Gheorghe...”. Pe icoanele Sfânta Paraschiva și Sfântul Gheorghe se află inscripția de donatori „Ștefan, Călina, Mihuța, Stana”.
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
tradiție, că înaintașa ei mult mai mică, a fost la locul numit „Vârtoape”. Momentul înălțării lăcașului existent, se consideră că este în miezul secolului al XVII-lea, văleatul stăruind poate în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna Vestire“, se află în satul Grosuri, ca timp al înălțării ei tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul, renovat în anii 1911, 1929, 1937 și 1966, se compune dintr-un altar pentagonal decroșat, un naos dreptunghiular
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
constata următoarele: ""Cu toată „încăpățânarea” de a rămâne în picioare, lăcașul de cult se transformă încet - încet într-un morman de ruine. Geamuri sparte, trepte rupte, ușa de la intrarea principală baricadată cu scânduri bătute în cuie și un lacăt ruginit, tencuiala căzută, crenelul care a capitulat și el sub povara vremii sunt doar câteva detalii ce alcătuiesc un tablou sinistru pe care orice privitor îl poate constata în momentul de față"". Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Ilișești este un monument arhitectonic
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
mică clopotniță. Pentru tencuirea bisericii s-a utilizat stuful ca material de legătură. Această operațiune de acoperire a bârnelor a determinat deteriorarea picturii interioare. Cu toate acestea se pot observa, în absida altarului sau în naos, ca urmare a picării tencuielii urme ale vechii picturi.
Biserica de lemn din Broșteni, Sibiu () [Corola-website/Science/320622_a_321951]
-
pentru un iminent asediu din partea Asiriei, prin blocarea izvoarelor râului Ghihon, și devierea cursului spre Cetatea lui David (2 Cronici, capitolul 32). Tunelul este datat cu ajutorul inscripției găsite pe perete (Inscripția de la Siloam) și prin datarea materialelor organice conținute în tencuiala originală. El este unul din puținele structuri arhitectonice din secolul al VII-lea, rămase intacte, care nu numai că poate fi vizitat, ci și se poate intra și merge prin el. Tunelul, care duce de la râul Gihon la Scăldătoarea Siloamului
Tunelul lui Ezechia () [Corola-website/Science/320663_a_321992]
-
2008, s-a folosit și în cazul acoperișului propriu-zis. Cele două intrări, aflate pe laturile de sud și de vest, sunt precedate de pridvoare deschise. Biserica a fost reparată în anii 1906, 1943, 1959, 1963-1964 și 1997. Sub stratul de tencuială interioară se pot ascunde eventuale fragmente picturale deteriorate.
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
pentru naos și încă una pentru absida altarului. Absida altarului mai are încă o fereastră spre răsărit. Pe latura de nord, se regăsesc doar două ferestre, amândouă pentru naosul bisericii. Peretele vestic este prelungit în sus până la coama acoperișului. Pentru ca tencuială să nu cadă, pentru o aderență mai bună, pereții din lemn au fost acoperiți cu stuf, acest lucru fiind vizibil în porțiunile în care tencuiala este căzută.
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
ferestre, amândouă pentru naosul bisericii. Peretele vestic este prelungit în sus până la coama acoperișului. Pentru ca tencuială să nu cadă, pentru o aderență mai bună, pereții din lemn au fost acoperiți cu stuf, acest lucru fiind vizibil în porțiunile în care tencuiala este căzută.
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
epocă din tindă și pisaniile. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Dămțeni. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub stratul de tencuială din exterior sau din interior. Construcția a primit înfățișarea actuală în urma unei refaceri din temelie în anul 1847, moment surprins în pisania de peste intrare. Textul, în litere chirilice, destăinuie încă următoarele: "„Această sfântă, dumnezeiască biserică ce s-au prenoitu dinu
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
Amploarea lucrărilor din 1847 poate fi parțial apreciată. Se poate presupune că intenția renovărilor a fost de a moderniza vechea biserică de lemn, înlocuind altarul, iconostasul și pereții transversali de lemn cu structuri de zid. Prin îmbrăcarea cu cercuială și tencuială în interior și pe exterior, biserica a primit aspectul unei biserici de zid. În final a fost pictată generos, atât în interior cât și în exterior. La intrare, peretele înalt al tâmplei a permis desfășurarea pe larg a temei „judecății
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
1.40 m în dreptul naosului și de circa 1 m în cel al altarului. Deasupra fundațiilor, care în interior sunt mai late cu 10 - 15 cm, se ridică zidurile din piatră având la colțuri blocuri fățuite. În naos stratul de tencuială care acoperă pereții până în imediata apropiere și fundației sau chiar, pe alocuri - în partea de nord - până în dreptul acesteia. Pronaosul a fost adăugat într-o perioadă târzie, probabil prin sec. XVIII. Nivelul de construcție al său este situat cu circa
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele de est al naosului, datată în a doua jumătate a secolului XVIII . Mici bucăți de tencuială cu resturi din această pictură au fost găsite în săpătură. Amenajarea tâmplei de zid - din cărămidă pe o fundație de piatră adâncă de circa 0,40 m, - a fost legată de săpături care au deranjat o mare parte a naosului
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
este posibil să fi avut ancadramente din piatră. Modelatura fațadelor este caracteristică bisericilor de zid realizate pe aceste meleaguri în această epocă și anume: - la nivelul cornișei - două sau trei rânduri de denticuli din cărămidă, la ora actuală îngropați în tencuială; - un brâu median alcătuit dintr-un profil semirotund flancat de o parte și de alta de câte un șir de zimți, la ora actuală acesta este ușor modificat prin aplicarea unor ornamente profilate; - la nivelul soclului un profil semirotund care
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]