4,311 matches
-
nu e ilogic sau întâmplător... ai recunoscut-o pe Selma sau Ateh sau sufletul tuturor eu-rilor ei. Oare care dintre noi doi l-a născocit pe celălalt, din iubirea față de aproapele? O fi asta o noua dezordine a ... sau o tentație inocență în lunile amare ale vieții? Ai să-mi spui mâna destinului sau imposibila uitare, că inima e un vânător singuratic într-o euforie perpetuă a hoților de frumusețe! Cad și se scutură frunzele străpunse de lacrimi de ploaie. Oare
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CHEMAREA IUBIRII Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Din volumul IUBIRILE UNUI PESCAR “ Fugi de tentații, dar încet, să te poată ajunge.” Terminând de așezat peștele în congelator, precum și hrănirea felinelor din fața ferestrei, am făcut un duș reconfortant și m-am instalat comod în pat, să citesc câteva rânduri până mă va prinde somnul, întrerupt așa
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
Fericiților! Odată cu căderea amurgului pătrunseră în cabană pentru un scurt repaus. Tolăniți pe paturi, începură să spună glume și bancuri. După vreo două ore declarară deschisă festivitatea de revelion! Se toastă, se cântă și se dansă. Gabriela nu mai rezistă tentației și dansă alături de colegii săi. După câteva dansuri, extenuată, se retrase liniștită pe un scaun. Către orele douăzeci și trei, în plină distracție, se produse un fapt neașteptat. Gabriela se schimbă brusc la față și deodată o apucară durerile facerii
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
Deus [350]. În gîndirea indiană veche, obsedată într-un anume fel de motivul predominant al efortului de a deveni zei fără și chiar împotriva consimțămîntului zeilor înșiși -, ni se pare că putem cuprinde în concretul istoriei umanității deplina împlinire a tentației biblice. Ea va ajunge într-adevăr să se înfăptuiască și în Grecia și la Roma, însă doar sporadic și, fără îndoială, sub impulsul anumitor idei religioase ce proveneau din Orientul îndepărtat. În Romantism și în ultimele sale ramificații care își
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
balada ca fiind unica expresie valabilă a geniului popular românesc; c) decizia de a folosi temele mioritice ca puncte de plecare pentru o meditație filosofică românească". După ce și-a exprimat propriile distanțe față de tradiția "mioritică", însuși Eliade este recucerit de tentația sublimului filosofic al Mioriței. Rămîne însă problema relației românilor cu istoria, o istorie a cărei absurditate se realizează de-a lungul unui spațiu aproape blestemat de soartă. Miorița, care pune în scenă acceptarea sorții de către cioban, este o formă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
emoționale în același timp, sînt fără îndoială vane, însă mărturisesc neliniștea unei istoriografii patriotice care se străduiește să nu piardă firul continuității, al unei linearități a povestirii privind permanența și înflorirea unei romanități ortodoxe prestabilite. Problematica rezistenței ortodoxe și a tentației deschiderii, concepută în același timp ca progres și ca risc al pervertirii identității pure, revine în forță odată cu analizele propuse de unirea Bisericii ortodoxe din Transilvania cu Roma. Dacă faptele sînt clare, interpretarea lor oscilează însă între entuziasm și dezaprobare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la românii din Transilvania (1691-1849), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Knös, Börje, Histoire de la littérature néo-grecque. La période jusqu'en 1821, Stockholm, 1962. Lemni, Ștefan, Românii în secolul XVIII. O bibliografie, Iași, Universitatea "Al.I. Cuza", 1988. Neumann, Victor, Tentația lui homo-europeanus. Geneza spiritului modem în Europa centrală și de sud-est, București, Editura Științifică, 1991. Nistor, Ion, Istoria Basarabiei, București, Editura Humanitas, 1991. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits", în Revue d'Europe centrale, Strasbourg, 1993
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
forțe oculte, care fac în continuare jocul Moscovei, care "fac totul" pentru obstrucționarea integrării noastre comunitare, atît de antipatică marelui vecin de la Răsărit. Ce distractiv ar fi dacă această denumire cu iz de Cutia Pandorei Insula Șerpilor ar excita doar tentațiile noastre humorist-toponimice! Din păcate, diversiunea diplomatic alelor ruso-române se aliniază liniei lungi și tragice care ne-a siluit istoria, iar acum, într-un moment fast, ne sîcîie să ne urmăm vocația europeană dintotdeauna. Vai, trăim încă într-un spațiu în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura în prezența (m)ucenicelor sale, le dădea nume de bărbați de pe Jii. Chestia asta, cu înjurătura, o fi fost singura explicație? Fugosul Erwin Kessler, de la 22, nu a putut rezista tentației de a vedea, de a... pipăi expoziția Masculin-feminin: Sexul artei și s-a repezit pînă la Paris. De unde, cu o concupiscență (intelectuală) bine temperată, a detaliat, incitant-excitant, spectaculoasa desfășurare de la Centrul Pompidou. Despre ce e vorba. Expoziția mamut, care a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sub ochii noștri măriți, în brațele vînjoase ale unuia din practicanți, exemplar defel promiscuu, dimpotrivă, om de spirit, scriitor în vogă. Nu ne dăm seama dacă plăcutul erou cade într-adevăr în virilele mreje, dar sîntem lăsați să credem că tentația la care este supus nu-i displace, ba... În sfîrșit și aici vine întorsătura, vine momentul "tezist": femeia. Femeie la fel de vicioasă, în preocupările ei, ca și bărbații din clarobscurul clan. Femeie care, ghicind natura curată a insului curtat de masculi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un pictor al străzii. Unul din cele cîteva sute. Mă opresc în spatele lui și-i urmăresc, stupefiat, dexteritatea cu care-și mînuiește, de data asta, un simplu cărbune, iscînd unul din palatele oglindite în apă. Magie de fachir. Nu rezist tentației de a-l întreba, complezent, cu ce fel de cărbune lucrează. Ca și cum asta ar explica prestidigitația lui. Îmi explică, afabil. Și, drept "răsplată", îi ofer pliantul cu Ușile mele. Îl ia, îl cercetează profesional și exclamă: o, che lavoro! E
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
La Santa Maria della Salute. Ce întremător e să faci kilometrii ăștia, pe jos, de la Santa Fosca, pînă aici, la colosala bazilică, doar pentru... o pictură! Da, dar pictura aceasta încorporează și autoportretul pictorului. În obișnuita stratagemă a genului. Ce tentație! Numai și datorită amănuntului... auctorial. Cînd pictează pînza, Tintoretto are patruzeci și trei de ani. Om relativ tînăr. Deși, chipul său, în partea de jos a imensei lucrări, în colțul apropiat al mesei, e deja al unui bătrîn: e paradigmaticul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-i cu asta? Vedeți, poate și faptul că ne aflăm într-un an electoral mă face să corelez situații care, altfel, nu ar fi de corelat. Aflîndu-mă, deci, în miez de noapte în mijlocul puhoaielor exaltate, nu mi-am putut reprima tentația de a relaționa ce se întîmpla pe străzile Iașilor, pe străzile tuturor marilor orașe ale țării, cu scrutinul care deja s-a consumat, cu cel care se va consuma în toamnă, pe cale, amîndouă, să așeze iar țara într-o matcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spațiu, oricum fascinant, vinetele tale angoase (probabil temporare)? Cu ce e de vină Berlinul că Nora Iuga, în trecere prin el, se află în pasă neagră. De reținut, oricum, acribia observației. Flanările fostei frumoase femei pe niște trotuare imunde, cu tentația aproape mărturisită de a fi acroșată de vreun gigolo musculos, sînt tratate cu rară acuitate. În aceste pasaje desăvîrșite, pînă și scîrba, pînă și epitetele groase, de trotuar, preferate de plimbăreața dezabuzată, dispar, făcînd loc unei lecturi de dragul lecturii. Stilul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spaniol, prin soluția lui monarhică, ar fi fost naturalul, congenerul unei Românii care a devenit republică prin invazia tancurilor.) În mintea proaspătului dezertat de la Editura Științifică (marxistă) pentru a răspunde, vai, chemării destinului în aducerea țării pe noi trepte... de..., tentația nordică era una care dădea bine, elevat, în confuzia generală iscată de păsăsirea lugubrului scaun de către căpcăunul stalinist. Ce avea însă îndepărtata soluție suedeză, asumată organic, pe un neîntrerupt exercițiu democratic de către o civilizație netraumatizată, cu găselnița de țoapă intelectuală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
merge, iată, la senectute, tot pe mîna social-democraților noștri de peste noapte mi se pare... inestetic. Pauză. Am mai dat un timp șuturi ușoare castanelor, după care ne-am despărțit. Ne revedem tot mai rar, nu fără a ocoli vechile noastre tentații. Din ce în ce mai anemiate însă. Și ca întîlnirile să nu cadă în posac, apelez, histrionic, la argumentul... estetic. Uite ce, mă retează H., cînd aud de... esteticul ăsta al tău, îmi vine să... Și-i iau vorba din gură: ... să tragi cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trebuit să facă bezele mulțimii. Din două motive: unul stînd în chiar ființa sa notoriu făuritoare om al scrisului dar și trecînd prin pușcăria comunistă, deci asumîndu-și comportament decent, demn, cinstit, în conducerea viitorului stat; celălalt motiv: nefiind marcat de tentațiile politicianiste sau mercantile ale celorlalți lideri est-europeni, ieșiți în față după căderea comunismului. S-a crezut că lipsa experienței manageriale a pînă atunci scriitorului îi va fi handicap, iată însă că după treisprezece ani de la preluarea puterii, Havel este posesorul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Așadar, trotuarul de la Tours, unul din frumoasele orașe ale Franței, gazdă (nevisată) pentru o lună, provocatoare și tandră ca o veritabilă curtezană de rasă. Da, dar să fac Avenue Grammont cu mocasinii de Lăpușneanu e, parcă... Așa că nu pot rezista tentației de a intra în briantele Galerii Lafayette și a-mi cumpăra mocasini pe măsură (o să-i vedeți pe... Lăpușneanu). Cu o zi înainte, admirînd vitrinele Galeriilor (cu cele mai frumoase manechine întîlnite vreodată), mă fixasem deja pe una din elegantele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tocmai academismul încă învederat al celui care, de altfel, îi iubea atît pe Rafael și pe Giorgione, extrem de vizibil acum, în... pompierismul fidelității anatomice, în întîrzierea, nepermisă, acolo de unde, altfel, urma să șocheze, să scandalizeze. Nu îmi pot refuza, iarăși, tentația tactilă: mă apropii hoțește de copleșitoarea pînză și pipăi, medical, degetul mare al despuiatei între cei doi domni îmbrăcați: ei, bine, e aceeași materialitate a pastei ca la Rafael, ca la Giorgione. Poate un pic mai... Mai cum? Dar nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
încă o clipă, la România diletantă, conceptul meu, pe cît de lejer ca badinerie publicistică, pe atît de dramatic în datele lui reale. Unul dintre cazurile notorii de vocație ce se respectă pe sine, dincolo de trilurile de sirenă ale tuturor tentațiilor, e al poetului Gellu Naum. Cîteva bune decenii cele ale răului comunist omul acesta, care gustase rafinat din meniul unei comuniuni de prim-rang european întru surrealism, s-a menținut cu demnitate în umbra a ceea ce fusese în tinerețea sa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Marías romancieri de ultimă oră, cu nimic însă mai prejos de valorile narative al predecesorilor notorii, deja clasicizați în dezbateri aride despre... impasuri. Toți aceștia și mulți alții, egali lor scriu pur și simplu admirabil și asta pentru că feriți de tentații exacerbat auctoriale la modă povestesc admirabil. Inventează trame dense și imprevizibile, inventează personaje substanțiale și memorabile. Regăsindu-se nu în obsesive și la urma urmei sterpe autoreferințe, ci în credibilitatea personajelor ce le animă romanele. Atît de căutate! Atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi legat de o dialectică a omogenizării, în vreme ce politeismul ar fi legat de o dialectică a eterogenizării. Prin aceste definiții, e clar că Lupasco vizează un nou concept de Dumnezeu, fondat pe dialectica terțului inclus. Dar el respinge imediat această tentație, făcînd apel la afectivitate, care constituie "singurul cîmp al întregii noastre experiențe în care apar datele Ființei, a ceea ce se prezintă ca ceea ce este, fiindu-și suficient sieși, în vreme ce tot ceea ce există și se constituie ca recipient, variat și provizoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pact cu diavolul: "Setea de o cunoaștere tot mai sigură [...] l-a împins pe Aristotel și întreaga istorie a filosofiei științelor să semneze pactul principiului de identitate cu diavolul". Iar Fondane începe să se întrebe dacă Lupasco nu cedează aceleiași tentații. Acest "pact cu diavolul" este profund, căci, pentru Fondane, el înseamnă renunțarea la cunoașterea interioară în numele unei cunoașteri mentale, logice. Diavolul este cel care separă: el ne separă de noi înșine, catastrofă ontologică pe care doar un poet o poate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
satisfacție sau de nemulțumire referitoare la ceea ce suntem depind de "actele în care mila ne-a poruncit să nu le dăunăm altora și chiar să le sărim în ajutor, iar noi fie am rămas surzi la vocea ei, fie disprețuind tentațiile, i-am ascultat sfaturile"28. După aceeași regulă îi judecăm și pe ceilalți, iar sentimentele față de aceștia sunt de aprobare, stimă, respect sau blamare, dispreț, desconsiderare. Ideea responsabilității umane ca inevitabilă și de netăgăduit este centrală în concepția existențialistă. Indeterminismul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pp. 175-177. 36 Dan Crăciun, op. cit., p. 56. 37 Ibidem. 38 N. Popa, Prelegeri de sociologie juridică, p. 102. 39 H. Kelsen, op. cit., pp. 236-237. 40 T. Cătineanu, op. cit., vol. I, pp. 104-105. 41 V. Mureșan, Introducere: R. Hare și tentația unificării teoriei morale, în: V. Mureșan (editor), Filosofia morală a lui Richard M. Hare, Editura Paideia, București, 2006, pp. 84-86. 42 B. Williams, Introducere în etică. Moralitatea, Editura Alternative, București, 1993, pp. 20-21. 43 T. Cătineanu, op. cit., p. 269. 44
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]