2,640 matches
-
esteți care privesc de sus această planetă pe care (nu mă întrerupe) au poposit Kilroy și Hristos și Shakespeare - deci înainte de a ne alătura acestora, îți spun în particular, bătrâne prieten, (sau mai curând nu-ți vorbesc ție, ci în tine) că te rog să accepți acest modest buchet de paranteze proaspăt înflorite: Presupun că nu au un aspect prea floral, dar țin să fie primite ca niște semne crăcănate, curbate, ale stării mele de spirit și de trup, acum când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
teamă din precauție tranversând pe partea cealaltă...! Din relatările celor ce vizitase subsolul acestei instituții mărturiseau incredibilul: În subsolul acestei instituții, nu se glumește...! În numele „Poporului”, te bătea până ce cădeai În leșin, după care te readucea la viață turnând pe tine găleți cu apă rece ca să te i-a din nou la ciomăgeală...! Aceste torturi ce trebuiau să le suporte unii cetățeni căzuți În dizgrația regimului totalitar comunist, Întrecea În canibalism Însăși inchiziția veacurilor de tristă amintire...! Lucrători bine hrăniți și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
sânge, Mi-e aerul greu și mă hăuie plângeri, Mi-e greu fără tine și arși îmi sunt îngeri, Mi-e șchioapă și umbra, din ochi picur sânge. Din mâini curge gheața în țurțuri tăioși Și ochii-mi aleargă spre tine setoși, Pe gură îmi crește un mușchi ce-ți arată: Din nord te izbește în suflet o piatră. Mi-e iarnă pe buze, mi-e vânt și mi-e ger, Iar plugul se-nfige în creier ca-n fier Și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de tine, iubite, Mi-e carnea pe oase aprinsă-n veșminte, Mi-e gura deschisă, respir o pădure, Cu tufe de zmeuri, de fragi și de mure... Și roată-mi dă gândul, din frunte-n călcâie, Iubirea și dorul de tine-mi rămâie Și-avea-voi odată, ca-n slove citit, Un trup care arde de dor de iubit... Carmen POPESCU Emil Cioran <biography> M-am M-am născut la 10 septembrie 1960, într o familie de dascăli de țară, îndragostiți de literatură
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
parte să vezi ți-am trimis forme de fluturi sărutul ne strânge cenușa rămasă din vise ținute în pod la uscat un om cu mâna la frunte streașină îl plouă cu gânduri funii aproape îngeri se spânzură-n doi pentru tine mi-am dat jumătate din viață pânzele pe care trebuia să le umflu un sfert dintre păsări se rugau să nu bat se îndrăgostesc și mă țin de vorbă până obosesc nu mai strig cerul din picioarele mele se strânge
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nimic a-ți reproșa, necum ceva grav sau ireparabil când ești chemat să-ți faci datoria. Conștiința trebuie să opereze atunci, în clipa aceea, ulterior, e zadarnic. Tot ce vine după aceea este mulțumire sau căință, care înseamnă recunoașterea în tine a greșelii, singura cale de eliberare, micul sau marele tău purgatoriu. - Mă gândeam într-o zi - așa într-o doară - cum ar fi fără noi? - Simplu, răspunse. Imaginează-ți, prin reducere la absurd, ca-n matematici, că într-o bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aminte, Iano? vorbi el c-o lumină ciudată pe față. Așa îți cântam eu - când te chemam să mergi cu mine în lume... Și tu mult m-ai chinuit, Iano. De dragoste și de scârbă, îmi era neagră inima, ca tina. Și-mi cânta Ilie Ragazan cântecul meu - și eu mă uitam la tine, și tu te uitai în altă parte: Of! ș-am iubit o copiliță Cu milă și cu credință Și pentru durerea me Mă dădui în crâșm-a be
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
eu mă aflu dincoace. Altul e badea Toma, om cărunt și cuviincios. Al treilea e Traian, băiat bun și buiac, fără griji și fără năcazuri. Poate face o glumă, neștiind că inima lui Culi, săraca lui inimă, e neagră ca tina. Cât i-au fulgerat prin minte aceste judecăți, paznicul s-a mișcat înainte cu un pas ușor și nesimțit. Carabina și-a lăsat-o la locul ei, pe umărul stâng; n-avea ce face cu carabina. Însă, cu mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
foarte „deprimați“ acum. Să nu ne înțelegi „greșit“, dar sper că încă n-ai „închis bucla“ pentru că nu prea ar avea rost să te întorci acasă. De-abia suntem în stare să ne înveselim pe noi, dar pe de-alde tine. Către: Magicianscgirl 1@yahoo.com De la: Lucky Star PI @yahoo.ie Subiect: Părinte ars Mama și tata întorși din Algarve. Tata ars nasol de soare. Arată ca Marlow în Singing Detective. Fe fe caraghios. Capitolul 3tc "Capitolul 3" Junghiurile m-au trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
bărbații pe stradă. Închise ochii și începu să râdă. Apoi redeveni serioasă. Dar, după câte se pare, e prietenul tău, spuse ea. — Toți prietenii mei își încearcă norocul eu tine. — Tu nu ai nici un prieten. — Terry s-a dat la tina Keith s-a dat la tine. Tatăl meu s-a dat la tine - și familia lui. Nu-l asculta. Nu știi cât de mult te invidiază Alec? Încearcă să ne distrugă dragostea. Lucrul ăsta m-a izbit prin noutatea noțiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
adevăr, foarte personal. — La ei nu te gândești, obișnuiește el să spună. Nu te gândești la ei. Te plimbi pe la periferie, dar la ei nu te gândești niciodată - la ceilalți. — La cine? l-am întrebat eu. La amărâții de-alde tine? — Ascultă. Foamea m-a făcut să fur mâncare doar ca să-mi salvez viața. Poți s-o faci timp de o săptămână. După o lună capeți un aer special. Aerul unui om care trebuie să fure mâncare pentru a supraviețui. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nou, ăla care trebuia să fie cel mai scump din lume. Oricum, ai nevoie de o garderobă nouă. Cred că a venit timpul să ai mașina ta. Fiasco-ul e mult prea mare pentru tine. Te-am auzit chiar e tine spunând lucrul ăsta. Unde ți-ar plăcea să mergem vara asta? Ai putea să te gândești și la așa ceva. Barbados? Seychelles? Sri Lanka? Bali? — Nu te aud, John. John. Ce faci? Nimic, am răspuns eu, dar, de fapt, făceam o mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-i ofer nimic din toate acestea. Și când îmi voi permite, îmi spun eu, Georgina n-o să-mi mai convină. Voi fi cuplat cu cineva ca Martina (nu. Nu. Așa ceva nu se va întâmpla) sau Selina sau cu vreo altă Tina sau Lina sau Nina. Toată după-amiaza cerul a fost ca un carton de ouă gol, sau poate cu câte un ou ici și colo. Apoi șunca groasă a apusului. Departe, în vest, norii nopții sunt supli și cabalini ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sonoriza orice atom. Plouă Da, plouă cum n-am mai văzut... Și grele tălăngi adormite, Cum sună sub șuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh, plânsul tălăngii când plouă! Și ce enervare pe gînd! Ce zi primitivă de tină! O bolnavă fată vecină Răcnește la ploaie râzând... Oh, plânsul tălăngii când plouă! Da, plouă... și sună umil Ca tot ce-i iubire și ură - Cu-o muzică tristă, de gură, Pe-aproape s-aude-un copil. Oh, plânsul tălăngii când plouă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
șoaptele pădurii, poate că te-am sărutat Ascultând ecoul rece, înspre toamna friguroasă Ce-aducea-ntîlnirii noastre un adio-ndepărtat? Între ziduri Cum trec pe lângă case mari... cătând pe nu știu cine... O, toamnă-n foșnetul de somn s-adorm șoptind cu tine... Pe strada goală vântul deodată face-un salt, Tăcere e în ganguri și în ogrăzi de-asfalt. Cum totu-i glorios... cu niciodată pace... O, toamnă-n foșnet lung șoptește-mi cum se tace... O, nu-i nimic, nimic, a
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
necesară.” Ca să aflăm și susține Adevărul - adevărat ar trebui o mare carte, mai ales pentru învinși. Dar cine s‐o scrie dintre impostorii la care s‐ a referit tânăra Claudia Craiu - și nu numai ea - care au aruncat cu atâta tină în tineri, ca și în bătrâni? O, mamă, mamă! Dar dacă mama tinerei, adunându‐și și redându‐și amarul nu într‐un volum, ci în 3‐ 4, cum l‐ar primi acuzatorii la care m‐ am referit? și întrebările nu
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
turnuri surmontate de Îngeri de foc și păduri de cavouri se multiplicau, unele pe fundalul celorlalte. Cetatea morților era o groapă de palate, un osuar de mausolee monumentale străjuite de armate de statui din piatră putrezită ce se scufundau În tină. Am respirat adînc și am pătruns În labirint. Mama zăcea Îngropată la vreo sută de metri de acea potecă flancată de galerii nesfîrșite ale morții și dezolării. La fiecare pas puteam simți frigul, golul și furia acelui loc, groaza tăcerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
să fi existat acest om, s-au petrecut Într-un timp de neînțeles. Nici un criteriu nu mai este același. Semnele acelui om, dacă le-ai găsi, ar fi imposibil de interesant, reacțiile lui la Întâmplările propriei vieți vor rămâne pentru tine Învăluite În mister. Tot ce poți spera este ca el să mai trăiască și, văzându-l cum se comportă În mediul lui de acum, să Încerci să-ți inventezi așa numitele date ereditare. Traversează Încet curtea fostei mori luminată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
munte, Vioara fermecată din mâna lui Enescu Și cuta ce-ți apare, fără să vrei, pe frunte, Când în apus de soare, îți cântă Porumbescu... Colțul căzut din stâncă și stropul cel de apă, Nisipul de pe albii, bobul născut din tină, Ramul bătut de vânturi și cerbul ce se-adapă, Iubirea dintre oameni, trăirea cea deplină... E plaiul ce ne-aduce respect și bucurie, Iubirea de aproape, aici unde trăim Și toți acei ce sincer, vom spune cu tărie, “Atunci când se
CE-I ?ARA? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83762_a_85087]
-
tuturor autorilor publicați În secolul douăzeci. Atmosfera familiară și lemnoasă putea aminti de orice local de cartier, dacă nu i-aș fi recunoscut imediat pe cei câțiva oameni care se adunaseră deja În jurul mesei de douăzeci de persoane: Alan Dershowitz, Tina Brown, Tucker Carlson, Dominick Dunne și Barbara Walters. O chelneriță mi-a Întins un martini gata amestecat, pe care am Început să-l sorb imediat și am dat gata ultima picătură tocmai când masa se umpluse În Întregime cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
bre! O zâs șî omu’ o vorbî. Ci? O dat cu ciomagu’? Ș apâi ari dreptati. Cî numa’ prostu’ nu pricepi șî nu țâni minti... Da’ ci, tu n-ai țâniri di minti? Ai! Așă cî nu ti privești pi tini ci-o zâs el. Mai ghini sî ascultăm difuzoru’ ceala, cî ni tot făgăduiești nu știu ci anunț foarti însamnat... Difuzorul, anume instalat pe un stâlp de pe peron, împrăștia în văzduh cântece patriotice și din când în când vocea crainicului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
câte zece mii de dolari. Lui Johnny îi căzu falca. Țigara i se rostogoli pe piept și îi făcu o gaură în cămașă. Johnny stinse chiștocul cu o pernă și zise: — Ai făcut-o! Buzz aruncă banii pe pat. — Cincizeci pentru tine, cincizeci pentru doamna Celeste Considine din L.A., Gramercy, numărul 641 Sud. Îi dai tu și-i spui că-s pentru educația copilului. Stompanato adună banii într-o grămăjoară compactă și îi privi cu lăcomie. De unde știi că n-o să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
îmi vine de departe, Ca licărirea stelei de la geam, Și întrevăd în tine ca prin sticlă Paleta unor chipuri de demult. Îmi spui că ești doar tu... și totuși cine Se-aude-acum vorbind cu vocea ta? Tot ce-am pierdut prin tine mi se pare Că-mi vine înapoi ca un parfum. Tu care poți picta lumina serii Învață-mă cum să adun în scris 82 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE Undele timpului pe care luneci, Să te opresc în rama
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de tablourile tale, de prietenii tăi celebri... - N-am știut... Nu mi-a spus niciodată. - Nici n-o să-ți spună. E prea mândru. Poate că voia ca tu să trăiești două vieți, să fii faimos de două ori, o dată pentru tine și o dată pentru fratele tău... - Măria ta se mai Înseninează, bag eu de seamă. Există viață și În afara tronului, a bătăliilor, a jocurilor de putere. Poate că măria ta va descoperi, acum, această viață. Formele și culorile ei. - Poate. - Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Mai are încă speranță. Femeile discută. Cum s-o numim? — Cum crezi? — Zia? — Tuhina? — Noor? — Rukhsana. — Pe cine să numiți? intervine Pran. Femeile încep să râdă în hohote, enervant de tare, descoperindu-și dinții murdari și limbile răutăcioase. — Micuțule, la tine ne referim, desigur. Rukhsana, noua hijra a nababului de Fatehpur. Uneori, este mai bine să nu pui toate întrebările. La altele, este mai bine să nu ți se răspundă. Toți pașii pe care i-a făcut Pran în regăsirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]