16,496 matches
-
, revistă apărută la Arad, de două ori pe lună, de la 1 februarie la 15 decembrie 1869 și de la 10 ianuarie 1871 la 15 iunie 1872. Publicație a Societății de lectură a elevilor de la seminarul arădean, S. era destinată tipăririi lucrărilor teologice sau beletristice prezentate în cadrul ședințelor asociației. Puțina literatură inclusă în sumar aparține lui Iulian Grozescu și lui G. Morariu. Cu articolul Despre creștere și mai cu seamă despre creșterea junelor române a colaborat Ioan Slavici. Se mai republică
SPERANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289823_a_291152]
-
Hurmuzachi. Această funcție a păstrat-o trei decenii, timp în care a tradus și a îngrijit apariția unor documente în limba germană referitoare la istoria românilor și a publicat broșura Răpirea Bucovinei după documente autentice. În aceeași calitate a supravegheat tipărirea, în 1878, a lucrării lui N. Bălcescu, Istoria românilor supt Mihai-Vodă Viteazul. Ca o recunoaștere a activității din comisie, la 22 martie 1882 scriitorul e ales membru corespondent al secției istorice a Academiei Române. După o scurtă încercare, nereușită, de continuare
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
o literatură de nobile năzuinți, căci ne vom ordona astfel sentimentele, ne vom disciplina gândurile, vom relua raporturile cu scriitorii vechi, cu limba și poezia veche, cu credințele poporului, ne vom regăsi pe noi înșine”. Pentru o bună perioadă, continuă tipărirea masivă a ineditelor eminesciene, iar poeții cel mai frecvent întâlniți aici sunt St. O. Iosif, D. Anghel, Natalia Negru, Maria Cunțan. Cu vremea, la S. vin și alți scriitori, precum Panait Cerna, care își începuse colaborarea din 1901, cu poema
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
rodnică din câte va avea revista. Seria, prefigurând cvadruplul debut editorial din 1904, continuă cu un fragment din romanul Șoimii (În tabăra cazacilor), urmat de Moș Simion (din Dureri înăbușite), de Claca (fragment din Crâșma lui Moș Precu), precum și de tipărirea în foileton a romanului Floare ofilită. În ciuda prezenței unor noi comentatori, cum ar fi Ovid Densusianu, Vasile Pârvan, G. Bogdan-Duică, Alexandru Lapedatu, Artur Gorovei, revista este treptat acaparată de personalitatea dominatoare a lui N. Iorga, care ajunge adesea să confunde
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Germanofobia culturală, Mihail Dragomirescu), metoda lovinesciană se dovedește seducătoare și rodnică, criticul reușind să grupeze în jurul său scriitori și intelectuali de primă mărime. Aceștia continuă să rămână în preajmă-i pentru că împărtășeau aceleași convingeri literare, menținute îndeobște mult după încetarea tipăririi revistei. În faza finală se consumă ultimele polemici cu „Viața românească” (Poporanismul anacronic, 2/1926), se afirmă intenția de a defini literatura de la S. printr-o nouă semantizare a conceptului de sincronism, raportat la ideea de diferențiere („Departe de a
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
și de M. Valeriu; Liviu Rebreanu se referă la jocul actriței Marioara Voiculescu, la spectacolul cu Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan ori glosează cu privire la „mustăți, barbe, peruci” și la „sufleur”. A. de Herz se oprește asupra ibsenismului, revista începând și tipărirea în serial a studiului lui Georg Brandes despre dramaturgul norvegian. Dr. Landsberg, redactor la „Bukarester Tageblatt”, evocă activitatea lui Goethe ca director de teatru, Gala Galaction face un medalion al actorului Zaharia Burienescu, Barbu Lăzăreanu creionează un portret al lui
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
producțiilor folclorice. În sprijinul lor, Artur Gorovei publică, după Paul Sébillot, încă din primele numere, un amplu chestionar, structurat pe mai multe capitole, adaptat la realitățile culturii populare românești. Rubricile Ș. indică o tendință de sistematizare a materialului trimis spre tipărire, dovadă că majoritatea colaboratorilor aveau în vedere problematica îndreptarului amintit. Capitolele destinate folclorului propriu-zis includ un material variat: povești, legende, snoave, glume, păcălituri, obiceiuri tradiționale, cimilituri, cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de o certă valoare artistică și
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
în preajma unor prezențe feminine, într-o iubire secretă sau nepotrivită, tragică, chiar dacă atmosfera de epocă diminuează această latură. În privința primului său volum de proză, La curțile Hârlăului (1977), trebuie precizat că Ș. a scris mult înainte de a publica, iar ordinea tipăririi nu a fost neapărat și cea a scrierii. Cartea cuprinde patru nuvele cu istorii romantice despre Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Iancu de Hunedoara. Tema istorică va fi dezvoltată până la nivelul unei biografii romanțate în romanul Lunga veghe
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice, gazeta apărea, probabil, în continuarea mai vechiului periodic „Foaie sătească” (1839-1851), propunând, în spirit iluminist, o acțiune moderată de culturalizare a țăranului. Acest program, sintetizat într-o Înștiințare semnată de Costache Negruzzi, în calitate de redactor, prevede tipărirea de scrieri cu caracter moral și educativ, potrivit cu nivelul de înțelegere al sătenilor, de articole referitoare la economia rurală și casnică și chiar de liste de prețuri. Articolul ilustrează conservatorismul scriitorului, ale cărui idei politice erau desuete. Publicistica lui Negruzzi
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
Tudor Arghezi atacă, în intervențiile sale, nu numai chestiuni politice, ci și literare (O poezie nouă), între comentatorii fenomenului poetic autohton mai numărându-se Al. A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Pompiliu Constantinescu, Gala Galaction. Cât privește proza, genul e ilustrat prin tipărirea, în foileton, a romanului lui Marian Halchini, Bănilești... un minut! (1942-1943), în timp ce rubrica „Nuvelele săptămânii” cuprinde povestiri de Tudor Mușatescu, I. C. Vissarion, Neagu Rădulescu, Liviu Bratoloveanu, Gala Galaction, Al. Raicu, Ionel Teodoreanu, Angela Raicu. După august 1944 începe să publice
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
a accepta Încorporarea Principatelor de către Austria, dar, de asemenea, observăm că ideea creării unui regat dacoromân prinde contur prin susținerea unor acțiuni naționale din Transilvania <ref id="14">14 În acest sens, vezi influența Pronunciamentului sau a incidentului provocat de tipărirea și distribuirea În școli a hărții „Daco-României”. </ref>. În consecință, nu este exclus, ca la momentul 1868, când Prusia media apropierea româno-rusă, Austria era Încă Într-un proces de reorganizare, iar Imperiul Otoman se confrunta cu o criză deschisă, guvernul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
se va deschide o casetă de dialog în care putem confirma salvarea modificărilor prin acționarea butonului Yes, vom închide documentul fără a salva utimele modificări acționâd butonul No sau vom abandona operația de închidere a fișierului acționând butonul Cancel. 6. Tipărirea unui document Înaintea tipăririi un document, el trebuie previzualizat pentru a observa aspectul său final. Pentru vizualizarea unui document ce urmează a fi tipărit se alege comanda Preview din meniul File, sau apăsăm combinația de taste CTRL+F2. Pe ecran
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
casetă de dialog în care putem confirma salvarea modificărilor prin acționarea butonului Yes, vom închide documentul fără a salva utimele modificări acționâd butonul No sau vom abandona operația de închidere a fișierului acționând butonul Cancel. 6. Tipărirea unui document Înaintea tipăririi un document, el trebuie previzualizat pentru a observa aspectul său final. Pentru vizualizarea unui document ce urmează a fi tipărit se alege comanda Preview din meniul File, sau apăsăm combinația de taste CTRL+F2. Pe ecran va apărea afișată o
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
o zonă de vizualizare și o bară de butoane aferente modului de vizualizare. În spațiul zonei de vizualizare vor fi afișate una, două sau mai multe pagini din document. În bara de butoane apar următoarele opțiuni: După vizualizarea trecem la tipărirea documentului vizualizat prin alegerea comenzii Print din meniul File, sau apasarea combinației de taste CTRL+P. Fereastra de dialog conține următoarele opțiuni: cadrul Printer alegerea imprimantei pe care se va lista; cadrul Page range - conține opțiuni de listare a documentului
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
acționare produce stabilirea atributelor selectate drept valori implicite. Fișa Character spacing a dialogului Font permite stabilirea unor spațieri proprii între caracterele selectate. Opțiunile disponibile sunt. Fișa Animation permite efecte vizuale sub formă de animații în text, animațiile nu apar la tipărire dar pot să fie utilizate în documentele on-line. 1.2. Formatare caracterelor cu ajutorul uneltelor Pe bara de unelte Formatting există o serie de unelte dedicate formatării caracterelor. Prin personalizarea barei de unelte este posibil să se introducă și alte unelte
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
Mirror margins: neselectată, paginile secțiunii au aceeași dispoziție a marginilor, definindu-se marginile Top (de sus), Bottom (de jos), Left (din stânga), Right (din dreapta) ; selectată, paginile secțiunii au o dispoziție simetrică a marginilor, foaia din dreapta fiind oglinda foii din stânga, astfel încât la tipărirea față-verso textul de pe o față să se suprapună cu textul de pe fața adversă, iar în ceea ce privește marginile putem defini Top (de sus), Bottom (de jos), Inside (de la cotor), Outside (exterioară). În ambele situații se definește poziția antetului în Header, poziția piciorului
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
Number of Pages se inserează la locul punctului de inserție numărul curent de pagină și, respectiv, numărul total de pagini.Prin Insert Date și Insert Time se inserează câmpuri cu data curentă și ora curentă, care vor fi actualizate la tipărire. 1.3. Anteturi/picioarede pagină diferite în secțiuni diferite Pentru formarea unor anteturi diferite de cele precedente se va rupe legătura cu secțiunea anterioară prin acționarea butonului Same as previous, care trebuie să fie dezactivat (să aibă fondul mai cenușiu
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
comanda Properties din meniul File). FileName inserează numele fișierului Title inserează titlul documentului. RefStyle este un câmp mai complex și pentru a funcționa corect trebuie să se atașeze numele unui stil din document. Efectul este acela că se inserează, la tipărire, primul paragraf următor cu stilul specificat. În felul acesta antetul poate fi automatizat, încât modificarea denumirilor de secțiuni/capitole să nu necesite modificări manuale ale anteturilor. 2. Numerotarea paginilor Tipul și formatul numerotării paginilor este creat prin utilizarea comenzii Page
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
comanda Merge Documents din meniul Tools; se localizează și se selectează un document care trebuie să fie combinat și se dă Open; se repetă cei doi pași anteriori până la epuizarea documentelor cu modificări; se incorporează sau nu comentariile. 4.8. Tipărirea comentariilor Tipărirea comentariilor împreună cu documentul se realizează urmărind etapele: se deschide meniul File; se acționează comanda Print butonului Options; se selectează boxa de control Comments din grupul Include with document. Tipărirea separată a comentriilor se realizează prin: se acționează comanda
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
Documents din meniul Tools; se localizează și se selectează un document care trebuie să fie combinat și se dă Open; se repetă cei doi pași anteriori până la epuizarea documentelor cu modificări; se incorporează sau nu comentariile. 4.8. Tipărirea comentariilor Tipărirea comentariilor împreună cu documentul se realizează urmărind etapele: se deschide meniul File; se acționează comanda Print butonului Options; se selectează boxa de control Comments din grupul Include with document. Tipărirea separată a comentriilor se realizează prin: se acționează comanda Print din
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
cu modificări; se incorporează sau nu comentariile. 4.8. Tipărirea comentariilor Tipărirea comentariilor împreună cu documentul se realizează urmărind etapele: se deschide meniul File; se acționează comanda Print butonului Options; se selectează boxa de control Comments din grupul Include with document. Tipărirea separată a comentriilor se realizează prin: se acționează comanda Print din meniul File, se alege în lista derulantă Print what intrarea Comments. 5. Chenare, umbre și texturi 5.1. Chenare Pentru a încadra un obiect, acesta trebuie mai întâi selectat
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
toți”, „România - convergențe la universal”, „Locuri pe unde n-ați mai fost”, „Alfabetul capodoperelor”, „Autograf”, „Cursurile noastre”, „Curier” „Who’s who? Fișe pentru un dicționar al românilor celebri în lume”, „Tricolor pe glob” ș.a., prin cronici literare, studii, eseuri, prin tipărirea unor texte inedite ale scriitorilor consacrați, precum și prin surprinderea manifestărilor din muzică, teatru, film, artă plastică etc. Tonalitatea festivistă și încercarea de a „îmblânzi”, pe căi mai directe sau mai subtile, exilul românesc sunt dominante. Fănuș Neagu susține pe prima
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
versuri de Maria Cunțan, Maria Cioban, Natalia Negru, I. U. Soricu, N. G. Rădulescu-Niger, Raul Stavri, Nicu Stejărel (Ștefan Nicolae), Iosif Stanca, Elena din Ardeal, Traian Mihai ș.a. E reprodusă povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă. Proza, alcătuită din prime tipăriri ori din reproduceri, mai e ilustrată de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Carmen Sylva, Mihail Sadoveanu (Năluca), Al. Vlahuță (Țara. Poporul), B. Delavrancea, Ion Agârbiceanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ioan Slavici, Jean Bart, Al. Cazaban, Zaharia Bârsan, Romulus Cioflec, Constanța Hodoș, Al.
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]
-
Baba satului”, „Gazeta învățătorului”, „Cucu”, „Drapelul”, „Foaia poporului român”, „Sfatul”, „Tribuna”, „Ion Creangă”, „Poporul român”, „Românul”, „Țara noastră”, „Zărandul”, „Plugarul român”, „Zorile” ș.a. Reprezentative în activitatea lui U.-D. nu sunt volumele Din literatura poporană (I-III, 1909-1910), ce la tipărire „au suferit foarte multe modificări din partea editorilor, care, convinși că dau o versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
Mot sablier. Scrie în franceză două romane - Roman de gare (1985) și, sub pseudonimul Ed Pastenague, Pigeon vole (1989) -, pe care avea să le „traducă” (de fapt, să le rescrie, adaptându-le și modificându-le) în românește după 1989, în vederea tipăririi lor și în țară. Se întoarce în România la 30 decembrie 1989, însoțind un camion cu ajutoare umanitare. Din 1990 este o prezență viguroasă în presa românească (articole, eseuri, interviuri, texte memorialistice, intervenții polemice, fragmente de roman etc.). Îi sunt
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]