11,843 matches
-
dar nu mai era loc. Sătui și încântați, ne-am rostogolit către casă, bucuroși că am mai descoperit un loc frumos și numai bun de revenit. Ciao Niki se găsește pe strada Eminescu la nr. 90 și are o atmosferă tipic italiană, unde te simți și cum ai fi în vizită la cei mai buni prieteni. Specialitățile casei sunt paștele, brânzeturile și marea varietate de vinuri, dar nu ratați supele și deserturile. Servicii foarte bune și prețuri decente pentru ce primești
Italia de pe Eminescu [Corola-blog/BlogPost/96587_a_97879]
-
dar nu mai era loc. Sătui și încântați, ne-am rostogolit către casă, bucuroși că am mai descoperit un loc frumos și numai bun de revenit. Ciao Niki se găsește pe strada Eminescu la nr. 90 și are o atmosferă tipic italiană, unde te simți și cum ai fi în vizită la cei mai buni prieteni. Specialitățile casei sunt paștele, brânzeturile și marea varietate de vinuri, dar nu ratați supele și deserturile. Servicii foarte bune și prețuri decente pentru ce primești
Italia de pe Eminescu [Corola-blog/BlogPost/96594_a_97886]
-
Gastro și restaurante Terasa Rustică Foișor | Farmec de cartier Un restaurant tipic de cartier, cu un decor nepretențios, predominant rustic (cum îi spune și numele), deși, mai apropiat de cel al unei căbănuțe de munte decât de cel al unui restaurant cu specific românesc. Spațiul este mic, iar joia, în jurul orei 19
Farmec de cartier București [Corola-blog/BlogPost/96597_a_97889]
-
un bildungsroman. Am crescut cu el. E drumul parcurs de un băiețel (noi am făcut un pas în față și am ales o fată a cărei atitudine era tot ce aveam nevoie) în transformarea sa în bărbat, cu o cadență tipică basmelor. O poveste savuroasă, inedită ce parcurge timpul și spațiul la fel de mult ca protagonistul său. Povestea vine tocmai din România și i-au luat 138 de ani să ajungă la New York. Ciudată, misterioasă, romantică, periculos de amuzantă atunci când nu e
„Povestea lui Harap-Alb“, montată la New York de către doi români [Corola-blog/BlogPost/96601_a_97893]
-
de pe piață. Trebuie să recunoaștem că prima dată când am văzut meniul, am fost puțin confuzi. Ne-a luat ceva vreme să înțelegem de unde vine și cum se leagă, probabil pentru că nu am mai dat peste un meniu de inspirație tipic europeană. Polo reunește gustări, supe și feluri principale născute și iubite prin tot Occidentul: aperitive italiene cu cărnuri importate, salate de bază în bucătăria franceză, paste atât specific italiene, cât și de inspirație italiano-americană și o groază de main dish-uri
Un alt fel de restaurant internațional [Corola-blog/BlogPost/96754_a_98046]
-
fi urmașul lui Ion Iliescu, singurul lider capabil să adune într-o singură mână frâiele populismului de partid, ale nostalgiilor comunizante, ale corupției-fulger și ale îmbogățirii hulpave. Toate acestea, desigur, în numele "cinstei și sărăciei" bolșevice. Actualul președinte PSD e un tipic șef de facțiune, reprezentantul unei direcții a tehnocraților ce-și doresc un loc sub soarele politicului. Prin însăși prezența sa în fruntea partidului, ceva s-a descentrat. Alcătuit după chipul și asemănarea lui Ion Iliescu - acest amestec de zâmbet cald
Tăcerea lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10753_a_12078]
-
pace... Ca să închei, a fost odată Mel Brooks. Care s-a gîndit că, din moment ce remake-urile abundă, merită să încerce și el unul. Așa că a refăcut un film de-al său din 1968, însă fără prea mult succes. Glitz-ul și glam-ul tipic pentru Broadway apar din plin, iar actorii, în special Nathan Lane, Will Ferrell și cei secundari, fac toți banii. Dar aici se opresc meritele filmului, tocmai pentru că scenariul inițial, împopoțonat cu cîteva numere de umor mai întunecat, nu se prea
A fost odată... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10770_a_12095]
-
au fost profesorii Al. Rosetti, Boris Cazacu și Matilda Caragiu Marioțeanu. Th. Onciulescu a reprezentat un model din punct de vedere uman, etic, mai puțin științific, el ocupându-se de folclor și literatură. Era un român de stil vechi. Ospitalitatea tipică a satului românesc de odinioară am descoperit-o prin intermediul profesorului Onciulescu și al soției sale, Leontina. Casa lor era deschisă tuturor, cu toate că avea un spațiu restrâns, modest. Un amănunt curios, de rea-credință: ca ,răsplată" a ospitalității sale, unii români dintre
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
roade importante. Dar, după cum spunea M. Eliade, elitele nu impun o cultură. Și atunci ar trebui să se traducă mai mulți autori contemporani. În anii comunismului s-au tradus clasicii noștri, legați de realități românești concrete aparținând trecutului, sau opere tipice pentru regimul de atunci (Desculț de Z. Stancu, Negura de E. Camilar, Străinul de T. Popovici etc.). Occidentul recepta atunci mai ușor un scriitor dintr-o cultură marginală, periferică, dacă era foarte exotic, sau, în funcție de orientarea politică a editurii, dacă
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
ruși) ale cărui relatări mustesc însă de simboluri, înțelesuri parabolice, intertextualitate și aluzii livrești. Oricum, nimic din scrisul său de pînă acum nu îl recomandă ca pe un posibil autor de literatură science fiction. Mașa și extraterestrul este un roman tipic pentru proza lui Nichita Danilov. El este redactat în două registre distincte. Unul intens realist, rațional, simplu, axat pe observația directă și pe valorile tradiționale, inclusiv cele religioase, diurn, al poveștii și existenței cotidiene a Mașei. Celălalt al ,Extraterestrului" (o
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
ambele piste de lectură. Andra Rotaru merge mai departe. Ea intră în pielea Fridei Kahlo, încearcă să îi ghicească durerile (inclusiv cele fizice), spaimele, angoasele, speranțele și, în final, ajunge să privească lumea cu ochii pictoriței mexicane. Este o manieră tipic postmodernă de deconstruire a unui personaj (real - biografia Fridei Kahlo; fictiv - personajul Frida în viziunea Salmei Hayek, pentru mulți, inclusiv autorul acestor rînduri, principala referință; artistic - tablourile Fridei, intuițiile și judecățile rezultate din contemplarea lor) și reconstrucție a sa cu
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
toate onorurile în Arlington, la cimitirul eroilor din SUA. Am refuzat, spunând că dacă Mihai și-a pierdut viața, a fost pentru țara lui, pentru România. În interviurile sale din cartea „Eu, fiul lor... ”, Dorin Tudoran face un efort conștient, tipic comunist de rescriere a istoriei, asumându-și merite pe care în mod evident nu le are și încercând să-l șteargă din memoria colectivă pe Mihai Botez. Dacă l-am lua în serios s-ar deduce că tot aparatul securității
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Iancu, parlamentarul care a ieșit pe primul loc la alegerile din Bacău, cu 68,17% din voturi, a ratat pentru a doua oara nominalizarea, în locul său, premierul numindu-l pe Constantin Niță. În mass-media au fost aruncate două dezinformări, metodă tipică de intoxicație securistică, a declarat Iulian Iancu pentru De Ce News. În primul rând, s-a vehiculat că nu aș deține certificat ORNISS. Dacă ieșeam și spuneam adevărul, adică am un astfel de certificat încă din 2001, era interpretat refrenul-cine se
Iulian Iancu, adversarul băieților deștepți, ”lichidat” printr-o campanie în trei pași, tipică Securității by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/40162_a_41487]
-
la urechile Mărținei. Ea se mulțumea să zâmbească cu șiretenie. Acesta era studiul de piață pe care Il obținea fără să investească un sfânt În logistică. Îi zăpăcise pe toți cu combinațiile strategice, prin care făcea, din Artă, o negustorie tipic evreiască. Negocierea la sânge era singura să moștenire pe linie paterna; familia Grunter fiind recunoscută pentru averea pe care o făcuse din negustorie În Europa Evului Mediu. Toate mergeau că pe roate „La Diligenta”. Asta, până În urmă cu o săptămână
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
iar acesta o ignoră deliberat, seniorial, așa cum lui Gabi (Ioana Abur) învățătoarea părăsită de fiul său, Ticu (Șerban Pavlu), îi refuză gestul de gratitudine care de fapt mărturisește o iubire care nu s-a stins față de fiul său. O mostră tipică de behaviorism moromețian îl relevă scena de la cârciumă când fiul venit să-și ia acasă tatăl care a băut prea mult este făcut să aștepte cu o poveste ocolită despre bătaia încasată de către un consătean care a pus pe tapet
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
Ce să îi mai răspund doamnei Boagiu, că probabil va merge la DNA să explice cum a dat contractul și cum o ajută câștigătorul contractului în campanie. E mare îndrăzneala, să vorbești de funie în casa spânzuratului. Mi se pare tipic pentru un PDL-ist", a spus Ponta, citează Mediafax. Vicepreședintele democrat-liberalilor Anca Boagiu a afirmat că premierul Victor Ponta a compromis negocierile pe care președintele Traian Băsescu le va avea la Consiliul European pe tema bugetului UE pe 2014-2020, precizând
Ponta, despre Boagiu: Această fătucă va merge probabil la DNA, pentru explicații () [Corola-journal/Journalistic/41171_a_42496]
-
în loc de a deveni mai slab și a se descuraja, vom obține raționamentul - cercul vicios - pe care cel puternic îl proclamă în numele egalilor săi. Prin acest gen de raționamente ajungi să descoperi că puterea e caracteristică celor puternici, că slăbiciunea e tipică celor slabi, că inteligența îi definește pe cei inteligenți și că geniul e apanajul geniilor... - truisme ce constituie paradigma, esența însăși a gândirii conservatoare. Dacă reacționarului îi plac cu deosebire tautologiile e pentru că, refuzând principiul devenirii, el preferă formele de
André Gide și portarul lui: un dialog social by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/4137_a_5462]
-
în România. În „enciclopedia cronologică” i se acordă exact... două rânduri! „Șantier”. Social-literar, București (1933-1934; 1937), sub direcția lui Ion Pas. Articole de Titel Petrescu, Lothar Rădăceanu, Anton Dumitriu ș.a. „Tânărul Scriitor”, București (1951-1957). Publicația oficială a Școlii de Literatură, tipică recomandărilor de partid în ziaristică, literatură și artă. În Enciclopedia cronologică: titlul și subtitlul! „Tribuna”, revistă a Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1957-2012). E considerată seria nouă a celei de la Sibiu (1884-1903). Publică, alături de cronici, comentarii literare și docte
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
literaților, cu egolatria, rivalitățile, bârfele, mâncătoria dintre ei, și recurenta convingere a decesului literaturii contemporane, venind parcă să confirme eternul și universalul uman. Dar prin atipicele tablouri caricaturale a patru secole din istoria socială și culturală a Angliei, răzbește permanent tipica Viriginia Woolf, cu întrebările și comentariile ei existențiale, cu căutarea printre multiplele noastre euri. O reconciliere între latura masculină și cea feminină existente în fiecare individ; - cine și ce sunt eu? - cu acea oglindă măritoare în care îți recunoști și
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
verbul așezat de obicei la finalul frazei. Aceste contraziceri conștiente ale sintaxei românești obișnuite nu se datorează vreunei influențe străine: îndepărtarea de vorbirea firească s-a aflat în centrul proiectului retoric cantemiresc. Artificialitatea exprimării pare asigurată și printr-un procedeu tipic, inedit: Cantemir își împănează textul cu sentenții morale și filozofice. Sunt cu totul 760 de asemenea formulări - unele inspirate, majoritatea banale, altele introduse fără a fi cerute de context, dar ele pun o „pedală filozofică” asupra povestirii și înalță fabula
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
lirismul dinescian. „Să-ți tragi realitatea pe piept ca o cămașă”, versul din Proprietarul de poduri rezumă cu pregnanță poetica lui Mircea Dinescu, apetența sa pentru tribulațiile cotidianului, sugestia referențialității, atât de ilustrativă pentru versurile sale. Poezia Hau hau e tipică pentru amprenta insurgenței lirice configurate de Mircea Dinescu în versuri de un dinamism imagistic incontestabil. Atras cu deosebire de convulsiile și avatarurile realului, poetul își arogă patosul refuzului tocmai datorită carențelor ontice sau etice pe care le percepe în universul
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
diplomatic contracarate în primă instanță de Vitalie Ciobanu, într-un număr Contrafort. Îi urmează, acestuia, Adrian Mihalache, Mihaela Ursa, Dan Silviu Boerescu (dintre tinerii recenzenți), dar și mai experimentatul Barbu Cioculescu, toți înclinați mai degrabă să ignore nexul problemei. Rezolvare tipic cronicărească a unei încurcături compoziționale. Zece ani mai târziu, la reeditare, cam la fel vor proceda Simona Vasilache și Paul Cernat. Ce semnala Ioana Pârvulescu era, în fond, o sincopă de construcție. Argument onest, căruia i s-a răspuns, în
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
Nicolae Breban La scurtă vreme după Nietzsche și Marea Amiază, poeta Aura Christi ne pune în față un alt eseu masiv, intitulat Dostoievski - Nietzsche. Elogiul suferinței este scris în maniera tipică ei și nu numai, a artei inderdisciplinare, în care s-au exersat la noi, în secolul trecut, nume ca Steinhardt sau Alecu Paleologu. Fervoarea cu care e scris acesta, lărgirea neobișnuită a referințelor, zonele culturale ample, „măturate” de autoare, ca
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
profesorale. Prin curajul și calmul febril al poetei și eseistei care ne dăruiește, odată cu aducerea în pagină a atâtor nume ilustre și noi, pentru mulți, din literatura și exegeza marii Țări și Imperiu al Răsăritului. Prin candoarea și nevoia irepresibilă, tipică unui creator autentic, de a înțelege valorile. Valorile eterne și mereu moderne, actuale și inactuale totodată, desfid modelele, curentele pasagere și nu rareori sufocante, de prin universități și redacții încropite, naive, în sensul rău al cuvântului. Prin nevoia de adevăr
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
cu un drept la replică: "Ne-am îndignat cu toții cînd dl. Șova a exprimat îndoieli față de existența Holocaustului perpetuat de români la Iași, deși îl recunoștea pe cel de la Odesa. Dl. Baconschi ne îndignase și el mai demult cu referințe tipic rasiste la biologia țiganilor, cumva asociată cu criminalitatea în mintea lui simpluță. Iată că omul său numărul doi, Adrian Papahagi, noua speranță a dreptei românești, se dă în petec integral cu comparația de mai sus. Legionarul român nu este schimbat
Papahagi despre o președintă romă, lesbiană și atee. Vezi răspunsul Alinei Mungiu () [Corola-journal/Journalistic/41953_a_43278]