5,710 matches
-
a gândi și noi comportamente; - conflictul poate dezvolta sensul coeziunii, al „ființării împreună” prin creșterea încrederii; - conflictul ne poate oferi o oportunitate excelentă pentru a măsura puterea și viabilitatea relaționărilor noastre cu ceilalți. 6.3. Tipologia conflictului tc "6.3. Tipologia conflictului " Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sensul coeziunii, al „ființării împreună” prin creșterea încrederii; - conflictul ne poate oferi o oportunitate excelentă pentru a măsura puterea și viabilitatea relaționărilor noastre cu ceilalți. 6.3. Tipologia conflictului tc "6.3. Tipologia conflictului " Problema surselor de conflict relaționate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu extrem de nuanțat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne oferă o dovadă în plus a utilității și corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acționale asupra problematicii conflictului. Integrându-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acționează ca un criteriu extrem de nuanțat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea unor tipologii ale conflictelor. Spunem că avem de-a face cu un criteriu complex deoarece, câteodată, unele dintre surse acționează și într-un mod secvențial, dar putem observa cu ușurință și o mulțime de intersecții ale acestor surse în interiorul unui tip anume
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei persoane și favorurile oferite ei de alți membri ai grupului datorită acelor calități; 10) conflictele atribuite stilului personal (stil de viață, stil de comunicare, stil de răspuns, stil de conducere și, în general, stil de a fi). Observăm că tipologia prezentată de Goodall Jr. le cuprinde doar pe cele mai importante, de departe insuficiente numeric pentru a vorbi despre surprinderea cantitativă a tuturor tipurilor de conflict interpersonal; probabil că, fără riscul exagerării, putem spune că avem și aici un număr
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru a vorbi despre surprinderea cantitativă a tuturor tipurilor de conflict interpersonal; probabil că, fără riscul exagerării, putem spune că avem și aici un număr nelimitat de posibilități combinatorice. De altfel, am amintit deja că, similar cazului comunicării ca atare, tipologiile conflictului pot să îmbrace forme extrem de numeroase; mai mulți autori, printre care și R. Schmuck și P. Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, pp. 278-282), vorbesc despre: - conflictul procedural - caracterizat de dezacord în ceea ce privește cursul acțiunii care trebuie aplicat pentru a se îndeplini
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pus accentul pe faptul că un conflict începe atunci când o parte o percepe pe alta că a fost frustrantă în raport cu ea; o perspectivă mai complexă asupra conflictului înseamnă observarea unei stări de echilibru, a cărei rupere conduce la conflict. 2. Tipologia conflictelor se distribuie pe multe arii, în funcție de criteriile folosite; cea mai întâlnită tipologie identifică patru tipuri mari de conflicte: conflictul-scop, care apare atunci când o persoană dorește rezultate diferite față de alta; conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe alta că a fost frustrantă în raport cu ea; o perspectivă mai complexă asupra conflictului înseamnă observarea unei stări de echilibru, a cărei rupere conduce la conflict. 2. Tipologia conflictelor se distribuie pe multe arii, în funcție de criteriile folosite; cea mai întâlnită tipologie identifică patru tipuri mari de conflicte: conflictul-scop, care apare atunci când o persoană dorește rezultate diferite față de alta; conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen; conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un anumit fenomen; conflictul afectiv, ce apare atunci când o persoană sau un grup are sentimente sau emoții incompatibile cu ale altora; conflictul comportamental, ce apare atunci când o persoană sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalți. Alte tipologii au încercat să surprindă interacțiunea dintre elementele componente ale conflictului (modelul STP). 3. Modelele procesului conflictului pot să se refere la latura generală a acestuia, la latura interpersonală, de grup sau organizațională. Thomas ne oferă un model în patru pași
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apariția dezacordului, transformarea acestuia în confruntare, escaladarea conflictului, faza de dezescaladare și de rezolvare a conflictului, după care revenim într-o situație de rutină de interacțiune în grup. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La tipologia conflictelor, formatorul le va înmâna cursanților o listă de situații conflictuale,și aceștia vor trebui să identifice ce tip de conflict se regăsește preponderent în fiecaredintreele. 2. Un alt exercițiu presupune că se vor lua mecanismele de apărare (compensarea, conversia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre ele a învins și care a pierdut negocierea. Când acesta le-a explicat că, într-o negociere reușită, nu există învingători și învinși, ambele echipe au fost foarte dezamăgite. Întrebăritc "Întrebări" 1. Care au fost erorile de negociere, conform tipologiei oferite de către Hiltrop și Udall? 2. Încercați dumneavoastră să restructurați scenariul, extrăgând din el toate erorile posibile și definind elementele pozitive negocierii (folosiți, spre exemplu, metoda reversului evidențiată în ultimul capitol al acestei cărți). Scenariu: Mediere eșuată: Încălcarea teritoriuluitc "Scenariu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relațiile sunt sortite să continue în direcția dorită de noi); și (5) recunoașterea rolului central ocupat de comunicare în relaționările pe care le întreprindem cu ceilalți (motivarea în direcția comunicării reprezintă cheia stabilirii și dezvoltării oricărei relații). Pornind de la această tipologie a grupurilor putem acum să delimităm câteva caracteristici ale acestora. Chiar dacă, la o primă vedere, evantaiul de elemente care caracterizează grupul este, practic, nelimitat (ținând de aria vastă de variabile ce intervin direct și își intersectează influențele asupra grupului privit
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
referire). De altfel, acesta este și unul dintre punctele forte ale teoriei conducerii de echipă: focalizarea pe situații de viață concrete, reale ale echipelor din organizații. Preluând modelul lui J. McGrath (1964), G. Hackman și R. Walton au dezvoltat o tipologie a funcțiilor conducerii de echipă; în ceea ce ne privește, considerăm că putem să privim aceste patru elemente drept pași pentru dezvoltarea unei conduceri eficiente: (1)diagnoza deficiențelor existente la nivelul grupului (monitorizare internă); (2) activități de remediere ale acestor deficiențe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
extindere a percepției personale și sociale a situației de comunicare a condus la observarea practică a unor roluri cu caracter general, ce își păstrează structura de bază, dar se dezvoltă variat, în interpretarea oferită de fiecare dintre noi. Mai multe tipologii ale rolurilor au fost elaborate în urma cercetărilor. Astfel, Fred Luthans (1985, p. 376) face distincție între: - persoanele orientate spre sarcină, a căror motivație se supune de cele mai multe ori unui deziderat de tipul „succesul activității”; - tehnicienii experți în proceduri și metode
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a unor roluri comportamentale cu un grad de complexitate și integralitate crescut (acestea ne prezintă un set de atitudini constante ale persoanei în respectivul microgrup, reprezentând o perspectivă general valabilă în ceea ce-o privește), Goodall Jr. ne oferă o tipologie a acestora din urmă: 1) Tipul „bunului soldat” este cel care se supune politicilor și regulilor organizațiilor, fiind o persoană tradiționalistă și pasivă în interacțiunile din grup. Se oferă voluntar să strângă rezultatele grupului, face întotdeauna ceea ce se așteaptă de la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
individului într-un ansamblu interacțional; rolul este dependent de două categorii de factori: factorii situaționali (cerințele sarcinii, stilul de conducere a grupului, poziția în rețeaua de comunicare etc.) și factorii personali (valorile, atitudinile, motivația, abilitatea și personalitatea). Întâlnim foarte multe tipologii ale rolurilor într-un grup mic, una dintre cele mai cunoscute fiind cea propusă de către Kenneth Benne și Paul Sheats pe trei categorii: rolurile activității (Inițiatorul, Căutătorul de informații, Căutătorul de opinii, Ofertantul de informații, Oferitorul de opinii, Clarificatorul/Elaboratorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un rol pe care va trebui să-l joace în activitatea de grup. Acestrol nu este cunoscut însă decât de către persoana în cauză și de formator (care petrece câteva minute punând rolul la punct cu fiecare persoană în parte). Când tipologia rolurilor este epuizată (fiecare rol e jucat de câte o persoană), restul colectivului de cursanți vor fianunțați că vor asista la o activitate de grup în care fiecare membru va trebui să se comporte față de ceilalți în modul cerut de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
are toată lumea de spus, observă A. Uite, spre exemplu, C. nu a spus nimic până acum. - Eu... ce să zic..., se bâlbâie C. Eu voi fi de acord cu orice soluție la care se ajunge... Întrebăritc "Întrebări" 1. Identificați, utilizând tipologia rolurilor descrisă de către Goodall Jr., ce rol a îndeplinit în acest caz fiecare dintre membrii departamentului. 2. Ce strategie trebuie să aplice consultantul Popescu pentru ca schimbarea propusă să aibă sorți de izbândă? 3. Care ar fi abordarea cea mai puțin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-i timpul necesar reflecției, examinării de profunzime. Întregul proces pune cursantul în situația de a întreprinde un întreg șir de încercări, de a construi ipoteze, de a dezvolta raționamente, de a anticipa concluziile, totul desfășurându-se simulant în mintea acestuia. Tipologia actului reflexiv este delimitată de mai multe criterii (Cerghit, 1997); astfel, în funcție de natura problemei asupra căreia se focalizează, reflecția poate fi: filosofică, științifică, literară, artistică etc.; după numărul indivizilor implicați, vorbim despre reflecție individuală sau de echipă; după momentul apariției
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acestei percepții personale și sociale a situației de comunicare a condus la observarea practică a unor roluri cu caracter general, roluri care își păstrează structura de bază, dar se dezvoltă variat, în interpretarea oferită de fiecare dintre noi. Mai multe tipologii ale rolurilor au fost elaborate în urma cercetărilor. 13.2.3.6. Metoda jocului de roltc "13.2.3.6. Metoda jocului de rol" Cursanții (numărul acestora prezintă un grad înalt de variabilitate, dar unele studii indicăsegmentul de la șapte la zece
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
extrem de largă de posibilități de expresie (de la exercițiul reproductiv, care presupune învățarea strictă a unor cunoștințe, până la exerciții care cultivă și dezvoltă creativitatea cursanților). Referindu-se la această paletă largă, Ioan Cerghit utilizează criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe axa repetitiv - creativ putem folosi un criteriu al gradului de determinare a activității, distingând exercițiile de tip algoritmic (specificate de pași stricți), semialgoritmic și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de determinare a activității, distingând exercițiile de tip algoritmic (specificate de pași stricți), semialgoritmic și exerciții libere (cu grad maxim de autodirijare). Ținând cont de aria extinsă sub care putem întâlni această metodă de învățământ, criteriile sub care putem dezvolta tipologii ale exercițiului sunt multiple; considerăm că am putut evidenția prin cele prezentate mai devreme câteva arii de acțiune ce pot fi dezvoltate prin intersecțiile care se produc între ele. Simulările instrucționale implică, la diferite niveluri, cursanții. În literatura de specialitate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Maidment și Bronstein (1973 - online) ne prezintă o schemă sugestivă privind modul în care putem înțelege și pune în practică un joc de simulare: Figura 49. Perspectiva ciclică asupra etapelor simulării (adaptare după Maidment și Bronstein, 1973 - online) Desigur că tipologia jocurilor de simulare este, la rândul ei, extinsă; Cerghit (1997) vorbește despre: a) jocurile de roluri; b) jocul de arbitraj; c) jocul de reprezentare a structurilor; d) jocul de competiție; e) jocul de decizie etc. 13.2.3.15. Instruirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o fațetă complementară, abia vizibilă în poezie; inspirate de o „actualitate” nedefinită, textele de mică întindere respiră un discret aer de absurditate, venit din substanța cotidianului. Personajele, cu nume ușor caricaturale, parcurg mici scenarii cu evoluție fantast-absurdă, pe coordonatele unor tipologii de sorginte gogoliană, sunt protagoniștii unor aventuri amoroase insolite, în limbul subțire dintre nefirescul straniu și oniricul comic. Alte „schițe” au ca fundal un pitoresc provincial, poate autobiografic. Frazarea narațiunilor este laconică, într-un lexic dezinhibat, cu ironice alăturări de
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
multiculturalismul din Occident și adoptă metoda deschiderii literaturii înspre „sensul cultural” intercontextual din care acesta face parte. În Melancolia descendenței, carte subintitulată în ediția a doua „o fenomenologie a memoriei generice în literatură”, se află „o suită de studii de tipologie și naratologie cu puncte de plecare, teoretic vorbind, în Genette (Mimologiques și Palimpsestes) și Northrop Frye (Marele Cod). Ele vor să demonstreze că există o memorie generică în literatură și, în consecință, o mitologie pe care o numește, cu un
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]