2,360 matches
-
încerce să-și dezvolte sectorul industrial 18. Titulescu vedea ieșirea din criza economică prin acordarea de credite de către statele industrializate statelor slab dezvoltate. Țările vest-europene aveau o 16 J. Benditer, I. Ciupercă, Relații româno-germane în perioada 1928 1932, în AIIAI,tom VIII, 1971, p. 317. 17 I. Ciupercă, România și conferințele agrare..., p. 315. 25 20 abundență de capital disponibil care aducea venituri foarte mici, în timp ce țările agricole est-europene aveau o gravă lipsă de capital, țăranii de aici plătind „dobânzi cămătărești
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
și Ungaria 77. 75 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilme Ă, rola 538, cadrul 1164 . 76 Ibidem, cadrul 1168. 77 I. Ciupercă, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza ”, Iași , tom XXXIII, seria Istorie , 1987, p. 60. 52 49 Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și violența limbajului folosit de către Titulescu la adresa ziariștilor italieni
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
fie „astfel făcut încât să nu pară a fi îndreptat împotriva Germaniei“92. Articolul menționat nu avea o mare importanță deoarece făcea referire la Societatea 91 Marius Hriscu, Principalele concepte ale gândirii titulesciene , în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005, p. 267. 92 Apud, Valeriu Florin Dobrinescu, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991, p. 113. 59 56 Națiunilor a cărei autoritate era în declin în acea perioadă. Însă aceasta lăsa impresia susținerii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
din Arcadia, 2007. 16. Idem, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității 44 Idem, Politica externă a României (l937 Ă, p.115. 45 I. Ciupercă, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937 Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie ”A.D. Xenopol “, Iași , tomul XXIV, 1987, p. 210 - 211. 33 30 colective, Polonia se apropia de Germania. Punctul culminant era reprezentat de viitoarele tratative româno - sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și Ungaria 77. 75 A.N.I.C., fond Statele Unite ale Americii , (colecția microfilme Ă, rola 538, cadrul 1164 . 76 Ibidem, cadrul 1168. 77 I. Ciupercă, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza ”, Iași , tom XXXIII, seria Istorie , 1987, p. 60. 52 49 Momentul hotărâtor este reprezentat de intransigența lui Titulescu cu privire la impunerea unor sancțiuni Italiei , în urma atacării de către aceasta a Etiopiei , la 3 octombrie 1935 , și violența limbajului folosit de către Titulescu la adresa ziariștilor italieni
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
fie „astfel făcut încât să nu pară a fi îndreptat împotriva Germaniei“92. Articolul menționat nu avea o mare importanță deoarece făcea referire la Societatea 91 Marius Hriscu, Principalele concepte ale gândirii titulesciene , în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005, p. 267. 92 Apud, Valeriu Florin Dobrinescu, Bătălia diplomatică pentru Basarabia (1918-1940Ă, Iași, Editura Junimea, 1991, p. 113. 59 56 Națiunilor a cărei autoritate era în declin în acea perioadă. Însă aceasta lăsa impresia susținerii
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii, (coord. Gh. Buzatuă, Iași , Editura Junimea , 1982. 9. Idem, Momente ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ale relațiilor româno - italiene (1924 - 1937Ă, în “Analele Științifice ale Universității “Al . I. Cuza”, Iași, tom XXXIII, seria Istorie, 1987. 10. Idem, Locarno Oriental. Semnificația unui eșec (1925 - 1937Ă (IĂ, în “Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A.D. Xenopol “, Iași, tomul XXIV, 1987. 11. Idem, România în fața recunoașterii unității naționale. Repere, Iași, Editura Universității “Al. I.Cuza”, 1996. 97 87 12. Dina Doru, Ivașcu Ion, Teodorescu Dorin, Ecouri internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți ”, 2004
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
din Arcadia, 2007. 16. Idem, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui 98 88 Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere.... 17. Hriscu Marius, Principalele concepte ale gândirii titulesciene, în “Anuarul Institutului de Istorie “A.D. Xenopol ”, tomul XLII, Iași, Editura Academiei Române, 2005. 18. Idem, Pledoarie pentru Titulescu, în “Historia”, anul VII, nr. 63, martie 2007. 19. Idem, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008. 20. Idem, Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frontul avangardist al inovației ideologice. Noua întorsătură romantică pe care Aaron o imprimă reflecției istorice este perfect reperabilă în exegeza cvasi-hageografică pe care o face persoanei lui Mihai Viteazul și în interpretarea pe coordonate naționaliste a faptei sale din 1600. Tomul al II-lea al extinsei sale trilogii intitulate paradoxal Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era portretizat în termenii unui domn ambițios, odată cu Florian Aaron, Mihai Viteazul devine Unificatorul mesianic al românimii, fiindu-i atribuită conștiința clară a naționalismului din spatele faptelor sale. Din lungul spațiu textual dedicat lui Mihai în Tomul al II-lea din Idee repede, merită reprodus in extenso concluziile finale pe care le desprinde Aaron la domnia lui Mihai Viteazul. Reproducerea câtorva pagini este justificabilă prin două rațiuni: i) textul original, publicat în 1837, este scris în limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens, Tome premiere, Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie. (1241-1792), Berlin: Librarie de B. Behr. Kogălniceanu, M. (1883). Dorințele Partidei Naționale din Moldova. Iași: Tipografia Națională. Kogălniceanu, M. (1946). Opere. Tomul I: Scrieri istorice. Ediție critică adnotată cu o introducere și note de Andrei Oțetea, București: Fundația regală pentru Literatură și Artă. Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manual pentru clasa a VIII-a. București: Corint. 2009. Datcu, R.M. Cultură civică: îndrumător metodic: clasa a VII-a. Brăila: Edmunt. Miscellanea: Legislație, referințe, anuare ș.a. *** (1832). Regulamentul șcólelor din 1832. În V.A. Urechiă. (1892). Istoria scólelor de la 1800-1864. Tomul IV (pp. 273-310). București: Imprimeria statului. *** (1835). Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ. În V.A. Urechiă. (1901). Istoria scólelor de la 1800-1864. Tomul IV (pp. 389-421). București: Imprimeria statului. *** (1864). Legea asupra instrucțiunii Lege nr. 1.150 din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ș.a. *** (1832). Regulamentul șcólelor din 1832. În V.A. Urechiă. (1892). Istoria scólelor de la 1800-1864. Tomul IV (pp. 273-310). București: Imprimeria statului. *** (1835). Regulamentul șcólelor intocmit de Obștésca Adunare a Moldoveĭ. În V.A. Urechiă. (1901). Istoria scólelor de la 1800-1864. Tomul IV (pp. 389-421). București: Imprimeria statului. *** (1864). Legea asupra instrucțiunii Lege nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie 1864. *** (1896). Lege asupra învețământului primar și normal-primar, publicată în Monitorul Oficial nr. 24 din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
des Valaques Transdanubiens a lui M. Kogălniceanu (Berlin, 1837) a rămas la stadiul de proiect doar parțial realizat, volumul al doilea nemaifiind elaborat; iar Istoria Romaniloru completată de A.T. Laurian, în trei volume (Iași, 1853), tratează în primele două tomuri preponderent istoria romanilor (a Romei și a Imperiului Roman de Apus și a celui de Răsărit), abia în tomul al treilea narațiunea se fixează pe istoria românilor. 4 O lucrare referențială în acest sens este The Polish Peasants in Europe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al doilea nemaifiind elaborat; iar Istoria Romaniloru completată de A.T. Laurian, în trei volume (Iași, 1853), tratează în primele două tomuri preponderent istoria romanilor (a Romei și a Imperiului Roman de Apus și a celui de Răsărit), abia în tomul al treilea narațiunea se fixează pe istoria românilor. 4 O lucrare referențială în acest sens este The Polish Peasants in Europe and America scrisă de W.I. Thomas și F. Znaniecki (1918-1920 cf. Stanley, 2010), în care autorii au analizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultiv». Totuși, adaug că în orice idee omenească genială sau nouă sau, pur și simplu, în orice idee omenească serioasă, care se înfiripă în mintea cuiva, rămâne întotdeauna ceva ce nu se poate nicidecum transmite celorlalți oameni, chiar dacă ai scrie tomuri întregi sau ți-ai explica ideea timp de treizeci și cinci de ani; întotdeauna rămâne ceva ce nu vrea nicidecum să iasă din craniul tău și rămâne pe vecie în tine; cu acest ceva vei muri, netransmițând nimănui poate cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
d-lui I. Slavici intitulată Românii din Ungaria, Transilvania și Bucovina, publicată în limba germană. Mai întîi foaia din Augsburg menționează de volumul prim al unei opere scrisă de Hunfalvy, intitulată Die Ungern oder Magyaren, apoi continuă astfel: Aceste două tomuri stau într-o intimă legătură și se complectează în oarecare privință. Hunfalvy arată cum ungurii au înțeles a face propagandă, ajungând să maghiarizeze pe germani și slavi. El constată numai un fapt cunoscut de toți. Se știe că în ultimii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lăsând să se infiltreze, în spatele statornicitelor formule oficiale, unda ironică subminatoare: „Ecelența, domnule și patronul mieu, de vreme ce norocul și întâmplarea au binevoit ca să mă facă prigionier pă mine, un om fără dă arme, și în vreme dă armistițiu...”. Față de primul tom al istoriei, relatare seacă, necentrată, cel de-al doilea se arată unitar prin însuflețirea paginilor memorialistice de către un povestitor nu o dată interesant în utilizarea dialogului, a hiperbolei și contrastelor, în condensarea paremiologică, în notele de satiră și de ironie. V.
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]