4,316 matches
-
apă deținuților, obligarea deținuților sub teroare de a mânca În poziții incomode, fără să folosească mâinile, de a mânca mâncarea fierbinte direct, fără să o mestece, opărindu-și limba și esofagul, dezlipindu-se pielea de pe buze și limbă, obligarea deținuților, sub tortură, să mănânce materii fecale, fie ale lor, fie ale altor deținuți, să bea urină, urinând În gura lor, punerea deținuților să se bată În cap unii cu alții până li se umflau capetele și cădeau În nesimțire, dezbrăcarea deținuților complet
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deodată și lovirea deținuților cu bocancii și cu cărămizi peste piept sau față sau peste alte părți sensibile ale corpului, punerea deținuților cu capul În closet și picioarele În sus câte o zi sau mai mult și alte metode de tortură nemaiauzite până acum și pe care acum o minte omenească normală nu le poate concepe. Secondat de un lot de călăi și discipoli mimetici (care nu au trecut prin demascare și spovedanie neagră și care nu s-au autopângărit, fiind
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu le poate concepe. Secondat de un lot de călăi și discipoli mimetici (care nu au trecut prin demascare și spovedanie neagră și care nu s-au autopângărit, fiind În ipostaza unor „purificatori” degenerați), Țurcanu a experimentat forme inovatoare de tortură fișate În dosarul macabru dispărut odată cu executarea autorului lor. Comparând fenomenul Pitești cu alte metode de reeducare, Banu Rădulescu 7 arată În ce constă originalitatea malefică a experimentului românesc: victimele erau alese cu precădere dintre studenți, aceștia trăiau În aceeași
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
victimei, schingiuirea era reluată contrapunctic și după reeducare, iar pentru a supraviețui, fosta victimă era silită să devină călău. La rândul său, Virgil Ierunca pune În paralel fenomenul Pitești cu „spălarea creierului” și cu „sinuciderea personalității”, procedee chinezești Însoțite de tortură fizică moderată (fără ca ea să fie infinită, ca la Pitești); Virgil Ierunca amintește și de „spălarea creierului” ca mutilare exclusiv psihică sau de metoda numită „Încercarea” ori „proba”8. Comparându-le cantitativ și expresiv, față de reeducarea prin sânge de la Pitești
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
metodă apropiată de cea chinezească dacă autoritățile ar fi avut răbdare). Testată la Suceava prin nonviolență (Într-o formulă numită autoreeducare), reeducarea a eșuat; reluată amplu și machiavelic la Pitești, atât la nivel moral (blasfemie, trivialitate), cât mai ales fizic (tortura de uzură), reeducarea prinde rădăcină. Tehnica lui Țurcanu și formula sa predilectă constau În „a stoarce” și „a beli”. Studenții au fost cei pe care s-a mizat În primul rând, astfel ca prin reeducarea lor să fie slăbită rezistența
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
celei de-a patra etape, dar și după reeducare, apare la proaspeții reeducați deveniți reeducatori o competiție satanică În a chinui și a spiona. Această concurență avea ca scop legiferarea desolidarizării și accesul Între „aleșii” lotului de schingiuitori imuni la tortură. Schingiuirea putea fi aplicată În oricare din cele patru etape, ea nu avea limite temporale sau medicale și era obligatorie. N. Steinhardt comentează, la un moment dat, inventivitatea malefică a torturilor de la Pitești: „Dacă diavolii, Îngeri căzuți, puteau născoci chinuri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost mai Îndelungat decât acela al sfinților creștini 23. De altfel, tot scenariul reeducării este pus de Mihai Rădulescu În paralel cu martiriul lui Hristos, până și În elementele sale colaterale: astfel, autoritățile penitenciare ce au știut și au Îngăduit tortura Între deținuți au jucat rolul unui Pilat din Pont demonizat, care nu aude și nu vede nu fiindcă nu poate să o facă, ci fiindcă nu vrea. Deoarece scopul ardent al reeducării era negația metafizică (uciderea aproape „carnală” a lui
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
său, nici să-l privească În ochi, iar atunci când și el va fi torturat, va simți că ispășește de fapt pentru lovitura dată celuilalt. Autorul va reveni asupra „mlaștinii disperării”, care Înseamnă neputința de a te sinucide pentru a evita tortura continuă și neputința de a lupta bărbătește cu schingiuitorii 27; „mlaștina disperării” mai Înseamnă și necredința cu de-a sila (În liturghiile negre de Crăciun sau Paște) ori chiar nebunia. Crăciunul anului 1950, de pildă, va fi conceput de reeducatori
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În Ierusalim: o victimă era silită să joace rolul măgarului ( În patru labe), iar o alta rolul lui Hristos călare. Paștele anului 1951 va fi consacrat de reeducatori ca anti-Paște hulitor: deținuții sunt siliți să confecționeze cruci din instrumentele de tortură, colindele abjecte de Crăciun (așa cum fuseseră ele pervertite la Pitești) sunt Înlocuite cu un Prohod scabros, deținuții considerați a fi mistici trebuie să parcurgă camera În genunchi Întreaga Săptămână a Patimilor, fiecare purtând o cruce; este ales chiar și un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
i-aș fi strâns În brațe și le-aș fi sărutat rănile și vânătăile de pe corpul lor”32. Lacrimile amestecate ale celor schingiuiți și ale schingiuitorilor lor siliți la aceasta este, În opinia mea, o altă mlaștină a disperării; după tortură, victime și călăi, aflați de fapt În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe Țurcanu drept un degenerat care manifesta o satisfacție demonică atunci când schingiuia sau poruncea tortura. Grigore Dumitrescu narează, de asemenea, că mulți torționari siliți și vremelnici Închideau ochii atunci când Îi torturau pe ceilalți; unii erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Îl sfidaseră pe Dumnezeu, crezându-se asemenea lui. Aurel Vișovan, un alt trecător prin Pitești, dar care rezistă reeducării, vorbește și el despre „mlaștina deznădejdii”, insistînd asupra faptului că aceia care declanșau această stare erau grupați Într-un comitet de tortură sau cerc de reeducare. Vișovan nu ajunge torționar și mărturisește că din pricina aceasta crede că Dumnezeu nu l-a părăsit („Aceste torturi se arată a fi veșnice, (ă) dar eu nu sunt veșnic. (ă) I-am mulțumit lui Dumnezeu că
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Voinea, Aristide Ionescu, ocupându-se În altă secțiune de literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de analiștii la rece ai fenomenului Pitești. Cartea dă seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de a prelungi experimentul de la Pitești și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În alte spații de detenție), chiar dacă, pentru a reuși, torționarii selectează bătrâni, mizând pe incapacitatea lor biologică de a rezista la tortură. În 1952, reeducarea prin sânge este stopată datorită scurgerilor de informații spre Occident, drept care lotului inițial de torționari (au fost selectați doar cei care avuseseră tangență cu legionarii) i se Înscenează un proces, iar Țurcanu („păpușă” a reeducării, dar și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
contestatarilor. Era o politică de stat, așa cum o dovedesc discursul lui Ceaușescu și faptul că dictatorul era ținut la curent cu activitățile disidenților. Această Înăbușire includea și alte mijloace, În special „criticarea de către colectivul de muncă”, dar și arestările și tortura. O altă concluzie care se impune este aceea că psihiatrii aveau mijloacele de a se opune folosirii lor ca mijloace de represiune, iar unii dintre ei au și făcut-o; dar majoritatea nu au rezistat presiunilor, din varii motive. Nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dincolo de durerea fizică, acela care ajungea pe coridoarele instituției respective era marcat de atmosfera „de abator”, după cum remarcă unul dintre muncitori: anchetatori și anchetați ce urlă, unii pentru a intimida și ceilalți de durere. De aici, din această anticameră a torturii, Începea Întâlnirea injustă dintre protestatari și sistemul criticat; dar, după cum conchidea unul dintre participanți: „N-a fost anchetă. A fost un fel de răzbunare a sistemului Împotriva noastră”6. Asupra celor arestați pentru curajul de a Înfrunta regimul comunist În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
perfid Îi prezintă unui muncitor toate nenorocirile care ar decurge din Întemnițarea acestuia: soția Îl va părăsi sau Îl va Înșela cu alți bărbați, iar fiul va ajunge infractor, din cauza lipsei figurii paterne. Chiar scrierea declarațiilor devine o metodă de tortură, mai ales dacă o punem În relație cu bătăile pe care victimele le primeau În paralel. Toate loviturile, dar mai ales cele la palmă făceau din scrierea declarațiilor un calvar. Declarațiile ce nu conveneau erau rupte, ajungându-se chiar la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
anchetați nu au mai putut dormi zile Întregi, devenind din ce În ce mai tensionați și mai doritori de a face compromisuri. Unul dintre cei care au trecut printr-un asemenea calvar consideră chiar că, pentru el, „lipsa somnului a fost singurul instrument de tortură”8. Drumul de la Brașov la Rahova bucureșteană a fost un moment ilustrativ pentru frica Întreținută de organele de represiune și pentru reacția victimelor Într-un moment de presiune maximă. Transportați Într-o dubă neîncăpătoare, cu cătușe și lanțuri la mâini
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
dintre cei molestați astfel Își amintește că pielea capului i se făcuse ca un basc din pricina loviturilor. Asemenea celor Întâmplate În abominabilul experiment de la Pitești, de la Începutul anilor ’50, și În cazul muncitorilor brașoveni arestați au fost folosite victime ale torturii securiștilor pentru a lovi alte victime de-a lungul anchetelor ce au urmat revoltei. Unul dintre cei arestați se referă la acest lucru chiar ca la un „obicei”: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm Între noi și să
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sau să riposteze la agresivitatea anchetatorilor. Participanții la revolta din 15 noiembrie 1987 au fost forțați de organele de represiune să accepte, În declarații, o realitate și un statut denaturate. Așa cum observă cei care au trecut prin acele camere de tortură, au fost siliți să scrie, cu propria mână, că sunt huligani 12. După ce, În Împrejurările prezentate anterior, cei arestați au fost determinați să scrie toate declarațiile după placul anchetatorilor, regimul avea dovezile care Îi erau necesare. Trebuia doar să mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
28); sfînt (22); mort (20); lemn (15); semn (15); sfîntă (12); simbol (11); mare (9); creștin (7); grea (7); destin (6); greutate (6); de lemn (6); povară (6); amin (5); divinitate (4); durere (4); rugăciune (4); sfîrșit (4); suferință (4); tortură (4); ateu (3); chin (3); drum (3); greu (3); Hristos (3); Iisus Hristos (3); neagră (3); necaz (3); negru (3); preot (3); roșie (3); obiect sfînt (3); aurie (2); biserica (2); credincios (2); creștin (2); creștinism (2); crucifix (2); deces
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
da seama; sechestra; secret; semn; sentimente; sex; cu sfoara; cu sila; sili; snopul; soartă; sora; spătarul; spice; sta; a sta pe loc; stăpîni; stop; stopa; strangula; strașnic; strînsoare; substanță; sufoca; susține; susținere; un șnur; taie; tare; nu prea tare; tămădui; tortură; pe totdeauna; totul; trist; ține cu forța; țintui; unit; urît; urni; ușa; pe vecie; vesteji; viața; vie; vița-de-vie (1); 770/287/79/208/0 lege: dreptate (39); ordine (35); regulă (32); drept (31); respect (24); justiție (22); poliție (20); constituție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr (92); neadevăr (34); răutate (26); trădare (24); fals (20); ură (19); urît (19); mincinos (17); durere (15); falsitate (13); rău (13); neîncredere (12); păcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
perfect; persoană; pîine; pe plac; plajă; plăcea; pozitiv; prag; prăjitură; prielnic; prieten; prietenie; rîs; roșu; roz; sală; satisfacere; satisfăcut; savoare; scump; sentimental; senzații bune; sexul; simpatie; simplu; sport; spus; stare de bucurie; străin; suc; sufletului; surîs; surprinzător; tablou; tare; tăcut; tortură; tristețe; țigări; ușurare; vechi; vesel; viață; zăcut; zgribulit(1); 797/266/93/173/0 plînge: lacrimi (148); tristețe (71); rîde (58); durere (49); trist (48); lacrimă (46); copil (42); suferință (28); suferă (25); supărare (17); supărat (13); copilul (9); suspină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedeapsă; permanent; pierdere de timp; pix; pe plac; îmi place; plictisit; de pompieri; post de muncă; proiect; prosperitate; public; punctualitate; rece; recompensă; responsabilități; sarcină; satisfacții; schimbător; sclav; sclavie; seriozitate; servici; servietă; sex; sigur; somn; stare de bine; stresant; studiu; școală; tortură; trai bun; trebuie; trebuință; țel; urît; utilitate; venit; venit lunar; viață; vin; vulcanizare; zi de zi (1); 797/192/61/131/0 sete: apă (477); foame (27); bere (15); uscat (13); dorință (12); suc (12); nevoie (9); deshidratare (8); de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]