9,719 matches
-
literară, spirituală de prim rang, cu o radiație deosebită, nu numai pentru România, dar și pentru publicul cititor de peste hotare. Completează, împreună cu Nichita Stănescu și cu Ana Blandiana, treimea laureaților cu premiul Herder a generației sale. Poet, dramaturg, prozator, eseist, traducător, operele lui se bucură de o largă circulație pe toate continentele planetei, Marin Sorescu se arată, dacă nu din primul său volum, Singur printre poeți, 1964, sigur din cel de-al doilea, Poeme, 1965, și cel de-al treilea, Moartea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
neuitat și admirat de noi, Fănuș Neagu, care au fost alături de mine lămurindu-mi unele pasaje cam obscure, iluminându-mi unele sensuri ambigui, dificultăți sintactice, cu o rară dragoste și dedicare la poezia generației noastre și la truda mea de traducător. Selecția, atât a poeților, cât și a poemelor, precum și compunerea prologului au fost făcute inclusiv de mine. încă două cuvinte privind traducerea sau, mai bine zis, alegerea poeziilor și a poeților. Se știe că la orice antologare, pe lângă factorii obiectivi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
poeților, cât și a poemelor, precum și compunerea prologului au fost făcute inclusiv de mine. încă două cuvinte privind traducerea sau, mai bine zis, alegerea poeziilor și a poeților. Se știe că la orice antologare, pe lângă factorii obiectivi, odată ce munca de traducător, după spusele lui I. Ritsos, e supusă legilor creației, coexistă, până la o anumită măsură, și factori subiectivi. și asta mai ales când traducătorul se întâmplă să fie și poet. Din nefericire, nu-i de ajuns voința, cunoștințele, munca. Foarte adesea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
alegerea poeziilor și a poeților. Se știe că la orice antologare, pe lângă factorii obiectivi, odată ce munca de traducător, după spusele lui I. Ritsos, e supusă legilor creației, coexistă, până la o anumită măsură, și factori subiectivi. și asta mai ales când traducătorul se întâmplă să fie și poet. Din nefericire, nu-i de ajuns voința, cunoștințele, munca. Foarte adesea, mulți poeți de prim rang sunt străini de felul său creator. Un alt factor care îngreunează drumul poetului spre a traduce poeți de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
traditore creatore », și nici grecescul Îtraducerile sunt ca și femeile, cele credincioase nu sunt frumoase, iar cele frumoase nu sunt credincioase”. Vorbe care dacă odată conțineau un dram de adevăr, azi constituie marfă ieftină, pe care o vând culturaliștii întârziați. Traducătorii de seamă, cu traduceri de seamă, asemenea spuse le asvârle în coșul de gunoi. Mă voi mărgini să spun doar atât: dacă pentru Elitis, traducerea-i o a doua scriere și pentru Borjes o rescriere, și încă tot după Borjes
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și încă tot după Borjes: «ceea ce variază nu-s formele de scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să constituie pentru cititorul grec o a doua citire, sau o con-citire (o citire împreună) a cititorului și a traducătorului, a celor 14 poeți români, cu mereu nestinsa dragoste a traducătorului pentru poezie și pentru cititorii ei. Hristos Ziatas și totuși Poetul - coroană de spini pe fruntea generației Ion Alexandru Pasărea cu clonțul roșu sfâșie al generației fiecare moment ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
scriere, ci formele de citire » facă-se ca această culegere să constituie pentru cititorul grec o a doua citire, sau o con-citire (o citire împreună) a cititorului și a traducătorului, a celor 14 poeți români, cu mereu nestinsa dragoste a traducătorului pentru poezie și pentru cititorii ei. Hristos Ziatas și totuși Poetul - coroană de spini pe fruntea generației Ion Alexandru Pasărea cu clonțul roșu sfâșie al generației fiecare moment ce încă nu l-a trăit, stăruitor, precum vulturul Aruncătorului de Trăsnete
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apare, apoi, la Atena, în 1988, o nouă carte de poeme: „Trianta tessera kai ena paraloga gia ton erota” („Treizeci și patru și una poezii absurde de dragoste”) - Editura Odisseas (Ulise). Publică și cărți de poezie pentru copii. Se diversifică paleta de traducător: „Akathisti Hora” („țara vericală”) din poetul sârb Vasko Popa; „Autokratoras kai Proletarios” („împărat și proletar”) de Mihai Eminescu, dar și „Talvaluk-Talvaluk”, din poezia eschimoșilor. Tot lui Hristos Ziatas îi datorăm frumoasa traducere în grecește a neliniștitoarei, seducătoarei (în plan etic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Borges și Nabokov. Discuțiile au trecut apoi în plan familial: Patricia împreună cu două secretare sunt ajutorul neprețuit al scriitorului, în cele patru case din Lima, Paris, Londra și Madrid, Patricia se ocupă de tot ce înseamnă autor și opera lui. Traducătorul francez, Albert Bensoussan, bun prieten cu Llosa, este o altă memorie vie a scriitorului. Râzând, Patricia spune chiar că, dacă ea rătăcește un articol despre Mario, poate apela liniștită la ajutorul lui Albert. Dintre copiii lor, Alvaro este scriitor și
Mario Vargas Llosa în România by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11017_a_12342]
-
de limbi și dialecte. Constatăm de la început că unii autori grupează urările după limbi, alții după țări. Nu e de mirare, așadar, că vom găsi pentru Republica Moldova urarea Crăciun fericit și un an nou fericit!, iar pentru România - Sărbători vesele: traducătorul fiind în ultimul caz mult mai neinspirat și mai dispus să calchieze urări străine (e drept, formula apărea deja pe unele felicitări interbelice, dar nu mi se pare că s-ar fi impus între timp). În alt loc, româna din
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
cercetării actuale. Peste numai câteva zile, adică între 18 și 20 noiembrie, trei scriitori români au fost prezenți și la Saint-Nazaire, orașul-șantier naval de la estuarul Loarei ce întâlnește Atlanticul, care e și un șantier literar datorită Casei Scriitorilor Străini și Traducătorilor (MEET). Tema dezbătută la ŤMEETingť-ul din acest an - al treilea - de scriitori importanți, invitați din țări, precum Statele Unite, Brazilia, Spania, Chile, Olanda, Africa de Sud, Canada, Cuba, Elveția, Egipt, Anglia, Franța, a fost ŤInventarea cărțiiť. Despre cum se construiește un roman, un
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
tradus de Ștefana și Ioan Pop-Curșeu, cu un cuvânt înainte al directorului literar al instituției, prozatorul Patrick Deville. (Același volum fusese prezentat și la Institutul Cultural Român din Paris, cu paticiparea d-lui Patrick Bonnet președintele Casei Scriitorilor Străini și Traducătorilor, în seara zilei de 14 noiembrie). Itinerarul celui ce semnează aceste rânduri fusese început, însă, tot cu un eveniment românesc, la celălalt capăt al continentului, în Portugalia, unde Ambasada Română, prin consilierul său cultural, doamna Anca Milu-Vaidesegan și lectorul de
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
Zafiu), Ťteoria doruluiť, în lectura d-nelor Maria do Rosario Girao Ribeiro dos Santos și Diana Mihaela Dumitru, Valorizarea teoriei metaforei (Maria Joăo Cutinho), Dramaturgia lui Lucian Blaga (Simion Cristea). La rândul lor, dl Daniel Perdigăo și d-na Micaela Ghițescu - traducători cunoscuți de literatură română în Lusitania - și urmați de d-na Laura Bădescu, au vorbit despre Blaga și filosofiile naționale, respectiv despre ciclul portughez al poemelor lui Lucian Blaga și prietenia spirituală dintre poet și Nichifor Crainic. Lecturi în română
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
când nu mai avea rost. Dobândisem libertatea de cetățean și de scriitor tocmai când nu-mi mai folosea la nimic. O clipă crezusem, mânat de alții, că voi publica undeva în Europa ori în Israel, dacă voi găsi interes și traducători. Gogoașa era spartă, iar eu, uite, în loc să-mi văd de treburi, căutam personaje și situații pentru o clădire imaginară. Era ceva anormal, nu doar inutil și fals, oricum cu totul opus profesiunii de romancier. Dar nu și vocației! De la care
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
preferat celor în versuri pentru că, ceea ce contează este conținutul, nu prozodia, permite o discuție în contradictoriu. În general, cînd este vorba de traducerea de versuri, este greu de spus cui îi aparține în mai mare măsură noul produs: autorului sau traducătorului? Mai mult decît atît, se poate pune întrebarea dacă poezia poate fi tradusă? Pentru că și în cazul (aproape neverosimil) în care s-ar ajunge la respectarea strictă a conținutului și a prozodiei, tot se pierde sonoritatea specifică originalului. Foarte interesante
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
MUGURAȘ MARIA PETRESCU Cei care printre noi sunt și traducători, știu foarte bine cât de greu este uneori să traduci un text. La o primă vedere îl citești, îl înțelegi, constați că are un limbaj accesibil și-ți spui în sinea ta „e OK, îl pot traduce”. Surpriza apare când
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
în același timp ești și cititor, dar și pentru că trebuie să fii fidel față de textul original. Variante diverse nu fac decât să îngreuneze situația, accentuând acel embarras du choix. Dilema este greu de rezolvat, cu atât mai mult cu cât traducătorul este singur în fața textului, numai cu traducerea sa. Emoția începe din momentul în care, cartea este tipărită și distribuită. Ochi, minți, energii, spirite mai mult sau mai puțin luminate, mai mult sau mai puțin binevoitoare, mai mult sau mai puțin
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
mai mult sau mai puțin luminate, mai mult sau mai puțin binevoitoare, mai mult sau mai puțin exigente, analizează și interpretează fiecare cuvânt tradus. De ce așa și nu așa? Frământarea aceasta con tinuă aparține, în egală măsură, autorului, dar și traducătorului din momentul în care primește cartea și o preia. De fapt, preia soarta ei. După un timp, când textul s-a depus și s-a așezat în minte, dar mai ales în suflet, ceea ce ai tradus cândva, poate să-ți
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
ta, rămâne prietenul tău într-o permanentă schimbare, transformare. Plurivalența unei expresii din textul original poate deveni apăsătoare, obsesivă, dilematică. Plurisemantismul, cu nenumăratele lui trimiteri, în progresie geometrică uneori, joacă renghiuri. Eugen Evu spunea: „rezultă deci, că trepidația cvasi-empatică a traducătorului între cuvântul poetului (de) tradus (de echivalat transfigurativ-semantic, vezi procedeul Sorkin), în triunghiul Bermuda al conjucturii, al travaliului, uneori acribic, între sensurile textului originar ce se vor transferate cât mai fidel ca esențe, euristic și eufonic, ci nu ornamentic, ca
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
între sensurile textului originar ce se vor transferate cât mai fidel ca esențe, euristic și eufonic, ci nu ornamentic, ca patos poietic, ci nu corupție în prozaic, așa cum constatăm uneori). Un prieten poet îmi atrăgea atenția asupra unui hiatus între traducătorul-om și traducătorul-computer: „traducerea computerului, programat dar fără simțire proprie..., spunea el, este act al absurdului semiotic..., arta poetică nu mai trece de la suflet la suflet, ci de la suflet (creatorul tradus), la ilizibil’’... La urma urmei dilema rămâne acel «hiatus
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
cel puțin un ascet/ mărturisind pe Logosul divin/ și cel puțin o caiafă/ ce va veghea/ ca el să fie răstignit pe deplin.’’ Este un mod de înțelegere, interpretare și abordare. Dintr-un alt punct de vedere poetul sau omul, traducătorul și, în final, cititorul, încearcă să observe lucruri, sau să le audă vocea interioară, tânjind după înțelegerea lor în profunzime, dorindu-și pătrunderea în esența lor, în purita tea profund luminoasă și de origine divină a vieții: „zbaterea ca genunchii
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
-nțelegi lucrul acesta/ îți trebuie o caiafă și-o cruce’’ (ceea ce în traducere ar suna așa: „we could not carry it along and across/ because for you to understand this thing/ you would need a Caiaphas and a cross’’). Poet, traducător, adică traduttore sau traditore, sau cititor, vor fi întotdeauna ,,răstigniți pe deplin’’, împărțiți între Logosul divin, Cuvân tul, EL Creator și Caiafa trădător, în singurul lucru care ne-a mai rămas: „îți trebuie să stai în pustiul de seară/ până la
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
îngreunează ritmul textului, poate o mică expresie pe care după o vreme de detașare față de textul tradus, o găsești mai adecvată. Rezultă de aici că traducere nu este doar un simplu substantiv comun, ci un organism viu, un prieten. Doar traducătorul este cel care împrumută puțin din „trădare”, rezervându-și, pe de o parte, „dreptul” de a alerga de la Anna la Caiafa ca să poată înțelege cât mai bine și să se perfecționeze în traducerea puțin „trădătoare” a textului. Interpretul unui astfel
Marginalii la Semnul Isar – Semn şi semnificaȚie sau despre ingratul statut de ,,caiafă” al traducătorului. In: Editura Destine Literare by MUGURAȘ MARIA PETRESCU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_265]
-
cercetării sale: "Traducerile își găsesc justificare în măsura în care sunt opere artistice și, cu condiția asemănării cu textul tradus, se plasează la nivelul originalului prin propria lor irepetabilitate". Elena Loghinovschi optează pentru mariajul dintre "curentul lingvistic" și "pledoaria eseistică", condiționat de talentul traducătorului; cercetătorul caută semnele creativității în traducerile ruse din poezia lui Eminescu, bazîndu-se pe un inventar complet al elementelor comune celor două limbaje poetice. Tabloul complet al traducerilor din Eminescu în limba rusă este cu totul relevant pentru ceea ce s-a
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
statutul non-profit În anul 2005, ca recunoaștere directă a activităților sale, În prezent având ca obiectiv principal promovarea lui Eminescu În rândul publ icului american. Dl. Săhlean este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societății Americane de Psihanaliză Modernă, Asociației Traducătorilor Literari din America, și al Asociației Scriitorilor și Ziariștilor Medici Români. Ceva ce seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. „Libertatea de expresie” post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]