1,736 matches
-
fantasma unei trepte, de parcă erai căptușit cu materialul infinit de elastic al propriei tale inexistențe. Procedeul de Întârziere a orei de culcare era uluitor de metodic. Este adevărat că acum toată treaba asta cu urcatul scării Îmi dezvăluie anumite virtuți transcendentale. De fapt trăgeam de timp prelungind cât mai mult fiecare secundă. Tărăgănarea continua Încă În clipa când mama mă preda lui Miss Clayton sau Mademoisellei, pentru a mă dezbrăca. În casa noastră de la țară existau cinci băi și o mare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
compromisurilor îi amorțise sensibilitatea la ele. Dar cine a fost în Italia a putut vedea că Rubiconul e un râu foarte mic, - se trece pe nesimțite. Constantin Noica pune ca test eliminatoriu pentru vocația filozofică trei distinguo-uri : între transcendent și transcendental, între intelect și rațiune, între suflet și spirit. Evident, aceste distingeri sunt elementare. Baiul e că Noica trage de aici consecința excluderii câte unuia din termeni la fiecare din aceste trei cupluri. Cad așadar ca nedemni de filozofie transcendentul, intelectul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de „specialitate”, sunt sociologul Emile Durkheim și medicul psiholog Pierre Janet (fiul filozofului Paul Janet, a cărui ultimă carte, apărută în 1896, poartă titlul Principes de métaphysique et de psychologie). În Germania, școala neokantiană de la Marburg revenise strict la criticismul transcendental, făcând abstracție de sistemele idealiste post-kantiene și restrângând metafizica la problema posibilității și condițiilor cunoașterii a priori. Dar alte moduri de gândire, oarecum minoritare până atunci, au început să se impună în anii interbelici. Søren Kierkegaard, Lev Șestov, Nikolai Berdiaev
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
părintele Stăniloae o altă „întâlnire”, care a însemnat un moment hotărâtor în existența mea. Nu mai eram demult „agnosticul” de odinioară, experiențele vieții mele, meditația m-au apropiat progresiv (nu fulgerător, nu printr o abruptă revelație) de reprezentarea unei instanțe transcendentale. Fără a-mi repudia câtuși de puțin reperele fundamentale ale formației mele, Montaigne, Nietzsche, Voltaire (nu atât Voltaire, cât Candide), am înțeles lucruri care-mi erau înainte mai mult ori mai puțin îndepărtate sau chiar indiferente. Nu aici e locul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
să fie. Este și nu este, prezent numai ca să fie absent, o continuă mișcare de „uite, nu e”, ceva pe care numai copiii l-ar putea înțelege și accepta cu jocurile lor naive și complicate, da, la fel cu jocurile transcendentale ale naturii. În acest eseu iubit, pe care-l voi reciti, am găsit fraza care mă mângâie și mă instruiește: „A cunoaște pentru a iubi și a iubi pentru a cunoaște”. Asta trebuie să fie natura iubirii după care m-
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în istoria dezbaterii publice românești drept autoare morală a saltului benefic de la cutuma „oameni pentru morală și politică”, la o provocare nouă: „morală și politică pentru oameni”. Tradiția românească și, mai larg, cea continentală, tratează dreptul ca pe o entitate transcendentală emanată de legiuitorii laici sau religioși care ne știu binele și dreptatea, produc norme, iar noi ne supunem lor în calitatea „acefală” pe care o avem ca obiect al normelor. Moral eram supuși Codului Eticii și Echității Socialiste, politic, directivelor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
diseminarea sa în umanitatea creștină, dar și de planul de guvernare (transmis în lumea pre- și post-bizantină și reflectat în imaginarul politic al comunității medievale). Temporalitatea ajunge să fie înțeleasă ca manifestarea istorică și imanentă a modelului divin, etern și transcendental. Oíkonomía a permis formularea laolaltă a unității și a pluralității divinului, mai întâi prin doctrina Treimii și prin cea christologică (reluate în teologia isihastă), apoi, la alt nivel, prin imaginarul hagiografic ortodox. Finalitatea acestei operații teologice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
starea de veghe; starea de vis; starea de somn profund; starea de extaz. Se pare că starea de extaz este cea care contează în creativitate. Starea de extaz (denumită în diferite culturi și: stare transpersonală, Nirvana, starea lui Budha, experiența transcendentală, conștiința cosmică, al șaptelea cer, etc.) este o stare de supraconștiință din care creativitatea își adună sevele. Concret, între somnul profund și veghe se desfășoară o etapă care cuprinde cel puțin două trepte de relaxare: una lejeră (când apar undele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ceea ce mi-ai povestit nu trebuie nici un sos literar, ci doar de precizat că e vorba de 1 Mai 1988, sărbătoarea oamenilor muncii etc.” * Întrebat de mine cum de atîția oameni valoroși n-au reușit să convingă autoritățile că „Meditația transcendentală” (atacată, mai întîi, printr-un articol de Petre Vârlan, în „Pentru Patrie”) e ceva ireprehensibil, Virgiliu Radulian mi-a răspuns: „N-am avut niciodată un interlocutor valabil. Cel trimis de Colegiul de Partid nici nu știa să pronunțe cuvîntul transcendental
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
transcendentală” (atacată, mai întîi, printr-un articol de Petre Vârlan, în „Pentru Patrie”) e ceva ireprehensibil, Virgiliu Radulian mi-a răspuns: „N-am avut niciodată un interlocutor valabil. Cel trimis de Colegiul de Partid nici nu știa să pronunțe cuvîntul transcendental! în timp ce-și citea raportul, a greșit de două ori. L-am corectat. A doua oară a aruncat cît colo hîrtiile și l-a invitat pe Radu Enache să citească mai departe. Citește dumneata că ești școlit ca și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
proteste scrise, acuzatoare, la adresa Partidului Comunist și a conducătorului său atât de neinspirat. Poliția a procedat la îndepărtarea lor, dar nu mai înainte ca trecătorii să le fi văzut și citit cu satisfacție secretă. Pe plan cultural, descoperirea activității meditației transcendentale a produs o vie emoție, iar măsurile luate inițial au trebuit să fie atenuate, în prezent înregistrându-se o perioadă de acalmie care nu putem ști cum se va dezvolta. În instituțiile productive, deruta a atins o cotă ridicată, pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
autoritatea lor reală a fost diminuată simțitor de supraputerea de atribuții exercitate, în paralel și simultan, de către forurile partidului. Neîncrederea circulă în toate sensurile și în toate mediile. Partidul nu se mai poate bizui pe Securitate în urma dezvăluirilor privind meditația transcendentală în care au fost angrenați și ofițeri superiori din acest departament profund impopular chiar și unul din șefii gărzii personale a președintelui țării, col. Cercel. Securitatea nu mai crede nici ea în autoritatea partidului, deoarece măsurile dictate de acesta sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
viață-moarte, efemer-veșnic, aproape-departe etc., într-o a patra dimensiune, spiritual-onirică, izbăvitoare. Mag și salvator, „poetul adună lumea-n manuscris” pentru a o feri de nonsens și dispariție. De la poezia ca plâns abisal, D. evoluează spre a-i conferi un statut transcendental - „sensul lumii e poezia”. Sedus de teoria mallarmeană a creării unui limbaj poetic în sine, ermetic, sibilinic, dar și de demonstrațiile suprarealiste, care acordau prioritate întâmplărilor de la nivelul subconștientului și al visului, D. a elaborat numeroase texte situate la granița
DIMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286764_a_288093]
-
impactul dintre intelectual/scriitor și o societate (fie ea culturală) democratică, fatal primului. Așa se poate explica deconstrucția subiectului practicată de scriitori și teoreticieni deopotrivă, despre care se spune că au aruncat apa din covată cu tot cu copil. Adică, odată cu subiectul transcendental, au aruncat individul pur și simplu, ca pedeapsă pentru eșecul modernității de care primul a fost făcut responsabil. Așa se explică de ce o minte strălucitoare ca cea a lui Deleuze - mare admirator al lui Sartre și Bergson de altfel - deține
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
o sintaxă voit savantă (Oster), ori În descrieri oximoronice la mai multe nivele (Echenoz). Eroii minimali sînt, precum În existențele lor anterioare, bolnavi. Ceea ce era diagnosticat În anii 1930-50 ca boală metafizică, ori măcar „umană”, dar investită de o valoare transcendentală subiacentă, acum devine ceva nenumit, un fel de „petits maux” epileptice, aleatorii, bruște, sau nici măcar atît: presentimente, jene, scurte angoase Înghesuite Într-un cotlon de conștiință. Boli psihice, am spune, dar e prea mult: manifestarea unor urme, consecințele psiho-fiziologice ale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sa piesă de teatru Muștele (1934). Numai că aici, ca și la Rimbaud, de pildă, În celebrissimul poem Voyelles, percepția la care este supusă musca o extrage din cotidian, conform esteticii romantice a extremelor, conform unei filozofii romantice a subiectului transcendental, pentru a fi investită cu o puternică Încărcătură simbolică. Musca, așa cum apare ea ca simptom facultativ al literaturii de apartament, trimite probabil În cea mai mare măsură la omul occidental, „unidimensional”, al școlii de la Frankfurt, conform volumului lui Franșois Dosse
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca tipuri culturale ale vieții sociale. Vom recunoaște în edificiul sociologiei monografice gustiene această poziție teoretică prin câteva semne distinctive : acreditarea voinței sociale ca principiu catalizator, dinamic, causa causans ce conferă putere de actualizare ideilor, sentimentelor, reprezentărilor; recursul la deducția transcendentală a categoriilor din analiza acțiunii sociale pentru construcția teoriei cadrelor și manifestărilor voinței sociale, a conceptelor de unități, procese și relații sociale; valorizarea comprehensiunii în metodologia explicației fenomenelor și a proceselor sociale. Dacă D. Gusti ar fi construit sistemul său
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934, 98-99), Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Husserl pune accentul pe conștiință, subiect și subiectivitate, fără a comenta persoana, deoarece nu imaginează raportarea „față în față” a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a dezvoltat ideea unei „intersubiectivități transcendentale”, fără a face apel la conceptul de „persoană”. Totuși, în cadrul fenomenologiei unii autori au analizat tema persoanei. Cel mai pregnant a făcut-o Max Scheler, care, pe bună dreptate, este considerat „personalist”. În lucrarea sa fundamentală Etica materială a valorilor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și probabil cel mai relevant fenomen pentru publicul obișnuit. Maslow declara că a făcut studii în legătură cu experiențele culminante punând grupurilor de persoane și indivizilor întrebări precum: „Care a fost cel mai extatic moment al vieții tale?” sau: „Ai experimentat extazul transcendental?”. Extazul transcendental nu a fost clar mărturisit pentru că nu exista calea de a vorbi despre el în public. Cuprinde aspecte jenante, rușinoase, neștiințifice - ceea ce pentru mulți oameni reprezintă un păcat mare. Maslow declară că a descoperit mulți „triggers” în investigațiile
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cel mai relevant fenomen pentru publicul obișnuit. Maslow declara că a făcut studii în legătură cu experiențele culminante punând grupurilor de persoane și indivizilor întrebări precum: „Care a fost cel mai extatic moment al vieții tale?” sau: „Ai experimentat extazul transcendental?”. Extazul transcendental nu a fost clar mărturisit pentru că nu exista calea de a vorbi despre el în public. Cuprinde aspecte jenante, rușinoase, neștiințifice - ceea ce pentru mulți oameni reprezintă un păcat mare. Maslow declară că a descoperit mulți „triggers” în investigațiile făcute; adică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Spre localizarea mai expresivă a contribuției sale, vom spicui doar câteva exemple. Benson, împreună cu dr. Robert Wallace și dr. Archie Wilson, de la Irvine, Universitatea California, au studiat, încă din anul 1967, în condiții de laborator, efectele fizice ale practicanților Meditației Transcendentale. Rezultatele au fost sugestive întrucât, prin acest tip de meditație s-a produs o diminuare cu 16-17% a metabolismului lor mediu și implicit o reducere a consumului energetic. De asemenea, s-a redus rata respirației (dar fără să afecteze calitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apud Grof, 2007, p. 257) constituie o concluzie memorabilă: „sunt absolut sigur că aceste experiențe nu sunt provocate de lipsa oxigenului, de endorfine sau orice altceva de genul acesta” nici unul dintre factorii amintiți nu poate fi considerat responsabil de calitatea transcendentală a multor din aceste experiențe și de faptul că subiecții trăiesc un imens sentiment de pierdere atunci când le părăsesc” nu poți avea experiențe înalt structurate și clar reamintite cu un creier grav lezat sau dezorientat”. Un alt grupaj de explicații
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Multidisciplinare pentru Studii Psihedelice (MAPS), asistarea bolnavilor terminali ocupă un loc important, alături de tratamentul sindromului posttraumatic, a durerii, a diverselor dependențe etc. Este o dovadă concludentă că psihedelicele sunt utile în condiții riguros monitorizate, nu numai pentru imersiuni în realitatea transcendentală, ci și în scopuri evident pragmatice. Această acoladă amplă, dar evident indispensabilă, a avut în intenție să sugereze multiplele căi reale sau potențiale care ne pot prilejui experimenterea unei stări transpersonale și implicit ne oferă șansa schimbării convingerilor vetuste despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că „un stat modern nu poate fi condus de păstori și feroviari”, și pleda pentru separarea puterilor în stat și pentru eliminarea cenzurii din presă. Alte mărturii se referă la abuzurile săvârșite de Securitate până în 1967 (pp. 379-387). Problema „meditației transcendentale” era în atenția instituției la începutul ultimului deceniu al regimului comunist (pp. 388-398), între ofițeri regăsindu-se și „maiorul Priboi Ristea”. O mare parte a documentelor legate de ultimul deceniu de comunism au fost oferite autorului de ziaristul Petre Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]