1,894 matches
-
gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Accesul în
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); Pești: petroc ("Gobio kessleri") și zglăvoacă ("Cottus gobio") Flora ariei protejate este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
Canis lupus"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii") și liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); trei specii de amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (anexa I-a
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
activat ca paroh luteran arheologul și naturalistul sas Johann Michael Ackner (1782-1862). În anul 2004 a fost realizată de Eva Stotz o coproducție gemano-română, cu durata de 55 minute, care poartă titlul "Atingerea pământului". În contextul emigrării masive a sașilor transilvăneni în Germania, sate întregi au rămas părăsite, iar configurația etnică a populației Transilvaniei s-a modificat complet în doar câțiva ani. Filmul urmărește viața puținilor sași rămași să locuiască în satul Gușterița / Hammersdorf.
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
(în germană "Sieben Stühle", în latină "Septem Sedes") se numea un teritoriu de pe Pământul Crăiesc ("Königsboden") din Transilvania (în germană "Siebenbürgen", adică "șapte cetăți": Sibiu, Brașov, Mediaș, Sighișoara, Sebeș, Rupea, Bistrița), reprezentând unitățile adminstrative ale sașilor transilvăneni, din secolul al XII-lea până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. În 14 iulie 1349 este prima mențiune a faptului că existau cele șapte scaune ("Sieben Stühle") constând din "Scaunul principal" ("Hauptstuhl") de la Sibiu ("Cybininum") și cele șapte "scaune
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
și al XIV-lea, pentru ca o dată cu adoptarea Reformei luterane, în secolul al XVI-lea, să reușească înființarea unui episcopat propriu. Prin Diploma andreană din anul 1224, emisă de regele Andrei al II-lea al Ungariei, s-au desființat toate comitatele transilvănene cu excepția Comitatului Sibiului, acestuia din urmă atribuindu-i-se ca teritoriu component și pământurile cuprinse între Orăștie și Drăușeni (Baraolt). Dacă colonizarea de către sași în secolul al XI-lea și al XII-lea s-a făcut în grupuri izolate, începând
Șapte Scaune () [Corola-website/Science/313803_a_315132]
-
lucrat aici până în 1989. este considerat unul din cei mai profilați și competenți specialiști în domeniul arhivisticii. A publicat 25 de cărți și broșuri, peste 100 de articole științifice rezultate din cercetările întreprinse cu privire la Johannes Honterus(1498-1549), reformator al sașilor transilvăneni. A scris și multe lucrări despre orașul Brașov și alte așezări din Transilvania, a făcut cercetări privind fabricarea hârtiei, la tipografiile și la sistemul breslelor din Transilvania. A publicat și articole în ziarul de limba germană Neuer Weg, cum ar
Gernot Nussbächer () [Corola-website/Science/313788_a_315117]
-
Universitatea săsească denumită în limba germană: „"Nationsuniversität"”, cu numele complet „"Sächsische Nationsuniversität"”(Universitatea Națiunii Săsești), iar în latină: „"Universitas Saxonum"”, căreia ungurii îi ziceau „"Szász Nemzeti Egyetem"”, a fost un organism politic de autoadministrare al sașilor transilvăneni () constituit la ordinul lui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la jumătatea secolului al XIX-lea (1486-1876) ca „administrație autonomă” iar de atunci până la desființarea sa definitivă, în 1937, ca fundație. Universitatea săsească, îngloba cele șapte scaune ale Sibiului
Universitatea Săsească () [Corola-website/Science/313801_a_315130]
-
de „învățământ superior”. Prin „Națiune” se desemnează un anumit grup etnic sau o etnie. Prin urmare, în termenul „"Nationsuniversität"” este vorba de totalitatea unei națiuni sau a unui grup etnic. Din punct de vedere semantic, este vorba despre „totalitatea sașilor transilvăneni”, de pe teritoriul pe care s-au stabilit. Ca națiune stabilită în Regatul Ungariei din Evul Mediu, constituind una din cele trei "stări", sașii transilvăneni au primit încă de timpuriu (1224) drepturi speciale și privilegii de la regii unguri. Aceste drepturi, privilegii
Universitatea Săsească () [Corola-website/Science/313801_a_315130]
-
mare sat catolic era "Karamurat" (azi Mihail Kogălniceanu). Cel mai important centru protestant era "Atmadscha" (azi Atmagea), în apropiere de "Tschukurowa" (azi Ciucurova). O altă localitate, "Büffelbrunnen" (Fântâna bivolului) (azi Costinești), era și un loc unde își petreceau vacanțele sașii transilvăneni. La Murfatlar au fost înființate vii care rodesc și în prezent. Alte localități au fost Tariverde, "Fachria" (azi Făclia), "Kobadin" (azi Cobadin), "Sarighiol" (azi Albești), "Groß Pallas" (azi Palazu Mare), Cogealac, "Malkotsch" (azi Malcoci) și "Kalfa" (azi Dobrevo, în Cadrilater
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
Horst Ernst Klusch (n. 12 mai 1927, Sibiu - d. 16 decembrie 2014, Sibiu) a fost un cercetător sas transilvănean, de profesie chimist, membru în consiliul științific al Muzeului ASTRA din Sibiu. În timp ce funcționa ca profesor la Reciu, județul Alba, a fost impresionat de ceramica pictată colecționată de pastorul Ludwig Klaster din Gârbova. Acest fapt i-a dat un imbold
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
Cultelor în probleme de etnografie săsească. Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani i-a fost decernat "Premiul Hans Christian și dr. Beatrix Habermann pe anul 2007", pentru întreaga activitate științifică și de cercetare, premiu oferit de Fundației Sașilor Transilvăneni din München. În data de 5 septembrie 2013 primarul Klaus Iohannis i-a înmânat titlul de cetățean de onoare al municipiului Sibiu. În cartea sa despre colonizarea sașilor în Transilvania, publicată în 2001, cercetătorul a lansat ipoteza că primii coloniști
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
care a fost aleasă din rândul coloniștilor sași ca reprezentant al lor, cu atribuții de judecător special în disputele majore ale comunității, alături de judele sătesc.. Modul de alegere al greavilor, atribuțiile lor, contribuția lor la procesul de colonizare a teritoriilor transilvănene, începând cu secolul al XII-lea, formarea puterii lor ereditare precum și dispariția acestei funcții, începând cu secolul al XIV-lea și terminând cu sfârșitul secolului al XV-lea, a fost și este un subiect controversat în rândul istoricilor, care s-
Greav () [Corola-website/Science/314829_a_316158]
-
era o unitate administrativă a sașilor transilvăneni, apărută la începutul secolului al XIII-lea, care era cunoscut din 1291 sub denumirea Scaunul Alțâna ("Alzener Stuhl"), deoarece localitatea Alțâna ("Alzen"), care avea dreptul de a ține târg, a devenit reședința scaunului. Localitățile Alțâna ("Alzen") și Nocrich ("Leschkirch") s-
Scaunul Nocrich () [Corola-website/Science/314493_a_315822]
-
Florence Barbara Maria von Sass (n. 6 august 1841, Aiud, Imperiul Austriac - d. 11 martie 1916, Newton Abbot, Devon, Anglia), cunoscută ca Lady Florence Baker, a fost o exploratoare de origine transilvăneana. A fost a doua soție a cunoscutului explorator britanic Șir Samuel White Baker, pe care l-a însoțit în toate călătoriile sale spre izvoarele Nilului, până la lacul Albert din Africa. Barbara Maria von Sass rămâne orfana la vârsta de 7
Florica Maria Sas () [Corola-website/Science/323408_a_324737]
-
refugiați care s-au stabilit în Statele Unite după Revoluția ungară din 1956 sau în timpul celui de Al Doilea Război Mondial sau mai devreme (după Tratatul de la Trianon sau după Revoluția Maghiară din 1848). Mulți dintre ei sunt de origine panonică, transilvăneană, secuiască, dar există și mici grupuri de ceangăi (moldoveni). O mare parte a comunității maghiaro-americane este de origine evreiască sau maghiari de religie mozaică. Mai ales credincioșii neologi se declară maghiari încă din sec. XIX., dar sunt și mari comunități
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
Stamford), Pannonia Magyar Klub ("Clubul Maghiar Pannonia", Fairfield), Hungarian Community Club of Wallingford (Wallingford), Hungarian America Foundation (Washington, D.C.), Hungarian American Coalition ("Coaliția Maghiaro-americană", Washington, D.C.), Hungarian Reformed Federation of America (Washington, D.C.), Unicum (Washington, D.C.), Floridai Erdélyi Szövetség ("Uniunea Transilvăneană din Florida", Orlando), Amerikai Magyar Szövetség ("Uniunea Maghiaro-Americană", Sarasota), Amerikai Magyarok ("Maghiarii din America", Palm Beach), Georgai Magyarok Klubja ("Clubul Maghiarilor din Georgia", Atlanta), Hungarian Americans of Hawaii (Hawaii), Hungarian Cultural Association (Bloomington, Indiana), Magyar Klub, Árpádhon, Boskola, Massachusetts Hungarians
Maghiarii din SUA () [Corola-website/Science/322846_a_324175]
-
anul 1683, după înfrângerea turcilor în Asediul Vienei de către oștile creștine conduse de regele polonez Ioan al III-lea Sobieski, Consiliul orășenesc condus de primarul Johann Haupt a hotărât reînălțarea crucii sub o boltă deschisă. În anul 1755 consilierul imperial transilvănean Martin Wankel von Seeberg a dispus ca bolta să fie zidită și transformată în capelă, în jurul crucii monolitice. În anul 1882 episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Mihály Fogarassy (1864-1882), a extins Capela "Sf. Cruce" și i-a adăugat o clopotniță. În
Capela Sfânta Cruce din Sibiu () [Corola-website/Science/322975_a_324304]
-
senior, iar ca jurist consult a fost ales dr. Coriolan Meseșian. Pe data de 10 iunie 1919, în cadrul unei adunări care a avut loc la Zalău, se schimbă denumirea societății din "" în "Asociația Învățătorilor Români Sălăjeni", ca secție a asociației transilvănene.
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
fraților Brad. După ce-i ascultă povestea, Traian decide să-l adăpostească în odaia sa de hotel. Fiind îndrăgostit de Anabell, Traian începe să o curteze asiduu deși el nu vorbește limba engleză. El își cumpără haine orășenești (în locul cojocului mițos transilvănean și a pălăriei cu boruri largi) și este prezentat drept un căutător de aur foarte norocos. Cei doi se plimbă cu trăsura și pe câmp, iar Traian îi spune artistei că va avea grijă de ea și o va duce
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
construirii unui sistem de conducte de apă potabilă, a unui spital de epidemii, a controlului alimentelor, a unei case de ajutor social pentru argați și a unui ambulatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. Interesat de istoria regiunii natale, colecționar de obiecte transilvănene, el este cunoscut în primul rând ca inițiator în 1899 a ceea ce este astăzi Muzeul de istorie din Sighișoara (numit atunci "Alt-Schäßburg", „Sighișoara veche”), al cărui conservator a fost zeci de ani. În afară de acest muzeu a mai fost inițiatorul a
Josef Bacon () [Corola-website/Science/319462_a_320791]
-
până în anul 1911”) (Sibiu, 1912). Aici a descris 4763 de specii de gândaci cu locul unde au fost găsiți. Nici până în ziua noastră nu a mai fost efectuată o altă clasificare asemănătoare.. Colecția particulară de gândaci a donat-o „Societății transilvănene de stiinte ale naturii” din Sibiu în 1932. Colecția cuprinde nu mai puțin de 46.300 de exemplare.
Karl Petri () [Corola-website/Science/319476_a_320805]
-
a fost profesor la Liceul Johannes Honterus din Brașov și la "Mädchenbürgerschule" (un fel de „Școală profesională de fete”). Pionier al turismului, a înființat în 1873 „Asociația Alpină din Transilvania” ("Siebenbürgischer Alpenverein"). A fost de asemenea membru activ al „Asociației transilvănene a Carpaților” (înființată în 1880). Sub conducerea sa au fost construite primele cabane în Țara Bârsei. În 1915 a fost "primus motor" când unele regiuni din jurul Brașovului care erau interesante din punct de vedere al florei au fost declarate rezervații
Julius Römer () [Corola-website/Science/318907_a_320236]
-
d. decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1456-1462 și 1476. S-a născut în cetatea Sighișoara din Voievodatul Transilvaniei, fiind fiul lui Vlad Dracul și al unei nobile transilvănene. A fost căsătorit de trei ori: întâi cu o nobilă din Transilvania - Cneajna Bathory, apoi cu Jusztina Szilagyi și apoi cu Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin. A avut cinci copii, patru băieți și o fată: Radu și Vlad
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]