1,760 matches
-
Syculis et Olachis in partibus Transiluanis"), așa cum reiese din convocarea stărilor Transilvaniei făcută de regele Andrei al III-lea al Ungariei în 1291 . Ultimul document scris atestând Universitas Valachorum datează din mai 1355, când adunarea generală ("congregatio generalis") a stărilor transilvane a fost convocată la Turda . Odată cu formarea Țării Românești o parte din populația românească din Transilvania s-a desprins din Universitas Valachorum, venind să colonizeze ținuturile de la sud de Carpați ("ultra Alpes in terram Basarab"), în timp ce românii transilvăneni au pierdut
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
Transilvania s-a desprins din Universitas Valachorum, venind să colonizeze ținuturile de la sud de Carpați ("ultra Alpes in terram Basarab"), în timp ce românii transilvăneni au pierdut treptat statutul de stare socială independentă și au fost în final excluși de la adunările stărilor transilvane și deci de la viața politică a principatului. Acest proces poate fi pus în legătură cu politica dusă de regele Ungariei Ludovic I de Anjou. În anul 1366, acesta emite un decret la Turda ce conținea și prevederi legale îndreptate explicit contra românilor
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
în 1592,după mazilirea lui Aron Tiranul, cu sprijinul polonilor ce a stârnit nemulțumiri la Istambul căci numai sultanul avea dreptul de a numi domni la nord de Dunăre. A încercat să adopte o politică antiotomana,trimitand solii la principele transilvan Sigismund Bathory și în Polonia. În această perioadă pentru a atrage de partea sa boierimea locală a vîndut mai multe pămînturi cu satele recent formate pentru că locuitorii acestora să lucreze pămînturile boierilor de divan pentru că acestea să-i fie fideli
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din părții cu toate gradele de dificultate. Turism Hărți Presa Imagini Video
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena. În 1857 s-a reîntors în Țara Românească, unde a redevenit activ politic. era descendent unei familii transilvane stabilite în Oltenia.. Haiduc celebru din zona Băileștiului, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848 din Țara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluționar pașoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române. Era văr
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate prin "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu păsărar
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
făcut totuși o mare descoperire: un nou element în minereurile de aur și argint provenite din Transilvania, element care îngreuna considerabil procesul metalurgic. Meritul indisputabil a lui Müller a fost acela de a fi analizat și descris mineralele din munții transilvani, inclusiv a turmalinelor. Müller a fost sprijinit in cercetarea sa de insuși guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. În prezent există un tip de mineral de telur numit după descoperitorul său: müllerine. Impresionanta colecție mineralogică a lui Müller aparține în
Franz-Joseph Müller von Reichenstein () [Corola-website/Science/314634_a_315963]
-
de război, apariția unei reviste cu un orizont de preocupări atât de larg și să o tipărească în condiții grafice unice în presa românească a vremii. Și numai atât, aparițiile bilunare ale revistei se succedă cu o regularitate exemplară. Presa transilvană îi face revistei o largă publicitate pe toată durata apariției ei și reproduce sumarele, uneori în mai multe numere, și adresează apeluri publicului să o sprijine. , Constatăm cu satisfacție, scrie "Gazeta Transilvaniei" în prezentarea numărului 7, că această singură revistă
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
nr. 4, p. 81-82), Pagini din trecut. Mateiu cere încă din primul articol ca "Paginile literare" să fie o publicație care nu se mărginește să defăimeze, ci să urmărească în egală măsură să instruiască. "Pagini literare" arată că în presa transilvană activau prea puțini ziariști profesioniști, și că slujitorii, cum erau cei mai mulți, puteau fi supuși la tot felul de vexațiuni din partea stăpânirii austro-ungare. Studiile se publică în rubrici speciale, istorie, filologie, filozofie, și evidențiază strădaniile revistei de a le menține în
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
menționat aici la 1785. Anton s-a înregistrat în matricula Baptizatorum, Corpulatorum, Defunctorum a acestui oraș, în care s-au mutat părinții săi. Lui A. Kagerbauer îi datorăm planurile, construcțiile lucrările de refacere sau de sistematizare urbană din unele localități transilvane: 1829-51, Biserica Reformată din Cluj-Orașul de Jos (Ulița Ungurească/ B-dul. 21 Decembrie); 1837-39, podul peste Someș-Cluj, 1838-40, cazarma Sf. Gheorghe-Cluj/ demantelerea unor turnuri ale orașului Cluj; 1843-1844, clădirea Sfatului orășenesc-Cluj; 1841-45, refaceri ale unor edificii ( castelul Jibou, 1846, castelul Banfy-Bonțida
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
facă propuneri privind noua organizare a procesului de învățământ, care urma să fie pus în aplicare începând cu anul școlar 1855-1856. Reflectând inconsecvența politicii imperiale specifică perioadei respective, la data de 13 mai 1857 apare o ordinațiune a Înaltei locotenențe transilvane care completa legiuirea similară din 1854. Principala prevedere a legii era obligativitatea frecventării școlii de către toți copii de ambele sexe între 6 și 12 ani în cadrul cursului „de toate zilele” și de cei între 12 și 15 ani în cadrul așa
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
Registrele de cheltuieli ale parohiei ne furnizează informații despre aspectul bisericii. În perioada interbelică, aceasta a avut parte de ultima renovare, fiind văruită atât pe dinauntru cât și pe dinafara. Culoarea zugravelii era acea culoare albastră, des intâlnită îm satele transilvane. Bisericile de lemn din Chieșd sau cea din Dobrin prezintă și ele urmele unei acoperiri cu zugrăveală albastră. În aceeași perioadă a avut loc și schimbarea acoperișului de „"șindilă"”. O parte din obiectele folosite în vechea bisericuță le regăsim la
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
cercetării („Miorița în Moldova”). Din scrierile lui D. Caracostea răzbate prima sinteză ca urmare a cercetării motivului mioritic în largi spații geografice. Astfel, el redactează o schiță genetică a Mioriței, în patru faze: cântec liric cu circulație independentă (testamentul), colindul transilvan, episodul oii năzdrăvane, respectiv episodul maicii bătrâne și alegoria morții. Tot el este cel care utilizează pentru prima dată termenul de testament al ciobanului. În linii mari, această teorie își va dovedi valabilitatea în timp, fapt confirmat și de concluziile
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"); Nevertebrate: (gândaci și fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de stepă ("Saga pedo"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"); precum și 10 specii rare de fluturi: "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Euphydryas maturna", "Euphydryas aurinia", "Apatura metis", "Hyles hippophaes", "Kirinia roxelana", "Maculinea arion" (albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena", "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru). Flora ariei protejate este una
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Gymnocephalus schraetzer"), fusar ("Zingel streber"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus") și fâsă mare ("Cobitis elongata"); precum și 11 nevertebrate din speciile: scoica-mică-de râu ("Unio crassus"), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), fluturele-tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), libelula-mercur ("Coenagrion mercuriale"), calul-dracului ("Cordulegaster heros"), fluture-țestos ("Nymphalis vaualbum"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus") și croitorul alpin ("Rosalia alpina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă (inclusă în aceeași anexă a "Directivei Europene") din
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
cu urechi late ("Barbastella barbastellus"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); trei specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio") și dunăriță ("Sabanejewia aurata"); precum și șapte specii de nevertebrate: rădașca (" Lucanus cervus"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), un greier (endemic pentru Cozia) din specia "Isophya harzi" și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". La nivelul ierburilor este semnalată prezența a
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
aspius"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și 22 specii de nevertebrate: gândacul cu aripi scurte ("Oxyporus mannerheimii"), gândacul auriu ("Buprestis splendens"), cărăbuș ("Carabus variolosus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), gândacul de apă (" Rhysodes sulcatus"), cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), șapte fluturi (din speciile: "Leptidea morsei, Nymphalis vaualbum, Gortyna borelii lunata, Euphydryas maturna, Maculinea teleius, Lycaena dispar , Callimorpha quadripunctaria"), calul-dracului (o libelulă din specia "Cordulegaster heros"), rădașca (" Lucanus cervus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo "), croitorul cenușiu al
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
cu creastă ("Triturus cristatus"); patru specii de pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcarul ("Eudontomyzon danfordi"); precum și zece specii de nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). În vecinătatea parcului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” () [Corola-website/Science/313783_a_315112]
-
locală, pomenesc de o oaste care ar fi adăstat aici înainte sau după o luptă. Toponimul Seman pledează, considerăm pentru seimen și variantele sale: sămen sau simen. În susținerea ideii că oastea lui Gheorghe Rakoczi al II-lea (1648-1660), voievodul transilvan venit în ajutorul lui Const. Șerban, s-a odihnit o clipă pe aceste locuri, survin și Însemnările lui Ioan Nemeș de Hidveg privind marșul oastei lui Gheorghe al II-lea Rakoczi pentru înăbușirea răscoalei slujitorilor din Țara Românească 1655 în
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
monument memorial) este cu totul alta... Crucea este durată în granit (cu inscripție slavonă) și a fost realizată prin 1698 (sau 1752 - părerile sunt împărțite), la Fetești-Ialomița, de unde a fost adusă la Jercălăi, tot în 1956 și plantată lângă bisericuța transilvană. Cum?... Nu am putut să aflăm. O inscripție de la intrarea în biserică confirmă anul construcției lăcașului: 1731. Puțul Frumos se află în cartierul Valea Mieilor. Acest monument etnografic a fost reconstruit prin 1862, de către localnicul A. Dumitru Ștefan, cu colac
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Bucur, un nume frecvent în onomastica veche ungreană, are adânci rădăcini etimologice românești, denotă originile păstorești ale comunității. Din datele biografice prezentate, reies originile țărănești ale domnului Bucur Șchiopu. A fost intelectualul care și-a tras seva din înțelepciunea satului transilvan, a fost militantul valorilor pământului. A avut idei solide de dezvoltare și modernizare a agriculturii românești. A contribuit și la dezvoltarea comunei Ungra. Bucur Șchiopu a fost înmormântat (1991) în satul Joița de lângă București.
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
muzică cultă laică). Începutul muzicii culte în România poate fi marcat de lucrarea "Codex Caioni" (lat. „codicele lui Caioni”, cunoscută și prin grafia maghiară a numelui, Codex Kájoni) este o culegere de piese muzicale la care au contribuit doi învățați transilvani ai secolului al XVII-lea. Cel mai cunoscut este călugărul franciscan umanist de origine română, constructor de orgi și organist Ioan Căianu (cunoscut și ca Johannes Caioni, Kájoni János). Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, muzica cultă de
Muzica românească () [Corola-website/Science/314796_a_316125]
-
Cluj. Tot la Cluj a urmat cursurile facultății de drept a Universitatea "Regele Ferdinand" și studii de doctorat între 1936-1939, finalizate cu obținerea titlului de doctor în drept. Între anii 1933-1940 a activat ca redactor la revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană] și Hitel [Credit]. Revista Hitel [Credit], înființată în anul 1935 și-a încetat apariția în foarte scurt timp, iar reeditarea sub același titlu, începând cu anul 1936, se datorează în mare măsură implicării lui Venczel József. În această revistă a
József Venczel () [Corola-website/Science/314810_a_316139]
-
diplomei universitare, până în anul 1941, a fost profesor la Gimnaziul Piariștilor din Cluj și la Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș. Între 1941-1944 a fost directorul Gimnaziului Romano-Catolic din Miercurea Ciuc, a redactat Anuarele gimnaziului, a publicat în revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană], Erdélyi Tudósító [Mesagerul transilvan] și Székely Nép [Poporul secuiesc]. În 1944 a susținut la Universitatea "Ferenc József" lucrarea de doctorat intitulată "Anjou királyaink és a két román vajdaság” [Dinastia de Anjou și voievodatele române], obținând titlul de doctor în istorie
József Pataki (istoric) () [Corola-website/Science/314858_a_316187]
-
1941, a fost profesor la Gimnaziul Piariștilor din Cluj și la Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș. Între 1941-1944 a fost directorul Gimnaziului Romano-Catolic din Miercurea Ciuc, a redactat Anuarele gimnaziului, a publicat în revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană], Erdélyi Tudósító [Mesagerul transilvan] și Székely Nép [Poporul secuiesc]. În 1944 a susținut la Universitatea "Ferenc József" lucrarea de doctorat intitulată "Anjou királyaink és a két román vajdaság” [Dinastia de Anjou și voievodatele române], obținând titlul de doctor în istorie. În anul 1944 a
József Pataki (istoric) () [Corola-website/Science/314858_a_316187]