4,862 matches
-
comparative politics? 10.2.2.1. Abordarea integrată: cadrul partinic național În primul rînd, ne vom îndrepta atenția asupra lucrării din 1981 a lui Geoffrey și Pippa Pridham. Să ne amintim că ei au avansat ipoteza că rezultatul cooperării partinice transnaționale depinde, în esență, de partidele politice membre ale federațiilor europene. Ei au prezentat elemente explicative pentru pozițiile partidelor membre. În acest sens, analiza noastră confirmă importanța unor factori identificați anterior de cei doi, cum ar fi ideologia (vezi secțiunea următoare
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cadrul partinic național furnizează categoriile analitice pertinente care permit explicarea pozițiilor partidelor naționale. Pe de altă parte, Geoffrey și Pippa Pridham au observat fenomene de centralizare și de descentralizare în sînul europartidelor. Le-am prelucrat ipotezele distingînd în cadrul cooperării partinice transnaționale mecanisme verticale (între grupurile de lucru și conferința liderilor de partid) și mecanisme orizontale centralizate în grupurile de lucru și descentralizate la conferințele liderilor. În plus, accentul pus de Geoffrey și Pippa Pridham pe abordarea integrată trebuie completat. Mai întîi
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
îi leagă de facto pe semnatari în ceea ce privește punerea sa în practică. Spre deosebire de nivelul național, cea de-a doua problemă ține de faptul că UE nu prea lasă loc exprimării programatice a europartidelor. Jackson și Fitzmaurice au considerat că identitatea partinică transnațională constituie principala problemă în raportarea federațiilor europene de partide la problematica responsabilității democratice 722. PSE a realizat unele progrese. Trecerea la faza de cooperare permite întărirea contactului între actorii partinici. De aici rezultă lucrul în comun, soldat, uneori, cu programe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
în vedere sînt identitatea, ideologia, apariția tendințelor de stînga/dreapta între și printre partidele membre ale unei federații în probleme specifice, exercițiul programatic, relațiile structurale și celelalte forme de comportament politic. Cea de-a doua perspectivă constă în măsurarea cooperării transnaționale europene după criteriul dezvoltării partinice europene abordarea integrativă. Fundamental este modul de concepere a federațiilor. Trebuie să fie considerate ca potențiale suprastructuri (deși slabe) în raport cu partidele naționale? Sau mai degrabă infrastructuri în relație cu cadrul instituțional comunitar? Sau și una
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara aparatului de stat intră în competiție la nivel național ca să determine conceperea interesului național și să-l reprezinte în UE. De cealaltă parte, neofuncționaliștii susțin ipoteza că aceste grupări transnaționale și instituțiile supranaționale ale UE intră în competiție cu statele-națiune în procesul decizional eurpean. Cele două variante au un punct comun. Interesul național poate fi definit pe o axă unidimensională a politicii, care opune independența națională și integrarea supranațională. Concepția
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea politicii publice. Față de analiza lui Hix și Lord, implicațiile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a politicilor acestora. Cît despre abordări, ne-am referit la cele instituționale pentru a examina dezvoltarea partidelor europene și a politicilor europene pentru locurile de muncă. Karl-Magnus Johansson este de părere că analiza "procesului prin care actorii naționali devin actori transnaționali și pătrund în societățile naționale construind coaliții peste frontiere poate îmbina două subdiscipline ale științei politice. Distincția artificială între relațiile internaționale (RI) și politicile comparate (PC) este un obstacol în înțelegerea naturii transnaționalizării și integrării. Studiul transnaționalizării partidelor politice îi
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
O dată cu dezvoltarea reuniunilor liderilor, FEP nu mai trebuie studiate numai ca variabile dependente, ci și ca variabile independente în raport cu UE. E vorba de a determina dacă partidele europene influențează UE și contribuie la legitimarea acesteia. Pentru Robert Ladrech, "dezvoltarea partinică transnațională a ajuns într-o etapă în care poate începe să se transforme și să treacă de la o variabilă dependentă la una independentă a integrării europene"746. Analiza actelor I și II a politicii locurilor de muncă a PSE confirmă pertinența
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
și informale. Actorii partinici implicați (sau neimplicați) joacă un rol fundamental prin adoptarea unor atitudini proactive sau reactive. Ei își exprimă (sau nu) pozițiile față de politicile comunitare. Aceste poziții depind inițial de factori variați și de la niveluri multiple (regionali, naționali, transnaționali și internaționali), dar pot fi agregate prin mecanisme verticale și orizontale (centralizate și descentralizate) de interacțiune în cadrul și între organele partidului european. Pot rezulta astfel politici partinice inedite la nivel european. Pentru a explica politicile partidelor europene, am sugerat luarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix) Masa critică (Ladrech) Partidele de guvernămînt (Hanley, Kulahci) Evoluția ideologică în cadrul europartidului (Hanley) Rezultatele cercetării de față trec totuși de această sinteză teoretică. Mai mulți factori motori, o dată reuniți, permit, cu siguranță, optimizareea șanselor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
față de integrarea europeană și gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale. În al doilea rînd, vin structura partidului european și, în special, (a) o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit de policy-making, compus din următoarele elemente: (a) mecanismele verticale și orizontale; (b) concentrarea pe domenii politice consensuale; (c) recunoașterea raportului de forță politică; (d) logica celui mai mic numitor comun și cea a președinției
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
bugetul europartidelor), contribuțiile partidelor naționale (maxim 45%) și donațiile. În al cincilea rînd, finanțarea de la bugetul european nu va putea fi folosită pentru partidele naționale. În schimb, va putea servi la cheltuielile administrative legate de asistența tehnică, întîlniri, cercetări, evenimente transnaționale, studii, informare și publicare. Această dispoziție le permite europartidelor să devină autonome față de grupul politic din Parlamentul European, să-și consolideze (ba chiar să-și extindă) activitățile de contact și cooperare și, poate, să intensifice alte activități, precum cercetarea și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cu ocazia alegerilor europene. Într-o guvernare pe niveluri multiple, eforturile de europenizare de sus în jos prin instituționalizarea partidelor europene nu ar presupune numai dispoziții statutare și financiare, ci s-ar concentra mai mult și pe natura membrilor, structura transnațională, funcțiile europartidelor și sistemul de partide europene, încît să soluționeze substanțial problemele legitimității, democrației și reprezentării la nivelurile european și național. Referințe Documente interne Jean Asselborn, Prise de position luxemborugeoise au sujet de "l'Initiative Emploi", Luxemburg, 10 februarie 1999
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În evaluarea din 2004 se evidențiază și absența unei politici organice anticorupție și se insistă asupra lipsei sprijinului din partea guvernului. Tabelul 2. Alinierea la standardele internaționale an ticorupție Acorduri și tratate internaționale ratificate până în prezent Convenția ONU împotriva crimei organizate transnaționale; Convenția penală privind corupția a Consiliului Europei; Convenția Consiliului Europei privind spălarea banilor, descoperirea, blocarea și confiscarea veniturilor rezultate din acțiuni de crimă organizată; Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (tratat). Participarea la structurile și inițiativele anticorupție Grupul de State împotriva
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
digitale 110. Pentru că industriile comunicaționale globale au impus guvernului SUA și agențiilor supranaționale, ca Internațional Telecommunication Union și World Trade Organisation, să promoveze renunțarea la forme ale structurii informatice globale a condus la apariția unui sistem de comunicare comercială corporativa transnaționala bazată pe politică neoliberala a globalizării, care a eliberat barierele exploatării comerciale a mediei, a deschis investițiile străine în sistemul de comunicații. Una din consecințele unei asemenea dezvoltări pentru Schiller a fost o nișă a instituțiilor de informare legate de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fundamentale ale politicii internaționale. Începând de atunci, în unele perioade mai intens decât în altele, aproape orice aspect al cercetării politicii internaționale a fost contestat. Ce ar trebui să fie interesată să studieze această disciplină: relațiile între state? Legăturile economice transnaționale crescânde, așa cum recomandau liberalii de la începutul secolului trecut? Interdependența internațională crescândă, așa cum se susținea în anii '70? Sistemul global de dominare și dependență, așa cum susțineau marxiștii și neomarxiștii din anii '70? Globalizarea, așa cum au susținut cercetătorii din ultima perioadă? Acestea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trebui să studieze în perioada contemporană (Baylis și Smith 2005). Deși departe de a fi exhaustivă, următoarea listă rezumă unele din preocupările disciplinei în perioada recentă: * Actori dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în perioada contemporană (Baylis și Smith 2005). Deși departe de a fi exhaustivă, următoarea listă rezumă unele din preocupările disciplinei în perioada recentă: * Actori dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional desemnau relații strategice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
solidaritate în interiorul "societății civile globale". * Chestiuni empirice distribuția puterii militare, controlul armamentului și gestiunea crizelor, dar și globalizare, inegalitate globală, politici identitare și fragmentare națională, cultura drepturilor universale ale omului, situația grea a refugiaților, probleme de gen, protecția mediului, criminalitatea transnațională, comerțul cu droguri și HIV/ SIDA. * Chestiuni etice războiul drept, părțile bune și rele ale intervențiilor umanitare, argumente pro și contra redistribuirii globale a puterii și bogăției, îndatoriri față de natură, generațiile viitoare și speciile non-umane, respectul față de diferențele culturale și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de cele ale masculinității, și de felul în care acestea afectează unele forme de putere și inegalitate și, la nivel epistemologic, anumite pretenții privind cunoașterea lumii. Matthew Paterson discută evoluțiile din gândirea politică ecologistă în Capitolul 10. Degradarea mediului, poluarea transnațională și schimbarea climei au avut un impact semnificativ asupra studiului politicii globale. Aceste chestiuni s-au remarcat în studii ale "regimurilor internaționale" cu responsabilități pentru probleme de mediu. Aspectele legate de dreptatea globală s-au aflat în centrul discuțiilor despre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și susținătorii statului, care sunt sceptici în această privință (Held et al. 1999; Held și McGrew 2000). Liberalii arată irelevanța crescândă a granițelor naționale pentru desfășurarea și organizarea activității economice. Ei se bazează pe creșterea comerțului liber, pe capacitatea coporațiilor transnaționale (CTN) de evita reglementarea politică și jurisdicțiile legale naționale, precum și pe eliberarea capitalului de constrângerile naționale și teritoriale (Ohmae 1995; Friedman 2000; Micklewait și Wooldridge 2000). Scepticii, pe de altă parte, consideră că lumea era mai puțin deschisă și globalizată
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identitatea comercială: "mâna invizibilă" a lui Smith presupunea legături interne ale comunității, astfel încât capitalistul simțea "o lipsă de înclinație naturală" către investițiile în străinătate. Smith și Ricardo nu ar fi putut prevedea "o lume a managerilor cosmopoliți și a companiilor transnaționale care, după ce au limitat răspunderea pe care o aveau în fața guvernelor naționale, au depășit până la urmă și acele guverne și nu mai văd în comunitatea națională contextul lor firesc" (Daly și Cobb 1994: 215). Apariția capitaliștilor care s-au eliberat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine un anacronism. Comerțul în interiorul industriilor și în interiorul firmelor domină sectorul prelucrător din economia mondială. Peste 40% din întregul volum de schimburi este reprezentat acum de tranzacții intra-firmă, în cadrul companiior transnaționale schimburi care traversează granițele și sunt controlate de la centru, o "mână cât se poate de vizibilă". Comerțul intra-firmă contrazice teoria avantajului comparativ, care recomandă națiunilor să se specializeze în produse pentru care înzestrarea cu factori de producție asigură un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ele nu mai pot rămâne departe de afaceri, așa cum o cere teoria economică neoliberală (Emy 1993: 173). În mod similar, globalizarea economiei mondiale a antrenat răspândirea industriilor spre multe țări aflate în curs de dezvoltare și relocalizarea centrelor de producție transnaționale către zone cu salarii mici și posibilități de exploatare regiuni cu standarde reduse de sănătate și siguranță, unde sindicatele sunt deseori suprimate sau ilegale. Companiile transnaționale devin tot mai mult adeptele ocolirii granițelor naționale în căutarea forței de muncă ieftine
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
industriilor spre multe țări aflate în curs de dezvoltare și relocalizarea centrelor de producție transnaționale către zone cu salarii mici și posibilități de exploatare regiuni cu standarde reduse de sănătate și siguranță, unde sindicatele sunt deseori suprimate sau ilegale. Companiile transnaționale devin tot mai mult adeptele ocolirii granițelor naționale în căutarea forței de muncă ieftine și a accesului la materii prime, și puține state pot refuza să le găzduiască. Crearea de noi centre de producție survine oriunde pot fi maximizate oportunitățile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]