52,672 matches
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu, am publicat, acum aproape un sfert de secol, un articol despre Caragiale. Semnalam în el faptul că nu problemă educativa este, cum se considera îndeobște, esențială în Dl Goe, Vizita, Tren de plăcere, Bubico (unde în cățelul omonim descoperim sufletul unuia din copiii teribili din epoca scriitorului) sau Grand Hotel "Victoria Română", nici critică proaștei creșteri din mediile burgheze, ci intuiția lui Caragiale că infantilismul este o boală foarte gravă de
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
au fost oarecum neglijate în trecut, acestea pot oferi surprize interesante sau cel puțin descrieri înzestrate cu detalii pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice etc.) se numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
pitorești. Ideea că printre "obiectele" care pot primi nume (străzi, vile, restaurante, hoteluri, firme, produse comerciale, instituții publice etc.) se numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență în deceniile regimului comunist, fiind practicată cel mult pentru traseele internaționale: individualizarea prin nume era pe
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
numără și trenurile, datorată cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență în deceniile regimului comunist, fiind practicată cel mult pentru traseele internaționale: individualizarea prin nume era pe atunci oricum riscantă, chiar în cazurile în care tradiția o impunea (pentru străzi ori licee). Vorbind aici, altă dată, despre
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
peste noapte indezirabile. Oricum, înregistrarea de tip birocratic, prin sigle impronunțabile (în cazul majorității instituțiilor) și chiar prin numere (în cazul instituțiilor de învățămînt, ori al farmaciilor) domină cîmpul deciziilor onomastice oficiale. În momentul de față, sînt însă destul de multe trenuri românești purtătoare de nume - și nu numai dintre cele internaționale. Bine reprezentată este categoria numelor proprii, în primul rînd istorice: Traianus, Decebal, Ștefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Petru Rareș, Mihai Viteazu, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu. Cantemir și
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
traseului fiind de obicei zona sau chiar locul de naștere sau cel al activității dominante a personalității respective. Ștefan cel Mare leagă București de Suceava, Ion Creangă merge în părțile Bicazului, Mihai Eminescu între Buzău și Suceava. Selecția numelor de trenuri, ca și de pildă cea a personalităților al căror portret e reprodus pe bancnote, este desigur semnificativă pentru mitologia istorică și politica a unei culturi oficiale. Traianus merge la Budapesta, ca și Ovidius (care vine, desigur, de la Constantă): în ambele
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
de acest tip oferă maximum de informație, dar prezintă și riscuri de confuzie, în măsura în care orașul său provincia au mai multe legături feroviare. Unele nume provin din hidronime - Bega, Dunărea, Timiș, Cerna. Mai generale sînt Marea Neagră, Panonia, Bosfor, Bulgaria - evident, pentru trenuri internaționale. O serie de nume ar putea fi considerate istorico-geografice, pentru că evocă prin toponime momente și perioade din trecutul mai îndepărtat - Dacia, Ister - sau mai apropiat: Grivița. Între acestea, sînt destule nume medievale latinizate (atestate de documente), preferate pentru diverse
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
pentru diverse trasee în Transilvania, probabil tot din motive de discurs polemic pe tema continuității: Partium, Claudiopolis (pentru Cluj), Corona și Brasovia (pentru Brașov); spațiul dobrogean preferă numele coloniilor grecești - Histria Callatis, Tomis. Puține nume provin din substantive comune: Prietenia (trenul care leagă Bucureștiul de Chișinău), Unirea (Vîntu de Jos - Curtici). S-ar putea vedea în aceste rapide înșiruiri unele tendințe ale discursului național, dar și diferențe datorate identităților regionale: majoritatea numelor istorice și literare semnificative par a fi rezultatul orgoliului
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
o sublima învălmășeala din care apare, suveran, chipul artistului, transfigurat de chinurile creației sale. Ce departe suntem de adevăratele stări încercate de un creator, stări care pot veni pe un cântec lălăit transmis de radioul vecinului, la gară, între două trenuri și cărând bagaje grele, sau la bucătărie, în aburii fasolei puse la fiert..." Adevărul este că, angajându-ne să comentam cartea lui Costache Olăreanu, simțim mai curând tentația să citam din ea. Devenim altruiști, am vrea ca și alții să
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
de vânt într-o casă cu ferestrele uitate deschise, fragmente de texte din presa română și franceză, scene din viața cotidiană (printre care se remarcă periodica scoatere la plimbare a unei cățelușe), dialoguri dintre pasagerii aflați în același compartiment de tren, convorbiri telefonice cu Leonid Dimov (la zece ani de la moartea acestuia), poeme onirice, visuri propriu-zise și așa mai departe. Scriitorul combină cu o plăcere dezabuzata toate aceste elemente incongruente, fără să facă vreun comentariu. Și tocmai fiindcă se abține să
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
Atac la persoană". Aceeași aripa? Hoția, unde te aștepți și unde nu Într-o tabletă pe care a publicat-o în ROMÂNIA LIBERĂ, Romulus Rusan istorisește o, să-i spunem, aventură pe care a trăit-o la urcarea într-un tren de noapte care pleca din București cu destinația Oradea. Tabletă se intitulează Fericiții hoți și aflăm din ea ce i se poate întîmpla unui om cinstit căruia i se fură actele, banii și biletul de tren chiar cînd trenul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
la urcarea într-un tren de noapte care pleca din București cu destinația Oradea. Tabletă se intitulează Fericiții hoți și aflăm din ea ce i se poate întîmpla unui om cinstit căruia i se fură actele, banii și biletul de tren chiar cînd trenul în care s-a urcat a început să ia viteza. Nu numai faptul că o asemenea aventură i s-a întîmplat unui confrate ne face să o citam, ci și tristă ei concluzie din care citam: "Deși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
un tren de noapte care pleca din București cu destinația Oradea. Tabletă se intitulează Fericiții hoți și aflăm din ea ce i se poate întîmpla unui om cinstit căruia i se fură actele, banii și biletul de tren chiar cînd trenul în care s-a urcat a început să ia viteza. Nu numai faptul că o asemenea aventură i s-a întîmplat unui confrate ne face să o citam, ci și tristă ei concluzie din care citam: "Deși fără sindicate, fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
pacienților/ pe firișoarele de praf din văzduh./ Nu mai am/ răbdarea de a nu spune nimic/ e înduioșător cum privesc pe geamul podului/ melcul ce trasează un șotron argintiu/ pe norii întunecați/ și mă gîndesc la vacanță la țară/ cînd trenul întîrzie și pulberea șchioapătă/ pe mutrele călătorilor// sînt același ins ce priveste garoafele galbene/ în odaia din care abia au plecat rudele/ ce participaseră la părăstas/ și casa întreaga cu numarul ei de tablă emailata/ și cu olanele căzute își
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
victoria fotbaliștilor români asupra celor unguri. E mai curînd trist că un cîștig la fotbal ne poate ajuta să ne închipuim că i-am bătut pe unguri, cînd, în realitate, încă zece asemenea victorii nu vor ajuta României să prindă trenul în care se află Ungaria. Chiar poate că ar merita să ne întrebăm de ce Ungaria, care e în NATO și care deține investiții străine la un nivel la care România încă nici nu poate visa, a venit la București cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
Sto se mărise de încîntare muzicală. Zarifopolii pluteau în eter de care duc atîta lipsa. Surorile mele completau atmosferă atît de plăcută". Familiară cu Casa regală, Cella înfățișează cu naturalețe secvențele privilegiatei sale relații: "Iubitule - plecăm la ora 2 cu trenul regal la Sinaia, apoi la Brăila - plimbare de la 4 la 14 - Mocionny - Prinții Hohenzollern etc. etc. - fără nici o femeie în afară de Elisabeta și de mine. Prin urmare, vînătoare, bridge etc.". Sau: "Zece zile împreună cu familia regală înseamnă expunerea întregului biet lux
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
unui Tonio Kroger, sau a micului domn Friedemann sînt de neuitat. " Dulapul de haine", subtintitulat " O poveste plină de surprize", ilustrează după părerea mea parodicul intratextual. Personajul principal este un bărbat pe nume Albert van der Qualen, pe care un tren pe direcția Berlin-Roma îl aduce într-un orășel oarecare, unde închiriază o cameră de hotel în care i se va ivi năluca unei făpturi nespus de frumoase. Albert van der Qualen nu știe unde se află, nici în ce anotimp
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
avertizează că e prea amuzantă pentru a fi citită în public. Am avut prilejul să constat adevărul acestor vorbe. Deși iritată adeseori de superficialitatea sau aroganța inconștientă a comentariilor, m-am chinuit mult, citind Playing the Moldovans at Tennis în-tr-un tren pe direcția Edinburgh-Londra, să nu-mi intrig companionii și să nu jignesc eticheta britanică. Hawks e un fel de bufon care izbutește să te amuze făcînd lucruri care în mod normal te-ar scoate din sărite. Moldovenii i se par
A rîde pe socoteala altora by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17235_a_18560]
-
economie de piață, a proprietății sacrosancte, inalienabile și garante a libertății individuale. Plus brevetarea ciocoismului post-comunist - întruchipat de neomiliardarii îmbogățiți pe spezele economiei-privatizate-de-stat. Pentru că în cursul celor două mandate (!) a aruncat România înapoi și ne-a făcut să pierdem un tren în care Ungaria, Polonia și Cehoslovacia au reușit să se îmbarce deja; pentru că în decada care s-a încheiat românii au fost marginalizați, stigmatizați, tolerați ca ruda săracă a comunității europene; pentru că ne-a adus în sapă de lemn prin
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
flori ca-n straniu căuș/ coboară spre micile stînci/ rîzînd mă gîndesc în fîntînă să cad/ crezînd că-am murit să mă plîngi// ce joc rămuros în simplu veșmînt/ un alb fără pată sub cer/ și uite că trec lungi trenuri spre șes/ și rupt e întregul mister// și totuși va fi că poate vom bea/ la masă aproape curînd/ privindu-ne-adînc cu ochii închiși/ vin dulce din căni de pămînt" (feuda cu flori). Starea hipnotică revine adesea, asociată cu aspirația reîntoarcerii
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
se rupă inima. îmbrăcate ca de război, cu paltoane ponosite și, fără excepție, purtând căciuli de blană sau de lână împletită, când nu de-a dreptul antipatice băști din material sintetic, lăsau impresia unei populații gata de îmbarcare într-un tren al morții cu destinația Siberia. O școală nu trebuie, firește, confundată cu saloanele vernisajelor de modă. Dar nici cu o rezervație de handicapați. încerc să-mi închipui ce fel de educație vizuală fac acele nefericite doamne copiilor pe care-i
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
Vrăjitori înveșmîntați în mantii colorate și bărbați în costum și cu servietă pășesc pe aceleași străzi; bufnițe-postași, profesoare deghizate în pisici și cucoane certărețe trec zilnic una pe lîngă cealaltă. Dacă nu bagi bine de seamă, te poți nimeri în trenul care duce la Hogwarts, școala de scamatorii, în loc să ajungi la Manchester. Fantasticul, o spune Rowling, pe-nțelesul tuturor, dar mai întîi de toate pe cel al copiilor, e pretutindeni. Ajunge să mijești ochii, să tragi aer în piept, să-ți
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
lumea lui Harry Potter. Teoria lui Todorov, a cărămizii din zid, nu mai e valabilă. Mai curînd, zidul e același, depinde cum și cine îl privește. Citeam într-un interviu cum și-a început scriitoarea seria: într-o călătorie cu trenul, plictisindu-se, a inventat toate aceste personaje. De-acum o sa-mi privesc cu atenție vecinii de compartiment: cine știe, poate unul dintre ei călătorește cu închipuirea în buzunarul lui Harry Potter. J.K. Rowling - Harry Potter and the Sorcerer Stone, Turtleback
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
care au sesizat că o altă grevă, aceea a ceferiștilor, a produs nemulțumiri și chiar suferințe în rîndul călătorilor care au așteptat prin gări, n-au remarcat că greva profesorilor ar putea provoca suferințe mult mai serioase decît pierderea unui tren printre elevii trimiși cu atîta larghețe într-o vacanță suplimentară. Cu atît mai mult cu cît unii dintre profesori se află în grevă de zel de-a lungul întregului an școlar, obligîndu-și astfel elevii să ia meditații sau să învețe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
una care de zece ani își tot caută locul. La 150 de ani de la nașterea lui Eminescu, ar fi fost bizar ca președintele României să-și facă de lucru cu cine mai știe ce alte treburi și să nu ia trenul pînă la Botoșani sau să nu participe, în București, la Festivitățile aniversare. Strict protocolar, dl Constantinescu ar fi comis o uriașă gafă dacă ar fi lipsit de la aceste momente aniversare. Aș zice chiar că președintele României ar trebui să se
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]