2,886 matches
-
numai adevăratul capitalist poate face față. În partea de vest unde cad precipitații slabe, predomină creșterea extensivă de vite. Înaintând spre est se dezvoltă agricultura. Cultura principală o formează bumbacul. Urmează grâul, porumbul, ovăzul, sorgul, legumele și fructele. În sud trestia de zahăr și orezul. După statistica din 1932, erau În Texas 500.000 fermieri cu 52,6 milioane hectare. Zootehnia era reprezentată prin 6 milioane cornute, 5 milioane oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
luciditatea. Însă, aici poți găsi tot ce-ți dorești și... chiar mai mult de-atât, căci descoperi multe alte lucruri neplanificate ce te ispitesc, dar și altele de care nici măcar nu știi că există, dar te atrag. Așa am descoperit trestia de zahăr, umblând după șaluri sau ochelari de soare, și ceasuri, căutând punjabi. Să povestesc cum este cu trestia de zahăr: în căutările mele febrile am trecut, la un moment dat, pe lângă un băiat ce staționa cu o mică platformă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lucruri neplanificate ce te ispitesc, dar și altele de care nici măcar nu știi că există, dar te atrag. Așa am descoperit trestia de zahăr, umblând după șaluri sau ochelari de soare, și ceasuri, căutând punjabi. Să povestesc cum este cu trestia de zahăr: în căutările mele febrile am trecut, la un moment dat, pe lângă un băiat ce staționa cu o mică platformă pe rotile (un cărucior ceva mai mare) pe trotuar. În prima fază nu mi-am dat seama despre ce
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fază nu mi-am dat seama despre ce era vorba și am ignorat scena. L-am depășit prin câțiva pași grăbiți. Dar... luând seama la bețele pe care acesta le curăța de coajă, intuiția m-a trimis cu gândul la trestia de zahăr. M-am întors și... nu m-am înșelat. Meșteșugul era simplu: după ce îndepărta partea lemnoasă, rămânea miezul gălbui, pe care apoi îl porționa în fragmente mici, cam de trei centimentri. Foarte ieftin, o punguliță cu aproximativ douăzeci de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în 1835, după cum o spun chiar literele țesute în el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în oțet. În jurul crucii sunt șapte porumbei care înseamnă cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Mai sus de cruce se văd luna și soarele, precum și 12 stele care simbolizează pe cei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ajunși la Balta Brateș, aproape de Galați: "Și acolo, ajungînd la un rîu, care ducea de la orezărie la grădină, un rîu destul de mare, am văzut un munte de rogojini. Acolo ni s-a dat cîte o injecție contra malariei, era numai trestie și țînțari. Tatăl meu a spus: du-te și ia și tu niște rogojini, cine știe, pentru că sat nu am văzut înaintea noastră, numai dealuri de la Prut, unde era URSS, rușii. Și am luat și noi vreo douăzeci de rogojini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în atribuții, copleșindu-ne cu o pletoră de amănunte despre casa în care ne aflăm și auguștii săi locatari. Vizităm doar odăile de la parter. Interior - destul de sobru, auster, mobilier de țară. Fotografii de familie, gravuri, bibelouri, farfurii pictate, împletituri de trestii aduse de Mauriac în urma unei călătorii în munții Pirinei. În centrul sufrageriei se află o masă rotundă și câteva scaune, la care familia lua prânzul și cina. Un rit imuabil fixa locul fiecărui membru al familiei. Cei doi soți, François
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mici, trecem apoi cu repeziciune de la aerul condiționat și de la condiția de neofit reeducat la cea de pelerin leoarcă de transpirație, îndreptându-ne spre fluviu. Pe jos, de-a lungul albiei secate, pe cărarea ce șerpuiește pe teren plat printre trestii și bambuși, încep să simt, fizic, geniul rău al acestor locuri auguste: muștele. Șarpele sau porcul ar fi ceva prea frumos, prea comod. Numele meu e legiune, zice Cel Rău, și pe bună dreptate. Un roi neobosit de insecte zburătoare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Dunării, cu pene în jurul urechilor". În 1950, la Stockholm, călătorul Sadoveanu privește de la al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe tulpini de trestii din bălți "se cațără lejnicioare albastre ghirlănzi, ghirlănzi"; un păzitor la coșarele moșierești e coșărar sau humelnic; o dată reține termenul ghionder auzit la Murighiol și utilizat în Împărăția apelor. Sute de alți termeni în nuanțele lor semantice elocvente se adaugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și trist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder = prăjină O muetă pe o geamandură. Lejnicioară albastră, care se cațără în tufișurile de trestii, ghirlănzi, ghirlănzi. Apoi nuferi albi, un fel de nuferi mici, galbeni, buchete de nu mă uita. La Sfântul Gheorghe. Lumini. Noaptea. Într-un târziu pe bord. Se vede în depărtări marea argintată de lumina lunii și farul ca un ochiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a legat, Și pe el c-a-ncălecat Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei spicușoare Ș-a venit acasă Le-a pus pe masă. Măi femee, măi femee, Grâul nostru o să peie Grâul nostru-i Ca fața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închină niciodată, dintre orașe nu cunoaște decât Săveni, Darabani, habar n-are de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori se rătăcesc în viforniță, îi acoperă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altă îngropare... în tăcerea naturii... Singuri, cu rănitul, (și cu puțini oșteni) alungați și împresurați de dușmani, într-un fel de cot, ori ostrov al Siretului ori al Prutului, dau drumul rănitului, ca să nu fie ciuntit pe un pat de trestii și papură pe apa lină în negura și tăcerea nopții ca să se ducă la vale în apele cele mari, și ei dau foc fânațelor care ard mânate de vânt spre împresurători și așa fel scapă... Mânâncă brânză afumată păpuși și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isaccea 9-10 Octombrie Fălciu 12 " Iași " ... Ștefănești 17 " Hotin 20 " * IV. Giovani Botero 1587-1591. Le relationi universali di Giovanni Botero etc. Arată pe locuitori nestatornici, leneși, prietenii cârciumilor și cari locuiesc sărăcăcios în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cari locuiesc sărăcăcios în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învârte în jurul soarelui, au auzit la masă pe boieri. Cum râd de asemenea prostie. IV Când au venit hoții la curte și Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII Gâște și păsări de ogradă. De ce cântă cucoșul străjile. IX Iarna, când se prind scatii și sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la doi km. spre sud. Am văzut grădina botanică, mai mică decât cea de la Soci, însă mai veche, cu plantații subtropicale. Uriașă sequoia giganta, tei enormi cum n-am mai văzut nicăieri, în floare, tei cu floarea aurie. Alei de trestii bambu. Conifere de toate speciile. Câțiva ani înainte de războiul din 1877, turcii au devastat orașul și au distrus mare parte a acestei grădini botanice. Abhazienii nu se pot înțelege cu gruzinii decât în rusește. Au adoptat pentru literatura lor nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de ciute: „Pe munți de piatră,/ De piatră crăpată/ (...) Pasc și mi s-adapă,/ Că-i iarba-nverzită,/ Apa limpezită,/ Valea răcorită” (Călărași-București), „Roua ce-a picat/ Ruptu-mi-s-a, faptu-mi-s-a/ Di-un lac iezărel./ Ce-m creștea în el-u?/ Răchită înflorită/ Trestie măruntă.” (PogoneștiVaslui). Este o natură edenică, regenerată, ce amintește de „perfecțiunea începuturilor”, în termenii lui Mircea Eliade, o „amintire imaginară a unui «Paradis pierdut»”. Eroul descinde în spațiul cu trăsături precosmogonice din speranța „recuperării beatitudinii «începuturilor»”. Apa limpede, răcoarea și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dublă a mamei lui Pătru este din nou sugerată de anticiparea pierderii, sfatul încălcat de erou fiind și aici motorul ce dă naștere călătoriei. Înainte de plecare, zâna îi sugerează localizarea tărâmului nimfelor, de unde vine: „Unde cântă paiele/ Ș-unde joacă trestia”. Hrana luată de Pătru de acasă (turta de pâine) îl ferește de contaminarea cu neantul a cărui mâncare el o poate consuma doar după ce a gustat din turta de acasă, a viilor. Diavolii - donatori sunt găsiți lângă foc, după scenariul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bariș, broboadă de lână foarte subțire și ușoară; 36 probabil bătăuș; 37 molcăuț fin; 38 ciucuri; 39 soi de ceapă cu cozi subțiri; 40 a tiohăi-a alunga un animal cu strigătul; 41 diminutiv, fluier scurt de lemn de paltin, trestie sau soc, având la capăt o deschizătura lunguiață; 42 bucată de piele cu care se cârpește încălțămintea; 43 boală cu o umflătură la gât datorată apei de băut fără iod; 44 formă de bâlbâit datorat repetării vocalei â; 45 crengi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
colegului Corfariu, fiul directorului Spitalului de Stat local și a altora ca ei. Posibilitățile noastre materiale și implicit cele intelectuale erau foarte diferite. La unele ore, profesorii mai schițau câte o notă de favoritism, urmarea strângerii de mână din ajun; trestia de bambus care ne brăzda pălmuțele la cea mai mică greșeală era parcă mai reținută asupra acestor colegi. Nu le păstrez gânduri urâte, căci alegând calea didactică am fost obligat adesea să fac rabat de la exigența pe care părinții și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Progresul societății este asigurat prin mințile sănătoase și mai puțin prin picioarele agile obținute prin dopaj și alte mijloace mai puțin ortodoxe. * * * Primul an de liceu s-a desfășurat În condiții satisfăcătoare, deși pălmuțele mi-au fost adesea tumefiate de trestia de bambus, mai ales la Însușirea rapidă a "tablei Înmulțirii". Profesorul de matematică I. Armeanu, la Începutul fiecărei ore, ne spunea o cifră până la 100 și noi, elevii, trebuia să răspundem rapid "cine Înmulțit cu cine dă cifra respectivă". Cel
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]