2,894 matches
-
urmă refăcut și primind și recunoașterea publică. La 205 Ibidem, p. 142. 206 Ibidem, p. 292. 207 Ibidem, p. 403. 208 Ibidem, vol. II, p. 23. 209 Ibidem, p. 26. 79 polul opus, mai exact al inculturii („mai goluță ca trestia la cap, dar încredințată că-l ajunge pe Solomon la înțelepciune”210), snobismului și prostiei, se situează Cesca (VI, 8), o narcisiacă copleșită de propria importanță și care nu descoperă în ceilalți decât neajunsuri: „n-avea pereche de scârbă ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a relațiilor româno-germane. Martha Bibescu nota interesul Kronprinz-ului pentru "muzica populară românească, pe care o aprecia foarte mult" și că "spera să învețe să cânte la nai", făcând "gestul de a trece rapid peste buze cele șapte tuburi de trestie". A fost momentul când tânăra sa prietenă a promis că-i dăruiește un nai, "ca să învețe"73. Faptul s-a întâmplat în scurt timp, și după ce a intrat în posesia instrumentului, oaspetele german a trebuit să audă o remarcă ciudat
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pe acest pământ. Mi-a vorbit despre muzica populară românească, pe care o aprecia foarte mult, și mi-a spus că spera să învețe să cânte la nai. Făcea gestul de a trece rapid peste buze cele șapte tuburi de trestie. I-am spus că am un nai pe care i-l voi dărui, ca să învețe. Ne-am despărțit. Și-a reluat locul în mașină, cu mătușa lui, cu soțul meu, care conducea, și cu prințul Carol. Și eu am plecat
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
micul și fermecătorul Palat de Marmură, am văzut-o pe prințesa imperială, apoi copiii, caii, câinii, florile lor. Pe urmă am plecat cu toții, în mașină, la Sans-Souci. Priveliștea e frumoasă în Germania, în iunie, în mijlocul pădurilor și al apelor, al trestiilor și al pinilor, acolo unde influența geniului francez a căzut ca sămânța unei flori. Prințul imperial se amuza evocându-și străbunul mai malițios decât Voltaire 30 care, în cinstea filosofului, a mobilat, ornamentat, rânduit această cameră unde se văd păuni
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
și coboară. Saloanele aurite și argintate se succed. Îmi imaginez pompa acestor solemnități. Ceea ce știu despre împărat îmi permite să mi le imaginez destul de clar. Însoțitorul meu îmi arată în viteză aceste minunății banale, desenând cu vârful nuielușei sale de trestie plafoanele grele de aur, blazoanele, tronul, sala Ordinelor, sala banchetelor, sala de dans și îmi vorbește despre nemăsurata plictiseală care-l cuprinde în timpul acestor petreceri. El nu dansează îmi spune -, moare de cald și, în serile de sărbătoare, îmbrăcat cu
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
pe apă, plutește în barcă, atunci când au loc regatele, și tot aici va înota de îndată ce va fi mai cald. Ceva mai departe, pe celălalt lac, patinează iarna, iar partidele de hockey pe gheață se organizează în ianuarie. Nuielușa lui de trestie marchează locurile și indică rolul său în fiecare colț al peisajului. Încă un minut de contemplare mută, în vârful turnului, apoi trebuie să coborâm. Ne mai duce puțin pe drumul spre Potsdam, ca să nu ne despărțim. Dar e târziu, a
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în zarea albăstrie, cât de gingașe-ți sunt arcuirile ... Fagi sunt și la Posada, trăiesc și eu în mijlocul unei păduri de fagi. Continuăm drumul de-a lungul unui lac. Soarele galben al înserării luminează apa; pe malul foarte verde, printre trestii, doi copii pe jumătate goi, care tocmai s-au scăldat, își usucă spinările palide. Strigă, văzând moștenitorul. Strigă cuvinte pe care eu nu le înțeleg prea bine, pline de veselie, de bucurie. Drept răspuns, însoțitorul meu le strigă și el
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Renașterii italiene. Un chip de o mare blândețe. Îmi spune că îi place să-l privească în momentele sale de meditație, să-l învăluie în fumul de țigară ca și cum ar fi tămâie. Îmi arată, așezat într-un colț, naiul din trestie pe care l-a adus din România. Am vrut să văd cărțile de pe masa lui: era o colecție completă din opera lui Maupassant 23. Îi plac aceste romane, dar uneori i se par grosolane. Mă uit la ceas. Venise de
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
termină. Urcăm la etajul întâi al palatului pe scara mare, în spirală. Intrăm într-un salon spațios, luminat tot cu lumânări, cu ferestre care dau spre lac. Noapte de vară. Se aude orăcăitul broaștelor și foșnetul ca de mătase al trestiilor străbătute de vântul ușor. Într-un vas, pe un gheridon, un crin aproape complet veștejit. Asta îmi spune că prințesei imperiale nu-i plac deloc florile. N-aș ține niciodată o floare atât de tristă și ofilită așezată pe masa
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai mari și pentru a permite utilizarea mașinilor performante; specializarea și prin realocare a unor produse în țări unde producția acestora este mai ieftină. Astfel, Brazilia, Panama, India, Malayesia s-au transformat în furnizoare de ceai, cafea, banane, zahăr din trestie, ulei de palmier (pentru obținerea de biocombustibil) în beneficiul țărilor dezvoltate din Europa, SUA, Japonia și, mai recent, și în avantajul Chinei; surplusul de alimente din țările dezvoltate trebuie gestionat pentru a evită scăderea prețurilor sub limitele care asigură bunăstarea
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cum să Înfăptuiască păcatul”, nesciebant facere peccatum 36. Atunci, Sathanas recurge la un șiretlic ingenios, care vine să se adauge repertoriului nostru, deja considerabil, de interpretări ale Genezei: face Raiul, Îi așează acolo pe oameni și sădește la mijloc o trestie (Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului), iar În ea Îl ascunde pe șarpele cel fluid, care nu e nimic altceva decît saliva lui Sathanas 37. Bogomilii nu s-au mulțumit cu nici una din soluțiile gnostice de care au putut lua
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Într-un sonet din tinerețe se autodefinea la modul deziderativ o personalitate posesivă: "Neîmblânzită ca o stea lactee, / Departe, nici bărbat și nici femeie, / Măcar o dată pot să mă închipui?" Între grațios și trufie se desenează silueta din remarcabilul poem Trestia unul dintre cele mai caracteristice stilului său de alternanțe. Suplă ca "o trestie la mal", linia morală a poetei rezultă din analogii cu aceasta: "Știu să mă legăn, să șoptesc și să fluier. / Udă mereu la picioare (...) mă sui / Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Neîmblânzită ca o stea lactee, / Departe, nici bărbat și nici femeie, / Măcar o dată pot să mă închipui?" Între grațios și trufie se desenează silueta din remarcabilul poem Trestia unul dintre cele mai caracteristice stilului său de alternanțe. Suplă ca "o trestie la mal", linia morală a poetei rezultă din analogii cu aceasta: "Știu să mă legăn, să șoptesc și să fluier. / Udă mereu la picioare (...) mă sui / Pe scara mea de noduri, în cer // Iar când mă uit în jos / în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
planuri derivate, de profunzime) ia forme violente. Căci, la vestea vizitei ce-o așteaptă, Ereșkigal se înfurie, ca și în varianta „anterioară”, sumeriană: Pe loc se-ngălbeni la față, precum un tamarisc tăiat; Se-nvineți la buze ca o strivită trestie kuninu. -Ce-mpinge inima-i spre mine? Ce-i mînă cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
multe modalități de modificare a acesteia: tratament cu uree și formaldehidă; tratament termic în prezența aldehidelor; combinare cu o rășină fenolformaldehidică; tratament cu poliizocianați. VI.3. FOTOSTABILIZATORI, POLIMERI CONDUCTORI DE ELECTRICITATE ȘI FERTILIZATORI ORGANICI S-a studiat utilizarea ligninei din trestie de zahăr ca fotostabilizator pentru cauciucul butadienic, plecând de la asemănarea structurală a unităților respective fenolice ale ligninei cu a compușilor cunoscuți ca fotostabilizatori. Acțiunea acestora are loc prin apariția radicalilor fenoxil stabili, care inhibă scindarea fotoindusă a legăturilor din cauciuc
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
ligninei cu a compușilor cunoscuți ca fotostabilizatori. Acțiunea acestora are loc prin apariția radicalilor fenoxil stabili, care inhibă scindarea fotoindusă a legăturilor din cauciuc prin împiedicarea formării radicalilor peroxid pe scheletul cauciucului, asigurând astfel integritatea structurală a elastomerului. Lignina din trestia de zahăr conține aproximativ 2% unități guaiacilice și siringilice într-un raport de 4 la 1. Aceste structuri sunt similare cu cele ale fotostabilizatorilor obișnuiți și sunt mai eficiente decât moleculele de fenoli, deoarece fiind legate de lanțul polimeric se
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
siringilice într-un raport de 4 la 1. Aceste structuri sunt similare cu cele ale fotostabilizatorilor obișnuiți și sunt mai eficiente decât moleculele de fenoli, deoarece fiind legate de lanțul polimeric se limitează migrarea și dimerizarea radicalilor formați. Lignina din trestia de zahăr a fost testată într-un amestec format din 90% lignină și 10% N’, N bis (1 etil - 3 metil pentilăp-fenilendiamină în cauciucul butadienic. Diaminele sunt utilizate frecvent în asociere cu fenolii pentru a inhiba fotodegradarea în cauciuc. Probele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
crimă din Carpathia, ilustrează încă o dată ideea că Parisul folosește în primul rând literaturii. SCRIERI: Mălina și cei trei ursuleți, București, 1951; Povestea scânteii, București, 1951; Strada teilor, București, 1952; La noi în gospodărie, București, 1954; Primăvara noastră, București, 1954; Trestiile de aur, București, 1955; Ucenicii vrăjitori, București, 1956; Povești de-o șchioapă, București, 1958; Bună dimineața lume, București, 1959; Teatru de păpuși, București, 1959; Băiețelul din Țara Ghețurilor. Teatru pentru copii, București, 1961; Poezii pentru toate orele, București, 1963; Livada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
prezentă și în alte nume: Bîrcu, Bîrcea, Bîrga, Bîrlea, Bîrda, Bîrdea, Bîrsa, Bîrhotă etc.) sau poate fi un supranume provenit din entopicul bîrcă, bărcă (< bărc „loc cu hățișuri“, „luncă băltoasă“, „locuri mlăștinoase cu apă și nămol pe unde crește papură, trestie“, „pădure, dumbravă, tufăriș, loc cu vegetație multă și deasă în pădure“, „poiană, luminiș în pădure“, „gropi umplute cu apă stătătoare“, „mormane de pămînt ca semne de hotar între moșii“, „băltoaca din fața izvorului“, „loc cu izvor puternic“). Entopicul este întîlnit, cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
La Crimeea, peste mare (2002). Un lirism cald învăluie povestea țiganului Parnică, nevoit să înfrunte grozăviile războiului alături de fetița lui de șase ani. Sunt de reținut scene de un realism crud, cinematografic: țărani care mănâncă pământ și sug tulpini de trestie pe timpul foametei, imaginea de coșmar a aruncării în aer a unui tren care transporta cai. Piesa de teatru radiofonic Prietena mea, noaptea (1974) se concentrează pe același caz al tipăririi unui ziar ilegal, desigur comunist, într-o gospodărie țărănească, subiect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
Descoperindu-se marginalizat pe poziția de simplă cotitură a Labirintului capitonată cu păr și piele, Minotaurul își va fi resimțit în toată irefutabila-i evidență deficitul extrem de ființă și îi va fi sucombat neviolent, străpuns de el ca de-o trestie întunecată și iute crescătoare înăuntru-i. Ca și cum eroul nu ar fi fost decât portarul și călăuza către un alt labirint, a cărui intrare ar fi putut fi ratată refuzând ospitalitatea acelei primiri în stil, ieșită oportun în întâmpinarea victimei. Între
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
utilitar), puterea și autoritatea supremă a ocîrmuirii: exemplele ne sînt la îndemînă: toiagul lui Moise, Aaron și Gandhi, bastoanele membrilor Adunării Înțelepților (Areopagul) din agora ateniană ce exercita funcția de Tribunal Suprem, apoi sceptrul suveranilor, buzduganul comandanților, cîrja episcopală etc. Trestia pusă în mîna lui Hristos era un semn al suveranității ("Iisus Nazarineanul, regele iudeilor", INRI) folosit însă în bătaie de joc (v. Evanghelia după Matei 27:29). Numai cei neputincioși nu purtau baston lato sensu. Or, cu timpul, de la sensul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la lumină urmele a 16 case, de formă rectangulară, cu dimensiuni variabile, la cele mai mari, cu latura de 6-7 m, la cele mici, 3-4 m, construite din bârne și nuiele lipite cu lut, unele parțial îngropate, cu acoperiș de trestie sau paie și, cu toate că erau dispuse neregulat, erau apropiate, dând aspectul unui sat grupat . Pentru perioada amintită, spațiul românesc prezintă mai mult asemănări cu spațiul germanic, și mai puțin deosebiri, care se vor accentua după integrarea germanilor rămași între Rhin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
salon, care luminau toată ograda, iar a doua zi, la masă, ciocneau ouă roșii cu lumea din sat». Descriind acest tablou, pare că rememorează „Paștele" lui Alecsandri. De Paști în satul vesel căsuțele 'nălbite, Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite, Pe care cocostârcii, înfipți într'un picior. Dau gâtul peste aripi tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă ei adună Flăcăi și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
categorie. S-a format în anul 1817 prin prăbușirea unei mine de sare. În această zonă se mai găsesc lacurile: Horia, Cloșca si Crișan, Lacul fără fund, Ocnița, Sfântu Ioan, Lacul Poporului, Brâncoveanu, Lacul Mâței, Lacul cu Gheață Dulce, Lacul Trestiilor si Lacul Vrăjitoarea. Creșterea salinității de la suprafață Ă180-200 g/l) spre fund Ă300g/l) determină formarea fenomenului de heliotermie cu temperaturi mai ridicate in orizontul de apa de la 2-2,5 m adâncime si apoi constante pană la fund. Apele acestor
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]