6,656 matches
-
matroanei, care luase o poziție de atac la persoană fără precedent, dar nici frică nu-i mai era acum de nimic lui Agar. Și fiindcă nimeni nu-i sărise în ajutor, ieși din cercul Doamnelor de bine și ajungând în fața tribunei oficiale a congresului îngenunche și rămase așa tăcut și smerită, așteptând senină un alt moment pentru a le vorbi doamnelor despre copacul ei visat. - Cu mănuși sau fără de mănuși, Capitalismul a însemnat de fapt transformarea în marfă a “sângelui proaspăt
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
cum, în timpul intonării imnului național, pune cu respect mâna sa la inimă. Este un gest de înaltă educare și o cinstire adusa emblemelor țării. Mulți fotbaliști ai lumii fac acest gest înainte de începerea meciului și cu atât mai mult pe tribuna câștigătorului cupei. Și domnul Băsescu a sărutat drapelul țării. Dar nu știu de ce gestul mi sa părut o mascaradă. Da educația este aceea primită din scutece și până la intrarea în școală iar mulți, tare mulți, nu au avut parte de
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
sau diagonale (piezișe, apărute în Moldova la 1487). Este compus dintr-o sală având o suprafață plană (atribuită credincioșilor în timpul slujbei) și o parte mai ridicată numită soliu. Pe lângă pereți sunt situate stranele, unde stau cântăreții în timpul slujbei. Amvonul (mica tribună destinată preoților în timpul predicii) fiind o caracteristică a catolicismului, a apărut la bisericile moldovenești, mult mai târziu decât la cele din Transilvania. Foarte frecvent, în perimetrul dintre naos și pronaos se poate intâlni o mică încăpere boltită numita gropniță (camera
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
literar, lexicograf și publicist. A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
continuarea acestui material - semnal editorial și publicistic, vreau să mai precizez faptul că foarte multe din materialele ce alcătuiesc și formează acest bogat, rodnic și vrednic volum, au fost scrise și publicate, separat, în momente diferite sau ocazii variate, în tribuna și amvonul ortodox și publicistic beiușan, adică în paginile Revistei „Buna Vestire” - care apare și activează, neîncetat și neîntrerupt, de peste douăzeci de ani - o revistă cu profund caracter apologetic, pastoral și misionar al Protopopiatului Ortodox Român din Beiuș, despre care
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
Achtum, 5.Originea românească a lui Iancu Corvin de Hunedoara, 6.Ioan de Hunedoara, 7.Rezoluția Adunării Naționale de la Alba-Iulia, 8.Marea Adunare Populară din Timișoara. Realizări și progrese. 9. Poezia : Aici ne-am pomenit... de Aron Cotruș, publicată în :”Tribuna Banatului” din 1928, an III,p5, pe care o vom reda în această cronică. Aici ne-am pomenit din neam în neam... pentru tot ce am dobândit prin munci, și am, ce trântor și nebun s-ar putea vreodată aștepta
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
al celor cinci acte în versuri alexandrine, de douăsprezece silabe, precum și caracterul psihologic, pasiunile omenești- iubirea, ura, ambiția, patriotismul- servindu-i drept resorturi dramatice, are originalitatea ei. Principala trăsătură a tragediei lui rămâne caracterul militant. A transformat genul într-o tribună elocventă a ideilor noi, iluministe. Zaira arată cum prejudecățile religioase au curmat tragic iubirea dintre un musulman și fiica ultimului rege francez al Ierusalimului. Mahomet stigmatizează procedeele de înșelare a mulțimilor de către făuritorii de religii, pretinși inspirați de divinitate. Piesa
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
de armonie ilustrează tancuri, mitraliere și bâte. DA! Bâtele naționale specifice epocilor electorale. Prin Ovi și Paula, regia prost inspirată, a făcut publică mentalitatea Românească. Primul ministru însuși, considerându-se reprezentat personal, a ținut să se alăture primul „reușitei” din tribuna de onoare. Nu-l știam meloman. A avut însă ocazia de a putea asculta și băga la cap, dacă l-a avut întâmplător la el, o muzică de foarte înaltă calitate. Muzica este principala latură culturală care poate reprezenta un
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
niciunul să rămână în dicționarul înțelepților, vorbăria lor e un dezmăț de cuvinte. Datul cu presupusul e diploma de calificare. Dintre dinți, vorba e aruncată ca o coajă crăpată a sporovăielii pe stadionul vieții unde majoritatea dintre noi stă în tribune la aplaudaci. Ce mare lucru sa luăm împrumut niște miliarde, de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest, dar în batista cu nod, nu mai zornăie bănuții. La mine la țară
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]
-
fost mai ușor, pe motiv că din prima zi am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu.dar și ea, până la urmă a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am predat poezii.Pe care le-a publicat. De fapt eram cunoscut în redacție de către Domițian Cesereanu, Negoiță Irimie și C.Zărnescu, fiindcă debutasem în
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
am intrat „ vitejește“ în mijlocul cercurilor închise și conservatoare ale intelectualității clujene.Majoritatea fiind ardeleni. Pentru soție a fost mai greu.dar și ea, până la urmă a reușit să lucreze la revista TRIBUNA. Din primele zile m-am prezentat la revista TRIBUNA, era redactor șef D.R.Popescu, și am predat poezii.Pe care le-a publicat. De fapt eram cunoscut în redacție de către Domițian Cesereanu, Negoiță Irimie și C.Zărnescu, fiindcă debutasem în acest săptămânal de cultură în anul 1958, înaintea lui
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358851_a_360180]
-
mă dai uitării, [4] cere profanului poetul, care simte că jocul lui de a fi este lipsit de lumină în fața viciului profanului. Spiritul este magna spiritualității, a întregului magnific al lumilor detașate de interes, nu a acelora care protestează la tribune accelerând la umbra acestuia dezastrul prin întuneric. Spiritul dă iz creației, divinul succedă ideilor și lumea se înalță levitând, rupându-se complet de magnetismul teluric, de răul energetic viciat. Spritul este energie, deci este viață, iar viața este o formă
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
am acomodat în acest sens. Dar „am supraviețuit” și i-am iubit mult pentru puritatea lor! Acolo eram preocupat de literatura cu aceeași ardoare. Deseori trimiteam articole și poezii la ziarul din Baia Mare, la „Gazeta Literară” din București sau la „Tribuna” din Cluj. Multe dim acestea au fost publicate spre bucuria „autorului”! Ne duceam, împreună cu soția, iarna, pe o vreme de crăpau lemnele de frig, la un cenaclu din Satu Mare, condus de poetul Petre Got. Desigur, nu ocoleam nici Baia Mare, unde
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Am fost anchetați o zi și două nopți. Apoi ne-au dat drumul. În urmă acestui fapt soția a fost dată afară din servici și eu sancționat pe linie administrativă. Însă, peste câteva luni, Titina a intrat secretară la revista „Tribuna”! Mai apărea și pentru noi dim când în când câte un înger păzitor sau câte un bun samaritean! Mai adaug faptul că ofițerul anchetator, colonelul Velea, și-a cerut scuze când, după revoluție, m-am întâlnit cu el. Iar un
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
să îmi dați mai multe amănunte despre debutul dumneavoastră în literatură? Cu ce gen ați început să vă faceți cunoscut? Al Florin ȚENE: Am debutat cu poezie „Eu m-am născut când...” în luna mai a anului 1959, în revista „Tribuna” din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
o adresă poștală sau electronică într-o țară ca România, noi nu avem în scumpă noastră patrie nici mădular de popular european! E că în bancul cu reprezentantul Zanzibarului la Internațională a treia, comunistă, cănd Lenin apostrofează lipsa lui de la tribuna, dar i se explică cum unul, de genul lui Kaganovici, a spus că face orice pentru partid, dar inel în nas nu-și pune! Băsescu, sau Videanu au fost doar cei dispuși să-și pună inelu-n nas; după cum Monica Macovei
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
Regala", Editura Destine, Montreal, 2012; „Umeri de flori", Editura Artbook, Bacău, 2012; „Blestemații", roman, Editura Editgraph, Buzău, 2012. Colaborează la nenumărate reviste literare precum: „Octogon” (Dorohoi), „Starpress International” (Râmnicu Vâlcea), „Destine Literare˝ (Montreal), „Cetatea lui Bucur” (București), „Oglinda literară” (Focșani), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Plumb” (Bacău), „Armonii culturale” (Adjud), „Observatorul” (Toronto). „Așii români” (Germania), „Tânărul scriitor” (Chișinău) ș.a. (George Roca) Referință Bibliografică: Ana Maria GÎBU - POEMELE VISULUI SALVAT / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 931, Anul III, 19 iulie 2013
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
și centrală de specialitate, în cea străină privind subiecte și teme contoversate ale arheologiei și istoriei străvechi din acest spațiu sud-est european. De asemenea a publicat zeci de articole pe teme de interes metodic și pedagogic în revistele "Gazeta învățământului", "Tribuna școlii", "Revista de Pedagogie", "Revista Muzeelor", "Convorbiri liceale", "Anale și Studii de Istorie", "Magazin istoric", etc. A editat în 2009 la S.C. Celebris 2008 Constanța, „Anuarul Colegiului Național „Mihai Eminescu” vol III și are în pregătire volumul "Personalități din Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360585_a_361914]
-
Nicolae Iorga în Cugetări, acel „Învățat care se învață necontenit pe dânsul și învață necontenit pe alții”. Sunt produsul școlii drăgășănene și al facultăților din Baia Mare și Târgu Mureș. Sunt cel care în 1959 urcam timid scările spre redacția revistei Tribuna din Cluj cu un caiet de poezii sub braț, pe care l-am predat poetului Negoiță Irimie. Nu după mult timp mi-am văzut poeziile publicate în această prestigioasă revistă, înainte de debutul lui Ioan Alexandru și Nichita Stănescu. Neștiind că
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
de slugarnicii lui curteni? întocmai cum s-a întâmplat la curtea Împușcatului și cum sunt semne că s-ar petrece și acum...Poate că unii nu au curajul ori consideră pierdere de vreme să strige de pe înălțimi - fie ele o tribună improvizată, ori de pe niște trepte aflate în fața ”Căruței cu paiațe” ca ”Împaratul e gol”, dar cel puțin să nu stea de-a curmezișul, să nu se opună ori să-i prigonească pe cei care spun asta și să nu devină
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
încep să apără comentariile pe marginea evenimentului produs. Despre Nicolaie SÂRBU, definirea ca poet a fost o îndelungă prelucrare în acele creuzete din care ies doar simbolurile cele mai curate. Nu a ieșit în față încă de la debutul său în “TRIBUNA” Clujului anului 1965. Născut la 21-Septembrie-1945, în Ohaba - Forgaci (jud. Timiș) a terminat FILOLOGIA, făcând apoi ucenicia de poet la diverse reviste literare, cu greutate în lumea poeziei, enumerând doar: AMFITEATRU, LUCEAFĂRUL, CONTEMPORANUL, STEAUA, ORIZONT, SEMENICUL, ș.a. Echinoxist prin naștere
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
anume, cinstea, corectitudinea și onestitatea. Au existat, cum era de aștepra și unele obiecții. Un distins parlamentar, dintr-un colegiu din nordul țării, și-a exprimat, într-o retorică impecabilă, legitima-i îngrijorare. - Stimați colegi! a urlat el, de la înalta tribună. Propunerea este bună, nimic de zis, a continuat cu aplomb. Nu pot însă să nu mă întreb, cam ce-o să fie, atunci când toată populația scumpei noastre țărișoare, va avea liber să înfăptuiască tot ceea ce azi doar admiră la n... Doamne
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
ca să scotă cel mai bun barem al umilinței. Când am ajuns noi, câteva batalioane de vietnamezi, pe care i-am luat drept copii, căci după umila mea părere nu depășeau optâsprezece ani, se încolonaseră pentru marșul de defilare prin fața unei tribune improvizate din cîteva scânduri așezate pe niște capre (cam la înălțimea de doi metri), pe care se proțăpiseră în scaune vreo cinci ofițeri sovietici, ce așteptau să-nceapă promenada. O comandă scurtă a fost dată de comandantul în pantaloni scurți
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
frunte, iar pe fețele lor se observa supărarea, fiindcă nici acasă n-o să le fie mai bine când vor ajunge. Comanda s-a repetat, dar cu prelungirea ultimului cuvânt „Hai hup, hă-hu, hăp!!!” și turma oropsiților s-a oprit în fața tribunei. Au făcut mișcarea „La drep-ta!” și au prezentat arma, Klașnicovul care a băgat spaima în americani, rămânând cu mânuțele încleștate pe pe tocul și patul puștii. - Să trăiți tovarășe comandant! „pervaia ranga”! la care Vitican îmi șoptește: „Să-i vezi
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
dă moneda-mărțișor pe vin, pâine albă și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu variantele ei, un anumit tip de rituri prin care omul încearcă să capteze, în beneficiul său și al copiilor, forțele pozitive care acționează în natură la debutul primăverii, ce o fac să renască
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]