6,704 matches
-
mirosurile mi-au gâdilat nările și cuptorul mi-a dogorit fața, ceva din mine s-a răscolit, dându-și seama că eram pe moarte, și m-a Împins, m-a azvârlit În sus din groapă ca dintr-o țeavă de tun. Alergam bezmetic, mă prăbușeam, mă ridicam și cădeam iarăși, din pricina Încheieturilor Înțepenite și a pâslarilor din picioare. Urlam, cântam, cuprins de o bucurie imbecilă, ieșisem dintr-o moarte pe care nu eu o chemasem și găsisem de cuviință să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
astfel de vechi scrisori - a pus-o cu deosebită precauție În porthart, Între două coperți tari, ca să n-o vatăme, și s-a apucat, apoi, temeinic, să-i Împuște pe capii răscoalei și să dărâme, cu obuze azvârlite de un tun tras de doi cai, una câte una casele participanților activi ori pasivi (adică ăi de mai mult căscaseră gura și nu puseseră neapărat mâna pe furcă ori topor) la revolta Împotriva ordinii interne a țării. După ce și-a Îndeplinit istovitoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
târgușor despre care știa de la bunica lui, el Încercase să-și imagineze cam unde se izbise proiectilul de pământ. Mersese cu Închipuirea și mai departe și Începuse să bănuiască, apoi să fie sigur că obuzul fusese tras nu dintr-un tun inamic ci de o baterie a noastră, comandată de vreun dobitoc fără pereche a cărui figură - În mintea lui Monstrulică - era copia fidelă a mutrei de Întârziat mintal a locotenentului Agapie. Biberu, prieten bun al lui Monstrulică, Îl poreclise pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cea mare a Satului cu Sfinți trecu Într-o noapte o alcătuire pe care unii o recunoscură, În cele din urmă, mai mult după zgomote și mirosuri: În Întunericul aproape desăvârșit gonea nebunește un cal care târa după el un tun ce-și scârțâia fiarele prin hârtoape. Soldatul din spinarea calului zbiera cu bucurie „Vaina caput!” și lăsa În urmă miros de băutură. Încet, zgomotele se stinseră către apus, iar pe spumele căzute din botul calului pe un pietroi alunecă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
1951 Premiul de Stat. MAMA De‐atâta plâns, avea pe ochi O plasă tremurând sfioasă Sau mândră ‐ cum pot ști eu, oare ?... Sărmanele - i mărgăritare. Iar ochii ei, căprui doar unul , și celălalt verde ca ai mei, Clipeau de parcă pururi tunul Bătând în anii noștri grei, Ar fi - ngrozit - o nu pe dânsa, ci pe copii, pe noi, ce‐n pânza de‐ atâtea lacrimi tremurândă ne oglindeam, goi, stând la pândă, înfățișând cu ‐ alți prunci, puzderie, de pe cuprinsul lumii‐ntregi încremenita
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
copleși pământul, Acoperind pustiuri, mări și munți. Ar fi atunci ca‐n vremea de apoi... și‐ am fi cu toții pedepsiți amarnic Fiindcă glasul morților în noi A răsunat d‐ atâtea ori zadarnic. Nu ne‐ ar feri de iureșul cumplit Nici tunuri, nici cetăți, nici gropi perfide; Mai bine decât glonțul oțelit Privirea lor de ghiață ne‐ar ucide. O, cât am ispăși atunci de crud Invidia, trufia, ciuda, ura, Ce ne‐ au oprit cu jocul lor zălud Să ascultăm cuminți învățătura
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
distrugere. Și, cu aceste cuvinte, Hideyoshi se ridică brusc și plecă. În Castelul Takamatsu, soarta a peste cinci mii de militari și civili atârna de un fir de păr. Generalii lui Hideyoshi aduseseră peste munți trei corăbii mari, echipate cu tunuri, și începuseră, deja, să bombardeze castelul. Unul dintre turnuri era aproape dărâmat, iar bombardamentul făcuse mulți morți și răniți. Pe lângă toate acestea, încă mai era anotimpul ploios și tot mai mulți oameni se îmbolnăveau, iar proviziile alimentare se stricau din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
demn de disprețul nostru. Se întoarseră spre propria lor unitate izolată, condusă de Shonyu, dând pinteni cailor într-un acces de furie. Într-adevăr, cele două batalioane de sub comanda lui Shonyu și a lui Nagayoshi nu erau decât carne de tun pentru Ieyasu. Cei doi oameni erau la fel de diferiți ca și capacitățile lor. Bătălia dintre Hideyoshi și Ieyasu, ajunsese, în acea perioadă, ca un mare meci al campionatului de sumo și fiecare partener își cunoștea bine rivalul. Atât Hideyoshi, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
case. --Fiindcă am tot pomenit de Târgul Boilor, aș aminti câteva vorbe spuse de Ion Neculce, cronicarul, despre acest loc. --Nu-i nici o opreliște, fiule. “Trecut-au împărăția Dunărea, și de acolo purceasă pe Prut cu multă oaste și cu multe tunuri grele și mari... Și sosindu la Țuțora, au șădzut cu toată oastea de au odihnit 8 dzile... Vinit-au în primblare împărăția de la Țuțora la Ieși și s-au scoborât pe la Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scurta lui domnie (20 august 1672-11 noiembrie 1673) să provoace turcilor pagube considerabile, aliindu-se cu viitorul rege al Poloniei, Ioan Sobieski, pe atunci hatman al Coroanei. ,,Între 11000 și 18000 de turci sunt uciși (10-11 noiembrie 1673), 24 de tunuri și o imensă sumă de bani cad în mâinile învingătorilor”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 110 footnote>. Cum polonii nu sunt preocupați să exploateze victoria, Ștefan Petriceicu este imediat hainit, în locul lui fiind numit Dumitrașcu Cantacuzino (februarie 1674-10 noiembrie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
incintă. Zidul incintei se compune dintr-o curtină puternică, prevăzută în interior cu un drum de strajă la înălțimea căruia se află un rând de metereze pentru armele de foc și arcuri, iar între acestea sunt altele mai largi pentru tunuri, care sunt strâmte în afară și largi în interior pentru ca țevile armelor să poată lua direcții variate și să aibă deschidere spre întreg terenul din fața cotropitorilor. La întretăierea fronturilor de est și de vest cu frontul de sud s-a
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de strajă și oferă acces într-o sală mică, de unde cu ajutorul unei scări din zid se urcă la etajul superior, în sala clopotelor; în peretele opus al sălii clopotelor găsim o altă scară care coboară la etajul inferior, în sala tunurilor, care este la nivel cu drumul de strajă. Acest dispozitiv permitea ca sala tunurilor să nu fie cucerită de dușman decât în ultimă fază, când rezistența străjerilor din sala de sus a clopotelor era cucerită. Trecerile stâmte îl dezavantajau pe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
zid se urcă la etajul superior, în sala clopotelor; în peretele opus al sălii clopotelor găsim o altă scară care coboară la etajul inferior, în sala tunurilor, care este la nivel cu drumul de strajă. Acest dispozitiv permitea ca sala tunurilor să nu fie cucerită de dușman decât în ultimă fază, când rezistența străjerilor din sala de sus a clopotelor era cucerită. Trecerile stâmte îl dezavantajau pe inamic. Pe latura estică a turnului s-a descoperit o trapă cu o ingenioasă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
turnului s-a descoperit o trapă cu o ingenioasă cursă împotriva atacatorilor. Cei care escaladau zidul și treceau pe drumul de strajă încercând să intre în turn cădeau în această capcană.Turnurile de flancare au un parter cu metereze pentru tunuri, și deasupra, o sală boltită pentru pușcași. Laturile de est și de vest ale turnului sunt încadrate în zidul incintei, iar laturile de nord și sud au câte doi contraforți, care au mai mult rol decorativ. Bolțarii arcurilor turnului sunt
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași...Și s-au sculat boiarinul nostru, Miron Costin marele comis, și au plătit toți banii deplin, 300 de lei, bani gata”. Acum nu te grăbi să pleci.Mai stai, pentru că mai ai treabă cu doftorul Moisi... Da’ sunt sănătos tun, părinte. Îi fi tu sănătos tun dar pe „doftorul Moisi” ai să-l mai găsești pomenit în hrisovul lui „Io Duca voievod, domn al łării Moldovei” de la 19 noiembrie 1669 (7178), în care se spune: „A venit înaintea noastră...Iane
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
e mai trist, și ar fi sfârșit prin acel „nu știu“ mai apăsător decât oricare și și-ar fi reamintit jocurile profane ale furnicarului... fabricarea untului,nituirea vapoarelor, coaserea uniformelor, dansul, discursurile, agrafe biciclete peruci discuri cravate trenuri conserve sutiene tunuri cărți, competiția inventivă a zădărniciei. — O, ooo, Ina!... de zece ani nu te-am văzut. Domnul o bătuse, ușor, pe umăr. Irina răsfoia, la un stand de cărți, în stradă, un ghid al plantelor medicinale. Leacuri vechi, semințe și ierburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
declanșă. Doamna Venera se mișca greu, de data asta, ocupată cu bucătăria sau cu lecturile sau cu igiena santinelei Tavi. Adolescentul Dominic își permise o nouă apăsare pe butonul soneriei. Nici o mișcare, de parcă surzise și Tavi, te pomenești, sau dormeau tun, amorezii, cine știe, cuplulglorios al filmului mut, Tavi și Tereza von Teresienstadt, adormiți tun în blindata lor iubire, oțel Krupp Sieg Heil, impenetrabil. Mai apăsă o dată, apoi repede, de câteva ori. Coborî, așteptă o vreme în fața blocului. Urcă din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lecturile sau cu igiena santinelei Tavi. Adolescentul Dominic își permise o nouă apăsare pe butonul soneriei. Nici o mișcare, de parcă surzise și Tavi, te pomenești, sau dormeau tun, amorezii, cine știe, cuplulglorios al filmului mut, Tavi și Tereza von Teresienstadt, adormiți tun în blindata lor iubire, oțel Krupp Sieg Heil, impenetrabil. Mai apăsă o dată, apoi repede, de câteva ori. Coborî, așteptă o vreme în fața blocului. Urcă din nou, sună. Nimeni, nimeni. În lumina chioară de pe culoar desluși, în cele din urmă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bine să cumpăr câteva din astea. Ar fi o prostie din partea mea să n‑o fac. Poate că Suze și cu mine o să avem chef o dată să dăm o petrecere cu pizza, nu‑i așa? Și în Anglia dai cu tunul și nu găsești așa invitații. Sunt atât de simpatice, cu feliuțe de pizza lucitoare margini, până jos. Pun zece cutii cu invitații cu grijă în coș, plus câteva felicitări superbe, apoi câteva coli de hârtie de ambalaj cu dungi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
iunie, ziua onomastică a lui frate-meu, mort; a mea, Încă nemort - și aș avea șansa ca istoria-cu-calendar să nu mă contrazică prea. Mai târziu aveam să aflu, deci să-mi completez, confirm prememoria - că, «de vreo săptămână, se auzeau tunurile, la Prut»; că noaptea «nu se vedeau stelele, de roșu ce era ceriul (la Prut)»; deci:«VIN ROMÂNII - de la Prut». Așadar: În această dimineață de sărbătoare, stau În calidor. La noi, la Mana. Din calidor, văd peste și printre acoperișurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
poartă o boccea stânjenitoare, mereu alunecătoare; În aceeași mână cu umărul duce o altă boccea-legătură; apoi ne cam grăbim: pân-la poala codrului mai avem-avem, chiar dacă nu văd peste, cunosc locul, de parcă pe-aici mi-aș fi făcut veacul. Duduiturile de tun de sub sălcii s-au Îndepărtat, au căpătat altă culoare; altă formă: parc-ar fi barabanul mare din muzica lui Volincă. Vine, vine, vine o ceva cu pârâituri. - Ru-șii!, țipă ascuțit, tăiat În două, Ileana lui Maxim. Ca și atunci, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
intră-n casă, Îți ia ce găsește, strică ce nu-i trebuie, c-așa-i Rusu - da’ lasă, lasă: nu fac ei mulți purici, păgânii! Ai noștri-s aproape, vin ei, Românii și-i pun pe fugă pe bolșăvici - auziți tunul cel mare, gros, de parc-ar fi Gurie de la Curchi? -I tunul de la Cornești, ai noștri, Românii, au luat mănăstirea Țigănești, dar tunu-i mai În urmă, la Cornești - ce-o fost greu o trecut, cu-ajutorul lui Dumnezeu... - Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
c-așa-i Rusu - da’ lasă, lasă: nu fac ei mulți purici, păgânii! Ai noștri-s aproape, vin ei, Românii și-i pun pe fugă pe bolșăvici - auziți tunul cel mare, gros, de parc-ar fi Gurie de la Curchi? -I tunul de la Cornești, ai noștri, Românii, au luat mănăstirea Țigănești, dar tunu-i mai În urmă, la Cornești - ce-o fost greu o trecut, cu-ajutorul lui Dumnezeu... - Dacă nu azi, atunci mâne! zic oamenii, toți zicem așa. - Doamne! face nevasta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine, cobor În curtea pustie: unde-or fi gazdele? Dar mama? Mama, unde-i? Străbat ograda prin troscotul gros și gras, răcorit de umbra lungită a asfințitului; trec pe lângă o căruță fără cai, cu hulubele puse pe umeri, aducând a tunurile gemene de sub sălcii de la noi, de la Mana; ocolesc un stog de fân dolofan și bineparfumirositor. Și mă opresc. Drept În fața mea: poarta larg deschisă, iar În uliță: drapelul. Nici În copilărie, cu atât mai puțin În adolescență (ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu se va șterge (chiar dacă și el avea albastrul lângă galben...) Ciudat: n-am văzut (sau am uitat, iar mai târziu nimeni nu s-a ostenit să-mi povestească) dacă drapelul se afla pe un tanc, pe un afet de tun, Într-o căruță ori dacă-l ducea-purta un cavalerist. Mi-a rămas doar drapelul - și calul. De parcă ar fi venit singur și singur s-ar fi păstrat la oarecare Înălțime de pământ, singur. Cum anume? Anume - așa. Ca toate minunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]