2,479 matches
-
împotriva feudalismului care mai dăinuia. Dar adesea marxiștii critică scriitorii de la înălțimea secolului al XX-lea sau, ca A. A. Smirnov și V. R. Grib - marxiști foarte severi la adresa "sociologiei vulgare" - îi salvează pe scriitorii burghezi recunoscând caracterul universal al umanismului lor. Astfel, Smirnov ajunge la concluzia că Shakespeare a fost "ideologul umanist al burgheziei, cel care a expus programul elaborat de ea atunci când, în numele umanității, a înfruntat pentru prima dată orânduirea feudală". *28 Critica marxistă este la înălțime când scoate
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
pe care o vor apuca popoarele și omenirea În viitor.” (A.D. Xenopol) Pornind de la acest moto, am dorit să subliniem importanța studiului istoriei ca mijloc de educare În spiritul dorinței de cunoaștere a valorilor naționale, dar și universale. Democratismul și umanismul, principii caracteristice ale școlii inovative, au dus la apariția diverselor forme de organizare și a noilor tehnologii ale procesului instructiveducativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea) În prin plan apar metodele active, productive, formative. Acestea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
pe scurt: imitație mecanică sau selectivă ? Între aceste coordonate, omul de cultură român optează, în mod firesc, pentru răspunsuri și soluții proprii, efectiv asimilate și specifice. Nu voi enumera toate valorile considerate în mod cvasiunanim drept europene: de la creștinism la umanism, de la raționalism la spiritul critic, de la clasicism la renaștere, până la romantism și totalitatea curentelor moderne, inclusiv de avangardă. Ale unei Europe, cum s-a și spus, line în adâncime, latine în extensiune, gotice în înălțime. Treptat se ajunge chiar și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
s a procedat până acum), s-a trecut la adevărate sinteze în cadrul unor mari perioade cronologice și stilistice. Iar în interiorul acestor compartimente este introdusă, în seria respectivă de fapte literare, contribuția aproape a fiecărei literaturi europene. Totul subsumat categoriei generale: Umanismul Renașterii, Barocul triumfător și Clasicismul francez, Luminile, Sfârșitul secolului, Timpul ideologiilor, După război etc. În cadrul acestor compartimente largi unde se fac eforturi deosebite de a depăși eurocentrismul tradițional al acestor istorii colective pot fi întâlnite și o serie de referințe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
natură, ea nu poate fi cunoscută. Riscul de a vegeta în continuare în obscuritate și provincialism devine inevitabil. O mare pierdere nu numai pentru ea, dar și pentru întreg patrimoniul cultural literar european. Ne exprimăm deci întreaga solidaritate cu principiile umanismului militant (T. Mann), cu ale europeismului definit prin valori active (Denis de Rougemont): măsura omului, spirit critic permanent. Cu atât mai mult cu cât ideea europeană, în această accepție, vine în conflict și cu alte obstacole nu mai puțin enorme
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
are o vocație universalistă prin faptul că ea oferă un principiu, un ghid, un model de orientare și organizare globală, universală. Ea propagă toate valorile universal umane, unificatoare, cu funcție efectiv planetară. De la democrație la pluralism, de la drepturile omului la umanism. Aceste valori nu mai pot fi considerate ca exclusiv occidentale. Ele aparțin în epoca noastră întregii umanități. Ea pune și rezolvă, în același timp, toate problemele lumii moderne: colonialismul, imperialismul, eurocentrismul, federalismul, principiul superstatului metanațional, până la criza energetică și ecologică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
la un patrimoniu închis, restrictiv vest-european. Europa (culturală, literară etc.) formează o unitate gândită ideal, fără bariere. Este un punct de vedere reafirmat de toate spiritele paneuropene contemporane. Denis de Rougemont între alții, de amintit pentru claritatea mesajului. Ideile de umanism, persoană, pluralism, democrație, drepturile omului etc. sunt cel mai des invocate. Un filosof român, liber profesionist, Constantin Noica, adaugă și primatul valorilor autonome... Adversarii literaturii europene mult mai numeroși decât s-ar crede invocă existența literaturilor naționale (incontestabilă !) pentru a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Deci un bun care devine general accesibil fără restricții de nici un fel. Depășirea prejudecăților naționaliste, răutății intolerante, mediocrității leneșe (am citat din nou pe Mazzini) devin necesitățile absolute ale acestui spirit european, obstacole de depășit cu orice preț. Un nou umanism, o civilizație universală se cer deci instaurate. Astfel de apeluri se fac auzite cu multă insistență mai ales în epoca noastră după terminarea celui de al doilea război mondial, chemată la reconstrucție și reorganizare internațională (T. Mann, 1945). Evoluția evenimentelor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unghi de recepție. Ierarhizarea și clasificarea tradițională a literaturilor în majore și minore, centrale și marginale, devine atunci fără sens. Astfel de scheme trebuie în orice caz abandonate. Vechiul vis universalist al cetății literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu, ci și solidarizarea activă în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Etiemble, luate doar ca punct de plecare. pentru ce militează comparatismul militant? Tabla de materii a acestui eseu o spune cu claritate: relații Est-Vest, antinaționalism, antieurocentrism, antiimperialism și anticolonialism, internaționalism, cosmopolitism, universalism, relații, schimburi, cooperare, comunicații libere, pentru un nou umanism, pentru un nou comparatism. Deci, tot atâtea teme care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care s-a format în răsărit, în România în speță, în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în principiu între literaturile naționale, se continuă în mod firesc prin recunoașterea și stimularea unei egalități de șanse. Competiția se reduce, la limită, între valorile literare individuale de pretutindeni, dincolo de orice discriminare ideologică, estetică, etnică sau lingvistică. 4. Un nou umanism literar. Cultivarea ideii de literatură universală peste frontiere, bariere, restricții echivalează cu recunoașterea existenței umanității universale și a literaturii sale ca bun al întregii omeniri. Ea oferă o imagine și o idee mai largă asupra naturii și societății umane, pune
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prelungește în mod firesc și în sfera relațiilor interumane. Literatura universală, astfel înțeleasă, are în centrul său omul universal exprimat în orice limbă, în orice literatură. Marele erou literar este homo archetypus. pe scurt, noua perspectivă comparatistă propune un nou umanism fără frontiere, în perspectiva unității de atitudini, preocupări și idei, care va fi cu certitudine specifică secolului XXI. Noua mentalitate umanistă se întemeiază pe recunoașterea priorității și superiorității tuturor valorilor și intereselor umane universale. Lumea de mâine nu va fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mai întâi din cauza oscilării și ambiguității oricărui centru: din stânga el pare de dreapta, privit din dreapta, el pare de stânga. Valorile sale sunt pe de altă parte detestate din ambele direcții: echilibrul axiologic între valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmările sale), umanismul, europeismul, convergența și chiar sinteza dintre valorile naționale și universale, raționalismul și spiritul critic, un anumit bun simț, pe care extremiștii îl disprețuiesc ca mic burghez, adeziunea militantă la drepturile omului și cetățeanului, nostalgia societății civile de dreapta sau de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Îl invoc permanent și-l recomand frecvent studenților mei pe Virgil Nemoianu atunci când predau despre teme dragi (și) mie, cum ar fi: sacrificiul și darul (cu trimiteri speciale la Rene Girard - unul dintre cei 40 de ,,nemuritori" ai Academiei Franceze); umanismul creștin și noul umanism (Mircea Eliade); etica protestantă și spiritul capitalismului (cu trimiteri la Max Weber și la Jocurile Divinității, dar și la realitatea din România profundă, cercetată sociologic acum de o parte a doctoranzilor mei); America creștină, Europa seculară
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
-l recomand frecvent studenților mei pe Virgil Nemoianu atunci când predau despre teme dragi (și) mie, cum ar fi: sacrificiul și darul (cu trimiteri speciale la Rene Girard - unul dintre cei 40 de ,,nemuritori" ai Academiei Franceze); umanismul creștin și noul umanism (Mircea Eliade); etica protestantă și spiritul capitalismului (cu trimiteri la Max Weber și la Jocurile Divinității, dar și la realitatea din România profundă, cercetată sociologic acum de o parte a doctoranzilor mei); America creștină, Europa seculară? (urmând a scrie un
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
este succint, dar excelent tratată în carte de Virgil Nemoianu: mișcarea New Age. Provocarea maestrului Nemoianu vine din partea unei discutabile afirmații a lui Edward Luttwak. Cu privire la oferta religioasă, politologul american susține că în viitor vom avea de ales doar între umanismul secular, fundamentalismul religios (al celor trei monoteisme) și mișcarea New Age. Subscriu întru totul opiniei lui Virgil Nemoianu că lumea religioasă este infinit mai complexă, iar alegerile sunt discutabile (uneori fantasmele religioase sunt cele care ne aleg pe noi!), iar
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
De menționat că în al 13-lea principiu al credinței iudaice învierea mortului nu confirmă aspectul universal al învierii. Explicația valorii pe care o capătă învățătura maimonidiană în lume este rezultatul a patru caracteristici majore ale concepției sale: raționalul, logica, umanismul și modestia. La 800 de ani de la moartea sa, Universitatea Harvard a editat un volum memorial. Maimonide medicul El descrie, în amănunt, o serie de boli ca astmul, diabetul, hepatita și pneumonia. Formulează ideea stilului sănătos de viață și importanța
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
iconografică a catolicismului de ortodoxie se produce așadar definitiv în pre-renașterea italiană. În schimb, despărțirea la nivelul imaginarului colectiv era de dată mai veche, pentru că se manifestase prin atitudinea instituțională a papalității, iconodulă, în timpul crizei bizantine a icoanelor (secolele VIII-IX). Umanismul Renașterii de secol XV (despre care am pomenit într-un capitol din prima parte a volumului) va realiza, paradoxal, exaltarea omului natural și a ambientului său agrest, dar și întoarcerea la "teologia naturală a forțelor antropomorfe care stăpânesc natura" și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în răsăritul creștin. București: Paideia, 2002. Manolescu, Nicolae. Istoria critică a literaturii române. Vol. I. București: Minerva, 1990. Marin, Louis. Le portrait du roi. Paris: Minuit, 1981. ---. Des pouvoirs de l'image. Gloses. Paris: Seuil, 1993. Marrou, Henri-Irénée. Patristică și umanism. București: Meridiane, 1996. [1976] Martin, Hervé. Mentalités médiévales (XIè-XVè siècle). Paris: PUF, 1998 ---. Mentalités médiévales II. Représentations collectives du XIè-XVè siècle Paris: PUF, 2001. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu. București: Bizantină, 2003. [1981
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Pippidi, Andrei. Tradiția politică bizantină în țările române în secolele XVI-XVIII. București: Corint, 2001. Platon, Al.-Florin. Societate și mentalități în Europa medievală. O introducere în antropologia istorică. Iași: Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. Podlaca, Wladyslaw și Grigore Nandriș. Umanismul picturii murale post-bizantine. București: Meridiane, 1985. [1912] [1970] Pop, Ioan-Aurel. Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești în secolele XIII-XVI. București: Ed. Enciclopedică, 1998. Porumb, Marius. Dicționar de pictură veche românească din Transilvania, secolele XIII- XVIII. București: Ed. Academiei Române, 1998. Pușcașu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acest punct de vedere opera de artă trebuie văzută ca o reflecție asupra dezvoltării lumii proporțională cu evoluția spirituală a omului. Cu ajutorul artei omul înțelege lumea în care trăiește dar și rolul său în istorie. Prin această afirmație ajungem la umanism. Acest lucru înseamnă că trebuie să înțelegem umanismul ca sistem de opinii condiționate istoric ce consideră omul o valoare de sine stătătoare, un subiect independent de acțiunile sale, acțiuni a căror amplificare și înțelegere sunt necesare pentru dezvoltarea sa socială
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
văzută ca o reflecție asupra dezvoltării lumii proporțională cu evoluția spirituală a omului. Cu ajutorul artei omul înțelege lumea în care trăiește dar și rolul său în istorie. Prin această afirmație ajungem la umanism. Acest lucru înseamnă că trebuie să înțelegem umanismul ca sistem de opinii condiționate istoric ce consideră omul o valoare de sine stătătoare, un subiect independent de acțiunile sale, acțiuni a căror amplificare și înțelegere sunt necesare pentru dezvoltarea sa socială. Umanismul este o atitudine bună, în sens kantian
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Acest lucru înseamnă că trebuie să înțelegem umanismul ca sistem de opinii condiționate istoric ce consideră omul o valoare de sine stătătoare, un subiect independent de acțiunile sale, acțiuni a căror amplificare și înțelegere sunt necesare pentru dezvoltarea sa socială. Umanismul este o atitudine bună, în sens kantian, ce are ca scop amplificarea ființei umane, dar omul, ca subiect independent de acțiunile sale, rămâne în permanență responsabil de capacitățile sale creatoare. Ideea de umanism, în sensul în care o vom utiliza
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
înțelegere sunt necesare pentru dezvoltarea sa socială. Umanismul este o atitudine bună, în sens kantian, ce are ca scop amplificarea ființei umane, dar omul, ca subiect independent de acțiunile sale, rămâne în permanență responsabil de capacitățile sale creatoare. Ideea de umanism, în sensul în care o vom utiliza, reprezintă o viziune asupra universului și a naturii ființelor umane, dar și o problemă existențială a manifestărilor spirituale ale omului. Prin urmare putem spune că umanismul impune o atitudine naturalistă, adică interpretează natura
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
responsabil de capacitățile sale creatoare. Ideea de umanism, în sensul în care o vom utiliza, reprezintă o viziune asupra universului și a naturii ființelor umane, dar și o problemă existențială a manifestărilor spirituale ale omului. Prin urmare putem spune că umanismul impune o atitudine naturalistă, adică interpretează natura ca o totalitate a ființei și ca un sistem de materie și energie ce exista în mod independent. Însă, în ceea ce privește arta, putem adăuga că umanismul impune o serie de legi universale prin care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]