6,447 matches
-
Radio Europa Liberă în octombrie 1988, un membru al opoziției democratice ungare își exprimă speranța: Pentru a reveni la România și la Ungaria, cred că atîta vreme cît în România va funcționa dictatura lui Ceaușescu, poporul român de la români la unguri nu va putea să-și rezolve problemele, problemele fundamentale și cu atît mai puțin problema națională care nu este decît urmarea incapacității acestei dictaturi de a se arăta eficientă altfel decît prin represiune. O eră post-ceaușistă trebuie să fie aceea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
s-a realizat în doi timpi. Primul act se joacă în capitala Banatului, Timișoara, pe 16 și 17 decembrie, al doilea, începînd din 21 decembrie pînă pe 25, în esență, la București. Mișcarea pornește de la manifestările în sprijinul unui pastor ungur, Tokes, deplasat din oficiu și somat să-și părăsească parohia. Protestul este curînd îndreptat împotriva lui Ceaușescu și contra partidului și se amplifică în Timișoara, pe 17 decembrie. Mulțimea capătă curaj și renunță la frică. Securitatea își va acuza provocatorii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la punctul în care aceștia sînt contestați de instanțele occidentale și oficial, din vreme în vreme, puși alături de putere, ei ezită. Limbajul la adresa minorității ungare române este marcat de o bănuială justificată de unele declarații ale guvernului și ale extremiștilor unguri, din 1992. Budapesta nu cere revizuirea frontierelor, ci are grijă de minoritatea maghiară din interiorul frontierelor unui stat suveran. Constituția română din 1991, centralistă și unitară, nu recunoaște drepturile la autonomie născute din apartenența la o comunitate. Libertatea cuvîntului face
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și devin stăpînii întregii Cîmpii a Pannoniei Secolul VI Pătrunderea triburilor slave în Balcani 626 Slavii asediază Bizanțul și se instalează în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor în Transilvania VECINĂTATEA UNGARĂ ȘI OTOMANĂ 1330 Bătălia de la Posada dintre Basarab și Carol Robert 1394 Victoria lui Mircea cel Bătrîn asupra turcilor la Rovine
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pannoniei Secolul VI Pătrunderea triburilor slave în Balcani 626 Slavii asediază Bizanțul și se instalează în Peloponez Secolul VII Formarea imperiului proto-bulgar la sudul Dunării 864-865 Țarul bulgar este convertit la creștinism 896-900 Stabilirea ungurilor în Panonia Secolele X-XI Pătrunderea ungurilor în Transilvania Secolul XII Stabilirea sașilor și colonizarea saxonilor în Transilvania VECINĂTATEA UNGARĂ ȘI OTOMANĂ 1330 Bătălia de la Posada dintre Basarab și Carol Robert 1394 Victoria lui Mircea cel Bătrîn asupra turcilor la Rovine 1475 Victoria lui Ștefan cel Mare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Iulie Guvernul român renunță la garanțiile franco-britanice din primăvara lui 1939 August Începerea tratativelor româno-ungare 19 august Deschiderea Conferinței de la Craiova: frontiera României cu Bulgaria este restabilită pe traseul său din 1912 30 august La Viena, Ribbentrop și Ciano impun ungurilor și românilor un arbitraj: toată Transilvania de Nord, cu Oradea Mare, Clujul și regiunea secuilor este atribuită Ungariei 4 septembrie Generalul Antonescu este chemat la Palat. La 5 septembrie îi este atribuit titlul de Conducător al Statului, în același timp
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe baza aceluiași sistem, acest ziar nu acordă atunci aceluiași partid conservator laude meritate și pentru ceea ce acel trecut a avut bun? Și se vede că acest trecut a avut și ceva bun, căci, cu toate invaziunile seculare ale leșilor, ungurilor, tătarilor, turcilor, rușilor, el a știut să păstreze o țară creștină și autonomă coborâtorilor săi, la început prin vitejia armelor și, când românia a fost sleită de sânge și de puteri, prin dibăcie diplomatică și înțelepciune politică. Partidul conservator n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndoim că va veni un timp în care le va părea rău - prea târziu poate - pentru legile vexatorii pe cari le votează cu atâta ușurință spre împiedicarea în cultură și ruina concetățenilor lor. Se știe că statistica nu e în favoarea ungurilor. Această știință în cifre arată însă mersul real și concret al lucrurilor, un mers ce nu se poate împiedeca nici prin fanatism național, nici prin vexarea altora. [ 11 aprilie 1880] ["CRIZA MINISTERIALĂ... "] Criza ministerială continuă întru așteptarea noului minister flotant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
car cu fân și merge pe patru resteie. (Oaia) Ce e dulce, și mai dulce și pe taler nu se taie? (Somnul) Pe poduri ferecate, Trec mii nenumărate Și le taie capetele, Și le schimbă numele. (Grăunțele când se macină) Ungur înarmat trece mare fără vad. (Racul) Când am apă, beau vin, când n-am apă, beau apă. (Morarul) {EminescuOpXI 159} Unele consistă din cuvinte fără înțeles și cu toate acestea se pot ghici numai prin armonia lor imitativă, altele iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari sânt exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie, bijuterie, zugrăvie, chiar acea puțină care o avem pe acești pereți, croitori, confecționarea a tot ceea ce avem pe noi, le datorăm la o samă de unguri și germani. Acestora fără îndoială le sîntem datori mulțumire, căci au venit și ne-au adus servicii folositoare; căci, din celelalte națiuni, câți au venit la noi nu au putut să ne fie de folos decât cu plata din buget
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conexiune între ei, dat în esploatarea evreilor și sub dominațiunea politică a germanilor. Ceea ce voiește partidul german din Austria e o masă de indivizi îndreptățiți a se ridica numai daca vor deveni germani. Același lucru-l vor, mai cu toroipanul, ungurii. Orice mișcare care ar preface aceste popoare în organisme locale, pline de viață, unite prin spirit de muncă, [î]i supără pe stăpânii din Viena și Pesta, căci dezvoltarea oricărei puteri vii [î]i supără. Cu toate acestea noi nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putea conveni. Acesta e singurul mijloc pentru a pune capăt acelei politici de cumpănă, numită greșit politică de echilibru, care până azi n-a izbutit la altceva decât de-a ne înstrăina pe toate puterile, unele după altele. Blesăm pe unguri, indispunem pe bulgari, ne arătăm ostili grecilor. Ne-am înstrăinat pe Rusia, sîntem pe cale de-a ne înstrăina pe Austria, deci și pe Germania, precum ne înstrăinăm pe Englitera și pe Franța. Toate acestea pentru că nu avem o atitudine bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari ni se dau din toate părțile, încît s-ar putea zice că sîntem supuși acelei draconice torturi căreia nimeni nu-i poate rezista, inventată de un inchizitor al Spaniei: împungerea cu acul în unul și același punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
încît s-ar putea zice că sîntem supuși acelei draconice torturi căreia nimeni nu-i poate rezista, inventată de un inchizitor al Spaniei: împungerea cu acul în unul și același punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu acul în unul și același punct. Blesăm pe unguri. Prin ce-i blesăm noi pe unguri? Zilnic se fac încercări peste Carpați de-a deznaționaliza două milioane și jumătate de români, un element tot atât de cult sau tot atât de incult ca și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ungurii, organele demagogiei ungurești nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și noi blesăm pe unguri. Blesăm pe bulgari. Am dori să știm cu ce? Pentru că ni s-a dat Dobrogea, care n-a aparținut nicicând Bulgariei, pe care turcii au luat-o de la Mircea Vodă într-un timp când regatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se sfiesc a-i amenința cu spânzurătorile și cu alte delicii, și toate acestea pătrund la noi, prin presă; uneori demagogia noastră le esploatează pentru a boteza pe adversarii ei cu epitetul de vânduți ungurilor... și noi blesăm pe unguri. Blesăm pe bulgari. Am dori să știm cu ce? Pentru că ni s-a dat Dobrogea, care n-a aparținut nicicând Bulgariei, pe care turcii au luat-o de la Mircea Vodă într-un timp când regatul de la Tîrnova încetase de mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
legitimă și fără nici un fel de idee politică e privită de foile grecești ca un atentat la naționalitatea greacă, precum școlile românești din Ardeal sânt privite ca un atentat la naționalitatea maghiară. C-un cuvânt ceea ce pentru grec, bulgar ori ungur e o virtute, pentru român e un păcat. Tot astfel ne înstrăinăm pe Rusia. De ce ne-o înstrăinăm? Pentru că n-am tăcut în timpul Păcii de la San-Stefano. Ne înstrăinăm pe Austria. Pentru ce? Pentru că nu tăcem în cestiunea dunăreană; amândouă cazuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a cultiva repede poporul și de a-l apropia de catolicism. Ei bine, aceste scompturi ale unei idei concepute pe de o parte la Viena, pe de alta la Petersburg, sânt de vină astăzi la prevențiunile Austriei și a ungurilor îndeosebi contra românilor din monarhia învecinată și din Principat. [ 2 octombrie 1880] {EminescuOpXI 354} ["O DISCUȚIE CAM ZADARNICĂ... O discuție cam zadarnică s-a încins între noi și "L'Independance roumaine". Din mărturisirea noastră limpede și sinceră că, în opoziție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înfumurați cari cred că știu multă carte apoi sânt negreșit drăguții noștri "intelighenți de peste Carpați"; daca se află în lume avocați fără cauze sânt "de bună seamă" cei mai mulți dintre dânșii veniți în mijlocul nostru. Acești oameni au părăsit Transilvania în mîinele ungurilor, au dezertat postul de onoare unde trebuiau să, lupte pentru conservarea și dezvoltarea naționalităței române, pentru ca să vie la noi, unde au fost primiți cu brațe deschise, și să petreacă o viață dulce și plăcută, câștigând părăluțe, dar uitând nevoile patriei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putem releva, fiindcă-l aflăm tipărit într-o foaie germană, în "Deutsche Revue" și fiindcă forma în care se prezintă nu e făcută pentru a supăra pe cineva. Un articol privitor la România se-ncheie astfel: Imprudența politicei interne a ungurilor față cu românii austriaci nu prea e făcută a favoriza o prevenitoare mergere împreună a României libere cu Austria. Dar toate dificultățile acestea sânt mici și trecătoare pe lângă scopul mai mare și permanent; dac-ar exista numai din amândouă părțile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe românii din Ardeal. Dacă în iulie 1866 Austria nu s-ar fi arătat gata de-a încheia pace, Prusia ar fi încercat desigur de-a pune în dezagregare conglomeratul statelor austriace: pe de-o parte aveau să se ridice ungurii, pe de alta cele trei milioane de români austriaci aveau să fie avizați la cele cinci milioane de conaționali liberi din Principatul moldo-romîn. Carol de Hohenzollern era cuiul răsăritean pe care Prusia-l băga în carnea monarhiei habsburgice, precum Italia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum? Hipnoza durează cîteva clipe lungi. Înapoi, în casă. Havel. Iată un scriitor, unul important, care arată că vocația atît de inefabilă poate accede la puterea supremă și, mai mult, poate dăinui la putere. Cine sînt ceilalți doi, polonezul și ungurul, norocoșii, alături de ilustrul ceh, ai summit-ului madrilen, care, expirîndu-le mandatul, vor dispărea în neantul istoriei? Singur Havel va traversa eternitatea și asta pentru că în ființa omului de stat sălășluiește, norocos, literatul notoriu. Dar ce-a mai rămas din scriitorul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
evident), doar data și ora instalării ei urmînd să ne fie comunicate ulterior, cum să nu ne amintim brusc și de alte atari preziceri de Cassandră catastrofică ale aceluiași. Una din ele, știți doar, cu iminenta ocupare a Ardealului de către unguri, în momentul Kosovo. Că Ardealul nu a mai fost ocupat și că rubiconda Cassandră nu și-a mai cerut scuze nici măcar în familie pentru gogoriță, chestiunea rămîne uitată în tomberonul cu pedeserisme. Recitativul cu dictatura gata-gata să pornească era destinat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alți intelectuali: 27.369 (5,04%) d) Funcționari: 118.635 (21,89%) e) Alte categorii: 28.233 (5,21%) 2. Pe sexe: Bărbați: 439.673 (81,10%) Femei: 102.464 (18,90%) 3. Compoziția națională: Români: 447.188 (82,49%) Unguri: 63.682 (11,75%) Germani: 3.332 (0,61%) Evrei: 14.106 (2,60%) Ruși, sârbi și alți slavi: 10.247 (1,89%) Alții: 3.582 (0,66%) TOTAL: 542.137 (100,00%) (...) /ss/ indescifrabil 20.IV.1956 SL/3
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]