7,183 matches
-
catolici de peste veacuri și i-a înscris în calendarul lor creștin. Ar fi nedrept să nu subliniem și faptul că a susținut cu tărie interdicția biblică privitoare la adulter, divorț, perversiuni sexuale. Se crede că ar fi aprobat cu bucurie unificarea cu ortodocșii, dacă scaunul papal și primatul ar aparține în continuare catolicilor, ceea ce - se știe - și ortodocșii ar aproba dacă ar obține ei prerogativele conducerii bisericii rezultate după unificare. În ce-i privește pe protestanți, aceștia nu au în momentul
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
divorț, perversiuni sexuale. Se crede că ar fi aprobat cu bucurie unificarea cu ortodocșii, dacă scaunul papal și primatul ar aparține în continuare catolicilor, ceea ce - se știe - și ortodocșii ar aproba dacă ar obține ei prerogativele conducerii bisericii rezultate după unificare. În ce-i privește pe protestanți, aceștia nu au în momentul de față doctrina privind un conducător unic, decât Isus Hristos, și ea nu are șanse să fie impusă dinafară. S-ar putea însă ca în viitor să fie acceptată din
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
Rusia, paisianismul sucomba în România. Involuția avea drept cauze atât criza internă a comunității multinaționale a paisienilor de la Mănăstirea Neamț, cât și profundele transformări politice și sociale ale Țărilor Române intrate într-un ascendent proces de modernizare și afirmare națională (unificare în anul 1859 și independență în anul 1878 într-un regat condus de regi germani), susținut de o ideologie de tip patriotic și iluminist. Inevitabil aceasta a condus la deruta și criza internă a monahismului și Bisericii care au suferit
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
s-a spus că oamenii se ocupă cu ... XII. EGIPTEANCA, de Dan Zamfirache, publicat în Ediția nr. 1692 din 19 august 2015. Inimaginabil cum o așa civilizație a putut să dispară după numai 3000 de ani! Egiptul faraonilor. După prima unificare sub Menes I au urmat treizeci și una de dinaștii care mai de care înfloritoare ce au dat lumii două dintre minunile lumii: farul din Alexandria și piramida lui Kufu din Giza, Cairo. Egipt - țara miracolelor! După India trebuia să
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
prin operație, întâlnirea cu civilizația egipteană, oportunitatea de a vedea New York și Iordania, explorarea drumului Sfintei Familii, turismul înfloritor, ... Citește mai mult Inimaginabil cum o așa civilizație a putut să dispară după numai 3000 de ani! Egiptul faraonilor. După prima unificare sub Menes I au urmat treizeci și una de dinaștii care mai de care înfloritoare ce au dat lumii două dintre minunile lumii: farul din Alexandria și piramida lui Kufu din Giza, Cairo.Egipt - țara miracolelor! După India trebuia să
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
Inimaginabil cum o așa civilizație a putut să dispară după numai 3000 de ani! Egiptul faraonilor. După prima unificare sub Menes I au urmat treizeci și una de dinaștii care mai de care înfloritoare ce au dat lumii două dintre minunile lumii: farul din Alexandria și piramida lui Kufu din Giza, Cairo. Egipt - țara miracolelor! După India trebuia să
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
neuitat și invidiat! Cu 5000 de ani in urma Egiptul era împărțit în două, Egiptul de Sus cu capitala la Nekhen, regele având coroană conica albă și Egiptul de Jos(delta) cu capitala la Buto unde regele purta coroană roșie. Unificarea Egiptului a fost făcută de Narmer I (Menes) în jurul anului 3100 î.e.n. cu capitala la Memphis - cele 2 coroane fiind puse una peste alta. Epoca faraonica durează 2700 de ani după aceasta unificare și toată e înaintea erei noaste! Și
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
la Buto unde regele purta coroană roșie. Unificarea Egiptului a fost făcută de Narmer I (Menes) în jurul anului 3100 î.e.n. cu capitala la Memphis - cele 2 coroane fiind puse una peste alta. Epoca faraonica durează 2700 de ani după aceasta unificare și toată e înaintea erei noaste! Și, ca un făcut, egiptenii, atâția cât mai sunt, se tem de uitare! Nimic nu i-ar distruge mai mult că dispariția din memoria umanității! Această misterioasă și fascinantă civilizație poate fi împărțită, după
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
au carat la carele care aduceau piatră roșie de la Sikri, iar 100 de bărci aduceau piatră tocmai de la Delhi. A fost terminat în 15 ani și a costat 3500000 Rupii. Akbar a fost primul rege care s-a gândit la unificarea țării. Cei mai mulți istorici îl consideră că pe primul rege național. Dar ambiția de a fi conducătorul suprem al Indiei nu se putea realiza fără cucerirea Rajastanului. În 1567 cucerește Chittor, ordonând apoi masacrarea populației ceea ce-l face nepopular. Au fost
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
atât din ochii soției, cât și din cei ai copilei, care doar ce împlinise paisprezece ani, a fost nevoit să se prezinte la unitatea militară din Huși și apoi de aici, trimis pe front, intrând în luptele de integrarea și unificare a teritoriilor aflate sub administrarea Imperiului austro-ungar. Un an mai târziu tatăl Nataliței va reveni acasă definitiv, dar infirm, fiind rănit în luptele din august, una mie nouă sute șaptesprezece de la Oituz, împotriva diviziilor germane și austro-ungare. În perioada cât tatăl
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
trimitere în cuprinsul punctului de vedere asupra modului de dezlegare a problemei de drept, rezultă că aceasta nu constituie o veritabilă problemă de drept susceptibilă de a primi o rezolvare de principiu printr-o hotărâre pronunțată în cadrul mecanismului de unificare a practicii reglementat prin dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea in abstracto a vreunei dispoziții legale, ci doar aplicarea coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa
DECIZIA nr. 67 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296996]
-
de urgență a Guvernului nr. 27/2006, reglementați de lege în ceea ce privește indemnizațiile procurorilor din cadrul D.N.A./D.I.I.C.O.T. ... 57. Se constată că acest aspect a fost însă dezlegat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, ceea ce face ca prezenta sesizare să fie inadmisibilă și din perspectiva ultimei condiții de admisibilitate a cererii de sesizare a instanței supreme. ... 58. Astfel, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 67 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296996]
-
72 din Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 și paragraful 83 din Decizia nr. 4 din 11 martie 2024). ... 65. Sintetizând cele anterior expuse, reiese că Înalta Curte de Casație și Justiție a lămurit pe deplin, prin decizii de unificare a jurisprudenței cu caracter obligatoriu, toate chestiunile de drept relevante în soluționarea cauzei cu care a fost învestită instanța de trimitere, respectiv: – dispozițiile art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că principiile nediscriminării
DECIZIA nr. 67 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296996]
-
57. Raționamentul expus mai sus justifică concluzia că nu a fost afirmată o dificultate în interpretarea dispozițiilor legale care au legătură cu soluționarea cauzei, relevându-se chiar caracterul clar al acestora, lămurit și de decizia instanței supreme în mecanismul de unificare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 58. Or, în procesul de interpretare și aplicare a normelor legale de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne și în
DECIZIA nr. 70 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297106]
-
să o delege. ... ... 66. Pentru toate aceste considerente, constatând că nu au fost relevate elemente care să se circumscrie unei chestiuni de drept neclare, care să genereze dificultăți veritabile de înțelegere, susceptibile de analiză și dezlegare pe calea mecanismului de unificare, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, coroborate cu cele ale art. 519 din Codul de procedură civilă, în temeiul art. 521 din același cod, ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE
DECIZIA nr. 70 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297106]
-
de ortografie“. Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea a constatat că, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia nr. 26
DECIZIA nr. 6 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284837]
-
practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 33. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii relevante: – Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899
DECIZIA nr. 72 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298104]
-
în acord cu întreaga jurisprudență a Înaltei Curți de Casație Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă actual, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenței instanțelor naționale. ... 58. Pe de altă parte, rațiunea instituirii condițiilor formale ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenței și asigurarea predictibilității acesteia, fără ca folosirea
DECIZIA nr. 72 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298104]
-
de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 22. Prin Decizia nr. 61 din 17 octombrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1172 din 7 decembrie 2022
DECIZIA nr. 131 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298168]
-
legale incidente în cauză demonstrează că acestea sunt clare, accesibile și previzibile. ... 51. Pe de altă parte, astfel cum rezultă din jurisprudența evidențiată la pct. VIII din prezenta decizie, se constată că instanța supremă a statuat anterior, în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu privire la salarizarea personalului nonmedical din cadrul spitalelor publice finanțate integral din venituri proprii, dar care nu se află în subordinea Ministerului Sănătății. ... 52. Chiar dacă nu au fost dezlegate chestiuni de drept identice celor ce
DECIZIA nr. 131 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298168]
-
de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților sau dificultăților de interpretare a unor texte de lege, scopul prezentei proceduri nefiind acela de a transfera litigiul Înaltei Curți. ... 55. Privirea de ansamblu asupra jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în unificarea practicii demonstrează că instanța de trimitere dispune de reperele necesare aplicării legii la situația de fapt și instanța supremă nu consideră că există vreun motiv pentru care ar trebui să fie lămurite în continuare dispozițiile legale. ... 56. Față de cele
DECIZIA nr. 131 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298168]
-
angrenați în sarcinile de serviciu uzuale date de angajator, scopul desemnării lor în aceste organisme fiind să vegheze la buna desfășurare a alegerilor și să asigure respectarea legii electorale. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 47. Prin Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015
DECIZIA nr. 89 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298167]
-
de instanțele naționale rezultă că, și după pronunțarea acestei decizii, practica judiciară s-a consolidat, cvasiunanim, în același sens, astfel încât argumentele care au întemeiat decizia citată și-au păstrat întru totul valabilitatea. ... 61. Or, rolul și funcția mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunțarea repetată în interpretarea și aplicarea unor texte de lege care conțin, de fapt, una și aceeași problemă de drept, întrucât existența unei hotărâri prealabile sau a unei hotărâri în
DECIZIA nr. 89 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298167]
-
de drept“. ... 50. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun ca o condiție de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile existența unei „chestiuni de drept“ veritabile, aptă a declanșa acest mecanism de unificare a practicii judiciare, iar noțiunea de „chestiune de drept“ are înțelesul dat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiți de legiuitor sunt aceiași, iar art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede
DECIZIA nr. 97 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298211]
-
litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, prin care să se recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 45. Deși lămurirea modalității de interpretare și aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege, în lipsa unor asemenea ipoteze care să
DECIZIA nr. 50 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298139]