1,657 matches
-
acesta este de fapt un voal de doliu. Cadrul acesta ireal, aproape oniric, îl regăsim și în Inima reginei (1971), unde "guvernează aceeași atmosferă gotică, cețoasă, cu tot felul de castele, cetăți, turnuri, scări, ziduri, un spațiu labirintic, în care urcușul și coborâșul, morții și viii se confundă ambiguu, în care Ieronim regele, Ierodesa regina, Nathanael fiul și eul poetic joacă aceeași dramă cu măști a iubirii imposibile, a substituirilor gemelare, la granița incertă dintre lumi. Trupul, unul dintre elementele cheie
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nemotivat,/ în mine se naște un om/ Comediantul, vă spun, a murit de râs,/ Comediantul ar fi fericit,/ Dacă ar sta într-o palmă la care-a râvnit/ În palma lui Hamlet sau a lui Isus". Viața e un permanent urcuș și coborâș susținut de continua aspirație spre lumină. Ideea apare în câteva poeme: "Fereastra viermelui", "Resturi", "Umil pretext": "Ei sunt fereastra viermelui spre an,/ Pervaz pe care se tivește/ și e bolnav, senin, stăruitor,/ Lăsând pe mine urma lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pagini de critică literară - 80 lei etc. Din 28 de cărți de versuri, unul e de 100 lei (Adrian Maniu, Poezii din Carmen Sylva), unul de 70 lei (Ilariu Dobridor, Vocile Singurătății) treisprezece de 60 lei (între ele, Vasile Voiculescu, Urcuș și Ion Pillat, Țărm pierdut), patru de 50 lei (surprinzător, Nu sunt ce par a fi... de Ion Minulescu) și nouă de 40 lei (între acestea, G. Bacovia, Poezii cu o prefață de Adrian Maniu). Un fapt pe care pliantul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu o dată, într-o simplă funcție a creației. Metafora centrală în multe dintre textele cuprinse în Glorie anonimă este, deloc întâmplător, cea a crucificării. Eul scriptor se lasă crucificat în numele gramaticii poetice, după ce, desigur, truda poietică îndelungată îi dă senzația urcușului unei Golgote întunecate, la capătul căreia are viziunea însoțirii cu verbe asemeni răstignite: "prin lut și cer/ prin întuneric și sânge/ văd verbe cum ies/ din gramatici pe cruce" (Văd verbe). Poetul Nicolae Panaite se descrie, finalmente, ca un homo
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Golia), Tudor Teodorescu- Braniște ( Băiatul popii), Al. Lascarov-Moldovanu (Mamina), Anton Holban (Ioana), Aron Cotruș (Horia), Tudor Arghezi (Cărticică de seară), Damian Stănoiu (Pensionarii), G. M. Vlădescu (Moartea fratelui meu), Pericle Martinescu (Adolescenții de la Brașov), I. Valerian (Cara-Su), V. Voiculescu (Urcuș), Victor Papilian (Fără limită), Cezar Petrescu (1907). Numărul 18-19/1935 este dedicat lui Ilarie Chendi. Semnează amintiri și comentarii Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Gala Galaction, George Togan, Ion Sân-Giorgiu, Victor Eftimiu. Alți colaboratori: Horia Petra-Petrescu, C.S. Anderco, Teofil Lianu, Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
la Dornach (Elveția), și publicate în volumul Înnoirea artei pedagogico-didactice prin știința spirituală (11). În evoluția istorică a omenirii, Steiner constată o stare de permanentă decădere; omul este chemat, crede el, ca prin forță proprie să transforme decăderea într-un urcuș: "Devenirea culturală istorică amenință în mod constant să se îmbolnăvească. Omul trebuie, prin învățămîntul lui, prin activitatea lui, să tămăduiască ceea ce în devenirea culturală tinde în permanență să se îmbolnăvească (...). Cultura se poate naște" adăugă el "numai dacă omul tămăduiește
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de-a doua propune o interpretare diferită, îmbrățișată și de etnologul român Ion Ghinoiu. Ea ar marca încercarea oamenilor de a ajuta soarele, "să-l mențină la aceeași înălțime pe boltă la solstițiul de vară și să-l sprijine în urcușul lui pe cer la solstițiul de iarnă"(p. 107). 83 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, 1994, vol. 2, pp. 62-67. Despre simbolismul focului mai pot fi găsite referințe în Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ochi privindu-i țintă, gravul „Fangeron” (Arthur Rimbaud) în altele, cuvintele noi se îmbină armonios cu cele populare: „Te naști din plasma zării cu limpezimi de-albuș, Ne dai în semicicluri iubirea ta pe-o rază Mă entuzmiasmează sublimul tău urcuș. Căderea ta în hăuri adânc mă întristează.” (Odă soarelui) Neologismele la N. Labiș sunt luate din domenii variate și din punct de vedere gramatical sunt adjective, substantive sau verbe. Ele nu îngreunează înțelegerea textului, sunt întotdeauna la locul lor și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
care subiectul este cântărit, evaluat și estimat. Trebuie de asemenea să ținem cont de poziția celui ce visează, dacă este pe scară sau pe trepte, și de sensul mișcării: - dacă este în partea de jos și are o mișcare ascendentă, urcușul urmează a fi făcut: acesta este adesea lent, penibil, chiar interminabil (cel ce visează urcă o scară fără sfârșit). În acest ultim caz, visul dezvăluie importanța eforturilor depuse și absența rezultatelor; însă ascensiunea este întotdeauna un semn favorabil, deoarece indică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dinamicii mișcărilor naționale se potrivește în mare cazului românesc, însă doar dacă acesta din urmă este forțat înăuntrul Patului lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch. Ideea națională românească a parcurs un traseu istoric mult mai sinuos, cu coborâșuri și urcușuri succesive. Simplificând la maximum, evoluția naționalismului românesc poate fi transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Evagrie Ponticul sau Monahul, ascet din secolul al IV-lea creștin, definea rugăciunea a fi „urcușul minții spre Dumnezeu”, iar teologia „împreuna vorbire cu El”, „convorbirea” cu Părintele Ceresc. Venerabilul Părinte Ion Cârciuleanu, ajuns la vârsta plinătății duhovnicești, a roadelor mântuitoare și pentru toți folositoare ale credinței și rugăciunii personale, ne transmite, cu foarte multă căldură
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu au reușit, cu tot efortul lor, să dezrădăcineze această practică spirituală din conștiința oamenilor. în mod surprinzător, există astăzi un interes deosebit pentru rugăciune”. Și aceasta, pentru că rugăciunea s-a dovedit a fi o călăuză spirituală sigură în urcușul duhovnicesc al omului spre bucuria și fericirea lui pământeană. Pentru că îl face să fie dominat de bunătatea inimii. în inima lui există lumea plăcută lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este viața, și viața este de la Dumnezeu. Așadar, rugăciunea este valabilă pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Mai mult, primirea Sfintei împărtășanii este pregătită și urmată de rugăciune, este învăluită de rugăciune și stă pe culmea rugăciunilor. Credința și rugăciunea sunt împreună cunoștință, încredere, iubire și ascultare de Dumnezeu. Este viața tainică de unire cu Dumnezeu și urcușul spre Dumnezeu al omului credincios, al sensibilității fără sfârșit a omenescului din el și care se realizează prin îndelungate eforturi și năzuințe. După Sfântul Diadoh al Foticeii, scopul vieții duhovnicești este unirea sufletului cu Dumnezeu prin dragoste. Unirea cu Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de viață creștină și programe de rugăciune. în atmosfera creată prin rugăciune, în acest duh înnoitor, sufletul nostru se desprinde de tot ce este rău, se curăță, crește, devine mai deschis, capabil de mult spor în fapte bune și în urcușul spre desăvârșire. Ca se te poți socoti între cei ce au viață duhovnicească, rugăciunea trebuie să devină un act precum respirația, fără de care nu putem trăi. Toate activitățile noastre să le săvârșim în duh de rugăciune. „Fă din rugăciune candelă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
liniștire pentru oboseala zilei, pavăză și mângâierea oamenilor credincioși, iar pentru femeile credincioase, una dintre cele mai potrivite podoabe. Psalmii fac pustiurile să se arate locuite și ca patimile să fie înfrânate. început bun pentru începători, creștere și ajutor în urcușul pe scara virtuților și sprijin pentru cei care merg pe calea desăvârșirii. Ei sunt glasul Bisericii, înveselesc sărbătorile și fac să se nască în inima credincioșilor dorul după Dumnezeu. Chiar și din inimile de piatră psalmii storc lacrimi. Cântarea lor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Mai precis, "decizia de a iubi nu implică în mod necesar un angajament pentru acea dragoste" (ibidem). Această ultimă componentă este deosebit de importantă mai ales atunci când iubirea trece prin momente de criză. Autorul consemnează: "relațiile de dragoste au aproape inevitabil urcușurile și coborâșurile lor și, în timpul perioadelor de criză, componenta decizie/ angajament este cea care ține o relație în picioare. Această componentă poate fi esențială pentru traversarea perioadelor dificile și pentru întoarcerea timpurilor mai bune" (idem, p. 28). La rîndul său
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ortodoxie. Pe măsură ce Dante urcă Purgatoriul, cei șapte "P" - semnul celor șapte păcate: Trufia, Invidia, Lenea, Zgîrcenia, Risipa, Lăcomia, Desfrînarea, sînt rînd pe rînd șterși. În Cîntul XXVII călăuza îl convinge să treacă prin foc, singura cale de a putea continua urcușul și de a accede la Beatrice. Dante, curățat de păcate prin foc, este părăsit de Virgiliu, care, mut continuă să-l însoțească pînă la întîlnirea cu marea lui iubire, Beatrice. La despărțire, ultimele cuvinte ale poetului latin sînt: îți pun
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pur și simplu pe credincioși și i-a dezamăgit profund pe cei ce se așteptau să primească de la Biserica lui Isus lumina și mărturia lumii de «dincolo». Dacă cel ce era dator să edifice distruge, ce mai putem spera? Trudnicul urcuș este crucea fiecărui credincios, a fost spaima lui Benedict al XVI-lea, dar e și speranța oricărui om de bunăvoință care nu dorește să se obișnuiască cu aerul nociv ce se respiră. «Trebuie să pornim, în primul rând, de la inimile
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
specialități, specializări, specii, state, strategii, straturi, structuri, studenți, studii, stupi, subansambluri, subspecii, sudori, suduri, supraveghetori, surse, șanse, șanțuri, școlari, șefi, șerpi, șiruri, șuruburi, tipare, tipărituri, tipuri, tovarăși, trupe, trupuri, truse, turme, țărani, țări, țărmuri, țepe, țesături, țesuturi, ținte, unități, uniuni, urcușuri, urmași, urme, urne, uscăciuni, vaccinuri, valențe, valori, viețuitori, vocații, voci, vopsele, vorbe, zale, zâmbete, zei, zile, zodii etc. Analog, putem scrie o sumedenie de termeni cu multe sensuri pentru cuvântul diversitate. Este evident că o astfel de definiție nu ne
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
1920 este membru al Societății Scriitorilor Români. În primul deceniu interbelic i se tipăresc cărțile Pârgă (1921) și Poeme cu îngeri (1927; Premiul Societății Scriitorilor Români), în cel de-al doilea ies Destin (1933; Marele Premiu „C. Hamangiu” al Academiei Române), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939; Premiul Editurii Fundației Regale). I se acordă în 1941 Premiul Național pentru Poezie. În 1944 apare, în seria „Ediții definitive” de la Fundația Regală pentru Literatură și Artă, antologia Poezii, o selecție de autor. În intervalul 1930-1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
floare a coastei Tale însângerate / Și stropii de sânge picurați din coroană” (Iisus din copilărie). În esență, prin tot ce e durabil în opera sa, V. se impune ca poet al naturii în înțeles larg. Din Poeme cu îngeri, Destin, Urcuș, Întrezăriri se detașează pasteluri vrednice de a figura în cea mai exigentă antologie a genului. Modul poetic evoluează spre diafan și muzical. Începând de la Poeme cu îngeri, contururile priveliștilor tind să devină lichide, masivitatea cedează supleței, sculpturalul face loc picturalului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Iarna de altădată sau Gânduri de iarnă. Orientat spre idilic, spre bucolic, spre stilizare, poetul nu își pierde simțul pentru elementar, pentru teluric, care irumpe în Hoți de cai, de pildă, într-un iureș de sălbăticie superbă. Cu versurile din Urcuș și Întrezăriri V. trece la un neoclasicism de factură modernă, pe care nu fără temei Vladimir Streinu îl pune în relație cu Vrăjile lui Paul Valéry. Filonul inspirației religioase se subțiază până la dispariție, poetul - evadat din umbra crucii - așezându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Cioculescu, „Destin”, ADV, 1933, 15; Papadima, Scriitorii, 196-217; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 65-68; Călinescu, „La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Scriitorii, 196-217; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I. Oprișan, București, 1978, 65-68; Călinescu, „La pragul minunii”, ALA, 1934, 687; Boz, Cartea, 123-129; Baltazar, Evocări, 122-133; Vianu, Opere, V, 549-558, XII, 300-303; Ovidiu Papadima, „Urcuș”, G, 1937, 3; G. Călinescu, „Urcuș”, ALA, 1937, 862; Cioculescu, Aspecte, 147-149; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 94-95; Munteanu, Panorama, 123-126; Streinu, Pagini, II, 32-49, III, 193-233; Vrabie, Gândirismul, 155-157, 200-203, 218-226, 300-301; Alexandru Busuioceanu, Poeții „Gândirii”, „Ethos”, 1941, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 797-800, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]