2,329 matches
-
era păstrarea păcii și a ordinii în societate, iar fiecare supus trebuia să contribuie spre binele celorlalți. Rezultatul final pe care îl visa era pace pentru stat, prosperitate pentru rege și măreție pentru monarhie“ (t. n.) Planurile lui Richelieu păreau utopice atâta timp cât administrația locală era centrată pe acumularea de bunuri si posesii materiale, în loc să fie subordonată regelui, bazându-se pe principiile feudale ce promovau apărarea drepturilor nobilimii și ale latifundiarilor. Aceste principii le garantau un mare grad de autonomie. Confruntat cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
încă un sfert înainte de a atinge douăzeci de ani. De asemenea, Franța se confrunta cu o serioasă lipsă de educație a supușilor, iar cele peste treizeci de dialecte care se vorbeau în acel moment făcea practică imposibilă o eventuală încercare utopică de școlarizare a acestora. Deși reprezentanții bisericii încercau să ridice nivelul intelectual al supușilor, acest lucru era imposibil datorită barierei de netrecut care o reprezenta diferența dintre dialecte. În lucrarea The Book Of The Boudoir, Lady Morgan, citând memoriile doamnei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
patologiei cerebrale; ea poate avea o formă totală, în comă, sau parțială, în agnozii. Termenii de "paraconștient", "preconștient", "megaconștient" și "subconștient" provoacă confuzii și sunt produsul concepției dualiste corp-spirit sau a existenței separate a cunoașterii și a conștiinței, care este utopică. Spiralogia cunoașterii-conștiinței în secolul XX este revoluționată de paradigma fizicii cuantice care se face simțită în toate domeniile științifice, începând cu fizica, biofizica, chimia, biochimia, matematica, biologia, medicina, filosofia etc. Influența fizicii cuantice asupra științelor și filosofiei se simte atât
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de acord, întrucât îi pune mâna în gât. Secvența amintește de Mașina timpului și prevestește Metropolis. Structura eloi, ființe de suprafață, „aristocratice”, rafinate, stăpânitoare, morloci, sclavi ai adâncului, primitivi și brutali, care îi atacă pe „nobilii” suprafeței, inaugurată de socialistul utopic H.G. Wells în romanul Mașina timpului (1898) o regăsim mai întâi în Aelita ecranizată după A.N. Tolstoi, apoi în filmul lui Fritz Lang. Inserarea cadrelor metaforice, simbolice, reprezentând Revoluția bolșevică e o metodă manipulatorie-propagandistică mai eficientă decât pare. În
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
soluțiilor respective în practica educativă. d)Modelul interacțiunii generale, care ia în considerare că oricare dintre partenerii sociali (factorii de decizie, cercetarea, practica școlară) poate avea inițiativa, participînd în deplină armonie la ameliorarea educației. Este un model ideal, dar cam utopic, de altfel, pretutindeni în lume! 1.4. Principalele tipuri de cercetare a educației Educația poate fi deci investigată fie din perspectiva disciplinelor pedagogice, fie din cea a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
întrevede în fiecare secvență nevoia sprijinirii comunităților acolo unde ele mai există, „moșirea” lor acolo unde pot apărea și reconfigurarea masivă a habitatului urban acolo unde ele nu au existat vreodată. Considerăm că este o soluție reală, viabilă, posibilă. Și utopică, ar putea spune mulți, cu suficientă îndreptățire. Pentru că nu este realist să credem că într-o țară ce rescrie permanent definiția subdezvoltării prin suprapunerea ciclurilor de dezvoltare pe ciclurile electorale, s-ar putea ivi, în zona politicilor publice, o abordare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
poate decât dacă oamenii vor alege ei unde să locuiască și împreună cu cine (congregarea) și dacă în fiecare dintre acele blocuri vor exista persoane care să catalizeze acțiunea colectivă. Privită astfel, soluția pare teribil de improbabilă, dar în niciun caz utopică. 3.1.6. O singură lume - două universuri diferite În 1922 Le Corbusier scria într-un articol despre arhitectură și revoluție: It is the question of building which lies at the root of the social unrest of today. Le Corbusier
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în viața cetățenilor. „O fundamentală parte a problemei în Europa Centrală și de Est a fost chestiunea ce ține de mediul construit. Arhitectura a fost în mod obligatoriu legată de evoluția socială. Paralele clare pot fi trasate între proiectele sociale utopice din prima jumătate a secolului al XX lea și cele arhitecturale la fel de utopice. Ambele au reprezentat niște vise, destul de nobile în intenția lor; dar erau vise care în contextul scepticismului din a doua parte a secolului al XX-lea au
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Est a fost chestiunea ce ține de mediul construit. Arhitectura a fost în mod obligatoriu legată de evoluția socială. Paralele clare pot fi trasate între proiectele sociale utopice din prima jumătate a secolului al XX lea și cele arhitecturale la fel de utopice. Ambele au reprezentat niște vise, destul de nobile în intenția lor; dar erau vise care în contextul scepticismului din a doua parte a secolului al XX-lea au eșuat în mod clar. În multe orașe din Europa Centrală și de Est
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Instrucția publică ..., p. 270.</ref>. Acest filtru nu s-a mai utilizat iarăși de mulți ani, iar regresul este pe măsura erorii. Sau măcar dacă nu se realizează selecția la debut, aceasta să se poată realiza pe parcurs. Este desigur utopic să sperăm așa ceva. Consecința: neîncrederea sistematică în orice produs universitar (absolvent în speță). Problema nu ar trebui să fie în termeni cantitativi (câți studenți avem), ci calitativi (ce studenți avem). Este ceea ce spunea și Petre Andrei. „S-a ajuns chiar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
o fixează Musil și o confirmă, parțial, Rebreanu 30. între acesta și răsăriteanul om de prisos există destule trăsături comune și diferențe specifice. Oricum, începând cu romantismul spectrul modelelor umane s-a lărgit, s-a diversificat și ar fi desigur utopică dorința de a-1 fixa într-o sinopsă. Realismul îndeosebi 1-a individualizat, atribuindu-i o stare civilă și o psihologie complexă, astfel că liniile modelului transpar uneori cu dificultate printre rândurile palimpsestului. Invers, cu cât o societate este mai
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
fierbinte (fără a fierbe), acoperiți și lăsați 5 minute. Strecurați, adăugați puțină lămâie și beți: e extra! 36 Adaptați-vă rapid la decalajul orar. Sunt acum și dintre noi destui care călătoresc pe distanțe lungi. Nu mai e un vis utopic pentru românul nostru. Adaptarea la un decalaj orar nu vă va lua mai mult de 10 zile. Pentru asta, cum ați sosit, începeți imediat pregătirile: expuneți-vă la soare cât se poate, în primele 2-3 zile. De ce? E foarte simplu
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
Idealismul utopic sau gândirea internaționaliștilor liberali în perioada interbelică Geneza unei discipline și vecinătăți disciplinare Începuturile Relațiilor Internaționale ca disciplină autonomă sunt în mod formal identificate cu stabilirea de către lordul Davies, în 1919, a primei Catedre de Relații Internaționale în cadrul Universității din
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
intraparadigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în Relațiile Internaționale, Jackson și Słrensen, de exemplu, identifică existența mai multor etape: ei consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de idealism (sau liberalism utopic), care domină gândirea teoretică și practica politică în perioada anilor '20 și începutul anilor '30, și ale cărei documente programatice reprezentative ar fi cele semnate de teoreticieni precum Alfred Zimmern, Norman Angell sau Leonard Woolf sau de politicieni precum Woodrow
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
identifice alternativa liberală interbelică în domeniul Relațiilor Internaționale este mai vastă, incluzând termeni precum legalism sau moralism, ambii referindu-se la trăsături prezente în scrierile autorilor liberali, dar exagerate până la caricaturizare de către autori ai realismului clasic, în scopuri propagandistice. Idealismul utopic principalele caracteristici Așadar, în majoritatea descrierilor, istoria formală a disciplinei Relațiilor Internaționale începe cu un moment idealist. Dar acest moment idealist nu s-a născut din neant. Experiența traumatizantă a primului război mondial conduce la cristalizarea unei alternative de sorginte
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
internaționalismului interbelic de sorginte liberală ar fi incompletă dacă nu s-ar menționa fundamentele filosofice din care derivă propunerile de guvernare, fundamente ce au atras criticile susținute ale realismului și acuzele de naivitate ce se ascund în spatele etichetei de idealism utopic. Acestea sunt1: a. perspectiva pozitivistă în ceea ce privește natura umană, moștenire a mișcării iluministe, din care derivă; b. credința în armonizarea naturală a intereselor (indivizilor, precum și ale statelor), corespunzând doctrinei liberale a secolului al XIX-lea, din care derivă negarea inevitabilității războiului
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
pluraliștilor americani, mai ales argumentele acestora împotriva separării între principiile de organizare ale sferei interne și cele ale sferei externe, precum și fascinanta legătură între suveranitate și anarhie. Această pierdere a ușurat misiunea asumată de Carr în a denunța naivitatea idealismului utopic. Pentru recuperarea acestei secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. În această fascinantă literatură în dezvoltare, autorii se situează pe un continuum între poziția de negare a existenței unei școli idealiste unitare (Peter Wilson sau Cameron Thies) și eforturile de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
liberal 1. Peter Wilson este cel care argumentează, contrar imaginii unitare descrise și atacate de E.H. Carr în influenta sa Criză a celor douăzeci de ani (Twenty Years' Crisis), că grupul de autori incluși de Carr în categoria confuză de utopici este de fapt o grupare eterogenă de autori nutrind diverse speranțe privind noua ordine mondială. Cu alte cuvinte, școala utopică a internaționalismului liberal interbelic nu este altceva decât un set amalgamat de discursuri și problematici ale căror locuri comune nu
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Criză a celor douăzeci de ani (Twenty Years' Crisis), că grupul de autori incluși de Carr în categoria confuză de utopici este de fapt o grupare eterogenă de autori nutrind diverse speranțe privind noua ordine mondială. Cu alte cuvinte, școala utopică a internaționalismului liberal interbelic nu este altceva decât un set amalgamat de discursuri și problematici ale căror locuri comune nu ating masa critică ce justifică contopirea lor într-o categorie unitară. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
arată că în La Chambre claire Barthes descrie fotografia unei case din Granada căreia îi atașează diferite răspunsuri interpretative, legate de felul în care impresionează sau de felul în care oferă sentimentul trăirii unui trecut idilic sau a unui viitor utopic. Asemenea privitorilor potențiali ai fotografiei în care apare Kennedy Jr., Barthes creează un construct mental, imaginând, în casa din Granada, o viață dinainte și o viață de mai târziu, așa cum procedează orice privitor, atunci când un aspect din lumea reală un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
apă fierbinte (fără a fierbe), acoperiți și lăsați 5 minute. Strecurați, adăugați puțină lămâie și beți: e extra! Adaptați-vă rapid la decalajul orar. Sunt acum și dintre noi destui care călătoresc pe distanțe lungi. Nu mai e un vis utopic pentru românul nostru. Adaptarea la un decalaj orar nu vă va lua mai mult de 10 zile. Pentru asta, cum ați sosit, începeți imediat pregătirile: expuneți-vă la soare cât se poate, în primele 2-3 zile. De ce? E foarte simplu
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
lui fundamentală la natura domeniului politicii internaționale. În cartea sa The Twenty Years' Crisis 1919-1939 (1939), Edward Hallett Carr (1892-1982) se angajează într-o critică susținută la adresa idealismului interbelic, promovat de marea majoritate a statelor occidentale. Acest model de gândire utopică, susține autorul, este cel care a grăbit izbucnirea celui de-al doilea război mondial în 1939, deoarece nu avea nimic în comun cu realitatea politică internațională a momentului, ignorând o serie de principii definitorii ale acesteia. În primul rând, wilsonianismul
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
deprindere în direcția virtuții, educația. Statul aristotelic este un institute de educație morală , o ”comunitate de virtuoși , pentru exercitarea și sporirea virtuții”. Statul ideal al lui Aristotel este mai aproape de realitate decât cel al lui Platon. Aristotel nu privește comunismul utopic platonic, ci încearcă să construiască și să facă o reformă în funcție de realitatea socială. Aristotel a realizat prima operă de știință politică. Aristotel cere ca fiecare cetățean, potrivit cu vârsta și capacitățile sale, să îndeplinească o slujbă politică în stat , sub conducerea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
prin umanism, conchide M. Heidegger se înțelege în general strădania ca omul să devină liber pentru omenescul lui, și să-și afle în aceasta demnitatea; atunci umanismul este diferit în funcție de concepția despre libertatea și natura omului. În cadrul diverselor doctrine politice utopice: socialiste, comuniste, constituite în cadrul secolului al XIX-lea, corelația libertate rațiune îmbracă forma principiului fundamental care afirmă că libertatea individuală nu se poate realiza decât într-o societate rațională bazată pe egalitate, echitate și dirijare deliberată. Acest principiu conduce însă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
care impun instinctiv o anumită ordine socială, nemaiavând nevoie de nici o justificare pentru ceea ce fac. Liber este numai conducătorul înnăscut, toți ceilalți oameni devin sclavii săi. Etatismul are consecințe nefaste pentru libertatea umană atât în interpretarea fascistă cât și cea utopică de tip socialist, comunist, el presupune sacrificarea libertăților individuale în numele unui bine general, situat într-un viitor nebulos și acumularea unei puteri politice maxime, nelimitate, în mâinile conducerii executive supreme. Tocmai constatarea necesității de a limita puterea de stat a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]