7,547 matches
-
ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare în circumstanțele vieții cotidiene, în sfera relațiilor particulare. Scopurile actului de comunicare sunt multiple: informativ, persuasiv, educativ, prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca o formă de abatere de la normele comunicării uzuale de către Paul Valéry, Leo Spitzer, Charles Bruneau, Jan Mukařovský etc.); valorifică resursele expresive ale limbajului pe toate nivelurile de producere a semnificației (elemente grafice și fonetice, lexicul, morfologia și sintaxa), generând mesaje polivalente; - stratul sonor constituie o dimensiune esențială mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literară denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul realitate-ficțiune este mimetic) sau o poate contrazice/deconstrui (raport nonmimetic între universul ficțional
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acasă, aici, acolo, departe, pretutindeni, sus, împrejur, în dreapta etc.); direcția organizării spațiale poate fi sugerată prin verbe: a se înălța, a zbura, a se prăbuși, a coborî etc. Spațiile poetice pot fi numite chiar prin creații lexicale inexistente în limba uzuală: Știu tot ce e mai departe de tine, / atât de departe, încât nu mai există aproape - / dupăamiază, dupăorizontul, dincolode marea... / și tot ce e dincolo de ele, / și atât de departe, încât nu mai are nici nume. (Nichita Stănescu, Către Galateea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
naștere prin transformarea cuvintelor din limbajul comun, neutre din punct de vedere expresiv, în semn artistic. Această transformare se produce prin modificarea sensului unui cuvânt (îmbogățirea sensurilor, reseman tizare și/sau simbolizare) ori printro abatere expresivă de la o construcție gramaticală uzuală (morfologică ori sintactică). Figurile de stil se clasifică în funcție de tipul de modificare și de nivelul textual la care se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația este figura de stil ce constă în selectarea cuvintelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
orientată asupra limbii române. Prin aceasta s-a adus o completare a problematicii din lucrările publicate anterior, Lingvistică și filozofie și Terminologia filozofică românească modernă. Studiu asupra epocii de formare. PROBLEME INTRODUCTIVE Limbaj și limbă Cuvintele limbaj și limbă sînt uzuale în limba română literară actuală și se folosesc deseori cu accepțiuni comune, dar, pe terenul științei și al filozofiei, au (și trebuie să aibă) semnificații care le diferențiază, adică sînt termeni de specialitate, folosiți pentru a reda noțiuni diferite. Una
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
experiența umană este exprimată și transmisă cu ajutorul unor unități înzestrate cu un conținut semantic și cu o expresie fonică. Pentru individ și pentru viața sa obișnuită în cadrul comunității, acest mijloc de comunicare îmbracă forma limbii materne. Numim limbă maternă limba uzuală a mediului social originar al celui care vorbește, al locutorului, pe care acesta o deprinde în copilărie, ca primă manifestare a limbajului pentru el. După însușirea acestei limbi iar uneori −în cazul viețuirii într-un mediu aloglot− în timpul însușirii ei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pot primi sau nu sufixul gramatical -ez, sistemul admițînd ambele posibilități, norma 26 vine însă cu precizarea că în cazul lui a lega sau a cînta sufixarea respectivă este afuncțională, în vreme ce pentru a lucra ea este funcțională, căci există forma uzuală eu lucrez. Ceea ce face însă de acestă dată să se opteze pentru forma sufixată nu este numaidecît norma istorică a limbii, căci există și forma eu lucru (de unde substantivul lucru), care are astăzi o circulație mai redusă și care nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sfîrșitul secolului al XIX-lea −în lucrarea Principii de istoria limbii (Prinzipien der Sprach-geschichte)−, făcea distincția între Gemeinsprache (limbă generală, comună sau, mai degrabă, limba propriu-zisă), Sprache (care corespunde, în linii mari, limbajului, facultății de a folosi limba), apoi faptele "uzuale" și cele "ocazionale". Preluînd aceste idei, și lingvistul ieșean Alexandru P h i l i p-p i d e discută despre limbă comună, uz și vorbire ocazională 30. Acest lingvist arăta că, la nivelul general al limbii, cuvintele redau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
baza pentru vorbirea ocazională, manifestată într-o infinitate de variante. Și, cum elementul variabil se află în vorbirea ocazională, uzul se schimbă datorită acesteia, și astfel modificările din planul vorbirii devin elemente pe baza cărora se schimbă limba 32. Vorbirea uzuală (conformă uzului) devine model pentru membrii comunității, limba comună a lor (la Coșeriu, sistemul), deși în vorbirea ocazională vorbitorii realizează variații permanente. Hermann Paul și Alexandru Philippide au introdus în teoria lor despre limba comună, uz și vorbire ocazională și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
emotivă). Analizînd însă mai atent lucrurile se poate constata că tipurile de discurs sînt mai degrabă diviziuni ale stilurilor funcționale, în cadrul acestor tipuri distingîndu-se apoi formele generalizate ale discursurilor propriu-zise. În acest mod, discurs devine în mod evident un termen uzual în discuția despre limbă care ține de filozofia limbii. De altfel, este în uz și sintagma discurs logic pentru a desemna o vorbire în care sînt utilizate mijloacele logice pentru a reda termenii și propozițiile. Discursul repetat Realizarea discursului se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relații plurivalente între el și realitate. După Eugene A. N i d a98, procesul nominației (numirii) este în unele privințe similar referirii (referinței), deși perspectiva este în parte diferită, datorită orientării opuse a actului cognitiv. Referința este descrisă în mod uzual ca o relație stabilită între o unitate lingvistică (un cuvînt) și un referent, ca atare, se pornește de la cuvînt (de la un fapt de limbă) spre realitate, în vreme ce nominația este actul specific al desemnării unui astfel de referent, pornind de la realitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se schimba noțiunea și semnificația și de a păstra expresia, așa cum se constată în cazul cuvîntului atom164. În morfologie, apariția unui procedeu nou elimină pe cel vechi, care se păstrează totuși de obicei în cazuri izolate, anume, în cele mai uzuale, așa cum demonstrează păstrarea unor diferențe cazuale în limbile romanice și germanice, deși în cele mai multe dintre aceste limbi ele au dispărut la sub-stantiv, fiind realizate în mod exclusiv cu ajutorul prepoziții-lor (analitic). Schimbarea în sintaxă165are unele trăsături care o fac similară cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoaștere și de explicare a fenomenelor, lingviștii și-au construit o sumă de concepte specifice și au realizat metode de cercetare proprii domeniului cercetat. Uneori, concepte sau sisteme de concepte operante în cercetarea lingvistică au primit utilitate științifică extinsă, devenind uzuale pentru întreaga gamă a științelor umane, încît lingvistica a ajuns în măsură să instituie categorii supradisciplinare. În efortul de a găsi o explicație pentru schimbarea din limbă, neogramaticii au admis existența unor cauze, unele de natură articulatorie, iar altele de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistemul limbii române nu conține restricția ca adjectivul să preceadă în mod necesar substantivul, ci, din contră, mai obișnuite sînt determinările post-determinat. În ultimul timp, unii vorbitori folosesc însă, mai ales la despărțire, salutul O zi bună ! care încalcă norma uzuală și chiar modelul structurii englezești Have a nice day ! care a fost urmat în acest caz. Unele compartimente ale limbii au, de altfel, posibilități de inovare ce nu decurg numaidecît din virtualitățile sistemului, încît limbajul filozofic, de exemplu, manifestă o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
există filozofi, îndeosebi dintre cei care cultivă filozofia ca "trăire", care uzează în mică măsură de termeni, fie ei consacrați, fie propuși de ei înșiși. Aceștia folosesc în general cuvintele limbii comune, iar uneori chiar aspecte morfologice care nu sînt uzuale textelor filozofice. Există de aceea trăsături ale creației filozofice, precum discontinuita-tea de conținut și neuniformitatea de expresie, care o distanțează de creația științifică și o apropie de cea literară, dar nu de cea poetică. Poezia (și literatura, în general) stă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prima parte a perioadei de tranziție, "ca efect al măsurilor de liberalizare a importurilor și a condițiilor care au prevenit sau îndepărtat fluxurile autonome, putem spune că importurile au substituit investițiile străine directe. Mai mult, această remarcă este conformă strategiei uzuale a investitorilor străini aflați în căutare de piață, care testează întâi piața prin exporturi, înainte de a-și stabili filiale productive"28. Gradul de atractivitate pentru investitorii străini s-a situat cu mult sub 27 Proiectul PHARE RO 9907.02.01
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
condițiilor de trai și de angajare, creșterea productivității și a stabilității financiare; să ofere premisele liberei competiții în comerțul dintre părți; să contribuie, prin îndepărtarea barierelor comerciale, la dezvoltarea armonioasă și expansiunea comerțului global. Textul Acordului CEFTA conține toate prevederile uzuale ale unui acord de comerț liber, referitoare la clauzele de salvgardare, proceduri antidumping, concurență, protejarea industriilor în formare, ajutoare de stat, dificultăți ale balanței de plăți, protecția proprietății intelectuale, etc. În final, Acordul Central European de Comerț Liber și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
În figura de mai jos sunt prezentate fazele prodesului proiectării și se ilustrează diferența dintre verificarea și avizarea proiectului: avizarea proiectului corespunde intervalului cuprins Între analiza contractului și dezvoltarea completă a produsului serviciului aflat În utilizare. verificarea proiectării se limitează uzual, la anumite faze ale procesului de proiectare. În situația În care clientul specifică cerințe concrete pentru anumite faze ale proiectării, intervalul de verificare se poate extinde până la utilizarea produsului. Astfel, intervalul de verificare se identifică cu cel corespunzător avizării proiectului
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
poate fi asimilat unei “umbrele” care reunește un ansamblu de practici manageriale și concepte tipic nipone cum ar fi: controlul total al calității, principiul “zero defecte”, Just-in-time, cercurile de calitate, orientarea spre consumatori, mentenanța productivă totală etc. În accepțiunea sa uzuală, KAIZEN-ul constituie rezultatul unei abordări tridimensionale. Aceasta desemnează În primul rând o strategie globală, integratoare, orientată asupra realizării unei perfecționări continue, de manieră participativă, a tuturor activităților firmei. În plan pragmatic, KAIZEN ul se implementează sub forma unei practici
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
rugăciuni, cântece și alte multe lucruri care le-au rămas în suflete ca niște semințe bune ce au rodit mai târziu, le citea povești și basme, îi iubea ca și cum ar fi fost copiii lui. Informarea și formarea, sau în termeni uzuali instruirea și educarea, sunt componentele fundamentale ale procesului didactic, ale actului educațional, în sens larg. Între aceste două componente există un raport determinativ reciproc. Învățarea, acumularea de cunoștințe (informarea, deci) determină dezvoltarea proceselor și capacităților intelectuale și motivaționale antrenate în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
exteriorului și împrejurimilor școlii, curățenia, ordinea și disciplina, estetica interiorului, ținuta vestimentară a cadrelor didactice, a elevilor și personalului auxiliar, natura relațiilor dintre educatori și educați, modul de comunicare dintre aceștia, adică prin tot ceea ce numim cu o sintagmă puțin uzuală, ambientul școlar în ansamblul său. A pleda pentru importanța unei ambianțe educative funcționale, afective și estetice, înseamnă a susține o cauză de mult și definitiv câștigată. Problema care trebuie să devină un deziderat onorant și un țel permanent pentru conducerea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu fluier, apărea o problemă greu de rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]