KorAP: Find »[drukola/base=văr & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...226 >

5,635 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249

văru-meu cu care te-ai certat pentru mama... - O clipă! Acest Gheorghe... știu-eu-cum, tatăl lui Ion nu-i-spun-pe-nume nu poate fi unul și același cu vărul din Grecia. - Vărul sărac!, precizează mama, făcându-mi cu ochiul și ridicândun deget - și repetând: Vărul sărac! - Văr sărac, acolo, În Grecia, dar cum a pus mâna pe moșiile lui... - Șșșt! Te-am rugat: fără nume! Nu Gheorghe, tatăl lui Ion, ci stră-bunicu-său. El e Gheorghe, vărul sărac al... Al știi tu cui, fără nume... - Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
care te-ai certat pentru mama... - O clipă! Acest Gheorghe... știu-eu-cum, tatăl lui Ion nu-i-spun-pe-nume nu poate fi unul și același cu vărul din Grecia. - Vărul sărac!, precizează mama, făcându-mi cu ochiul și ridicândun deget - și repetând: Vărul sărac! - Văr sărac, acolo, În Grecia, dar cum a pus mâna pe moșiile lui... - Șșșt! Te-am rugat: fără nume! Nu Gheorghe, tatăl lui Ion, ci stră-bunicu-său. El e Gheorghe, vărul sărac al... Al știi tu cui, fără nume... - Cum să nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
făcându-mi cu ochiul și ridicândun deget - și repetând: Vărul sărac! - Văr sărac, acolo, În Grecia, dar cum a pus mâna pe moșiile lui... - Șșșt! Te-am rugat: fără nume! Nu Gheorghe, tatăl lui Ion, ci stră-bunicu-său. El e Gheorghe, vărul sărac al... Al știi tu cui, fără nume... - Cum să nu știu? Doar sunt fiul tău! Deci, numai noi doi știm că, pe o linie Îndepărtată... - ... foaaaarte Îndepărtată! - și mama arată cu o mână depărtarea, foarte, aceea. - ... ești rudă cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
știi tu care. De rușine... - De rușine?, mă uimesc. Rușine că te tragi din dom’...? - Șt! Ți-am spus să nu spui nume! Și nu mă trag din niciun dom’, ci, cum ți-am mai spus: dintr-un fel de văr de-al lui, În plus, sărac. - Asta te deranjează: că vărul era sărac! Dar n-a rămas mult timp așa: de cum a pus piciorul În Basarabia... - Sărac, bogat - nu contează! Ba contează, dar invers: mama a rupt-o cu neamul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
te tragi din dom’...? - Șt! Ți-am spus să nu spui nume! Și nu mă trag din niciun dom’, ci, cum ți-am mai spus: dintr-un fel de văr de-al lui, În plus, sărac. - Asta te deranjează: că vărul era sărac! Dar n-a rămas mult timp așa: de cum a pus piciorul În Basarabia... - Sărac, bogat - nu contează! Ba contează, dar invers: mama a rupt-o cu neamul ei de-de-de... De Grecotei-cu-nas-subțire, de-de-de... Să știi că ce s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Grecotei-cu-nas-subțire, de-de-de... Să știi că ce s-a scris despre arendașii greci nu-i minciună! Erau cu adevărat ciocoi-ciocoi - dar nu vechi, ci noi!, glumește mama, chicotind mulțumită de găselniță. - Dar Gheorghe acela știm-noi-cum nu era un oarecare arendaș; era vărul... Verìei Sale, ca să ne exprimăm protocolar. Văr și adminstrator de moșii... - Putea să-i fie și frate, ca fire era, cum Îți spun: ciocoi! Și tot cu suflet de arendaș a rămas după ce-a devenit stăpân. Nu știu ce scrie În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
a scris despre arendașii greci nu-i minciună! Erau cu adevărat ciocoi-ciocoi - dar nu vechi, ci noi!, glumește mama, chicotind mulțumită de găselniță. - Dar Gheorghe acela știm-noi-cum nu era un oarecare arendaș; era vărul... Verìei Sale, ca să ne exprimăm protocolar. Văr și adminstrator de moșii... - Putea să-i fie și frate, ca fire era, cum Îți spun: ciocoi! Și tot cu suflet de arendaș a rămas după ce-a devenit stăpân. Nu știu ce scrie În cartea pe care-ai adus-o, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
dus la ei În sat a fost Într-o vacanță, la un bal - eram elevă la Normală la Chișinău... Și uite că vine un... Nu era chiar copil, dar cam băiet, un mucea față de mine, care eram domnișoară... - Cine era: vărul? - El, greculică de Ion. Care, nici una, nici două, mă poftește la ei, la curte... Când aud eu de curte... Îi zic... I-am zis... Nu mai țin minte ce am pretextat, ca să nu mă duc și-atuncea mucosul mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Asta era: mama fusese cam foarte ofensată - și unde: În plin bal... A spălat ofensa cu dosul de mână - cu care l-a pus la pământ pe văru-său - numai că trebuise să plece repejor, s-o ia la sănătoasa, fiindcă vărul dăduse de veste și veneau ajutoare - unde voi fi citit asta? - Noroc că eram bine cu taică-tău, am fugit pe bicicletă - dar nu la noi, la Chiștelnița, la Ciocâlteni, unde i-a mobilizat pe-ai lui - când au auzit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
foc! - Și te mai miri că n-a venit măcar o dată În acești cinci ani, să te viziteze la spital... - Dar cine se miră? Eu, nu! Să nu-l văd pe-aici! Am aflat că am un unchi dinspre mamă, văr cu ea abia prin al doilea, al treilea an de domiciliu obligatoriu, În Bărăgan. De-al doilea, unchiul - dacă era văr cu mama. Tata mi-a șoșotit marea-veste-mare (nu mai eram singuri-singurei, În toată România!), Însă mi-a atras atenția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
cine se miră? Eu, nu! Să nu-l văd pe-aici! Am aflat că am un unchi dinspre mamă, văr cu ea abia prin al doilea, al treilea an de domiciliu obligatoriu, În Bărăgan. De-al doilea, unchiul - dacă era văr cu mama. Tata mi-a șoșotit marea-veste-mare (nu mai eram singuri-singurei, În toată România!), Însă mi-a atras atenția să nu-i vorbesc mamei despre ruda noastră. Fiindcă prima lor Întâlnire - după treizeci de ani - imediat după bună-ziua se prefăcuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
picioare..., repetă ea, cu un ton mai jos... - Călărea și bunica?, mă grăbesc eu. - O-ho! Chiar și după ce s-a măritat, Însă numai În afara satului. - Dar bunicul n-avea cai. - Când cu fugitul n-avea, au fugit pe caii vărului Mihălaș dealtfel, la el s-au ascuns În prima săptămână. Dar după ce s-au cununat, cu popă, s-au așezat la casa lor, adică a tatei. Acolo i-a găsit „expediția” organizată de hoțul cela bătrân - vorbesc de a doua

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
mai și bătea? - A, nu! Așa ziceau oamenii, din pricina toiagului... - Îl bătea cu toiagul? - Nu! Nu! Așa ziceau oamenii, În realitate, mama se doar prefăcea că... - așa, ca să se distreze... - și mama chicotește. - Există o Întreagă legendă În legătură cu toiagul bunicii. Vărul dumitale pretinde că În sat i se zicea: Moise. - Și Moise și Mitropolitul și Cioara - Îi mira pe oameni că o fată de șaisprezece ani umblă Îmbrăcată numai În negru - to koriți me to mavro - și cu toiag... - Ce-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597

erau anii amurgului rasei imohag, fiindcă unii dintre cei mai viteji războinici ai săi conduceau camioane pentru câte un patron „francez“, făceau parte din armata regulată sau vindeau pânzeturi și sandale turiștilor cu cămăși în culori țipătoare. în ziua când vărul lui, Suleiman, a părăsit deșertul ca să locuiască în oraș, hotărât să care cărămizi ceasuri în șir, plin de ciment și var, pentru bani, Gacel a înțeles că trebuia să fugă și să devină ultimul tuareg solitar. Și se afla acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
păru a înțelege și îl observă mai pe îndelete: — „Marea Caravană“! exclamă în cele din urmă. Ai pornit în căutarea „Marii Caravane“ din legendă? Ești nebun! — Nu e o legendă... Unchiul meu făcea parte din ea... Și nu sunt nebun. Vărul meu Suleiman, care își petrece viața cărând cărămizi pe o leafă mizerabilă, el e nebun. — Nimeni dintre cei care au plecat în căutarea caravanei nu s-a mai întors. Gacel arătă cu capul spre mormintele de piatră ce se ghiceau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
am întrebat cum a fost posibil să-mi ieșiți în cale când eu aveam un avantaj așa de mare față de voi, dar ieri te-am văzut cum vorbeai la aparatul ăsta și-am înțeles. Cum îi spune? — Radio. — Așa-i... Vărul meu Suleiman și-a cumpărat unul. A cărat două luni cărămizi ca să-și ia ceva care sună și face zgomot! Așa m-ați găsit, nu? Locotenentul Razman încuviință în tăcere. Gacel întinse mâna, apucă receptorul și-l smulse, aruncându-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409

lumina uleioasă, îmbâcsită de praf și de gaze de eșapament, lăsându-se călăuzită de dispoziția sumbră ce-o rodea pe dinăuntru, și până să apuce să se lase la mâna cui s-o nimeri, dădu nas în nas cu un văr de-al ei din Câmpulung, pe care-l știa că lucrează la IMGB de vreun an și se mai întâlniseră în câteva rânduri. Acum era cu un prieten după el - un lungan roșcovan cu fața osoasă și stacojie, ducându-te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
câteva rânduri. Acum era cu un prieten după el - un lungan roșcovan cu fața osoasă și stacojie, ducându-te cu gândul la un cocoș, și cu mersul înțepat și parcă bombându-și pieptul, ca și cum s-ar fi umflat în pene. Vărul Cornel i-l prezentă, da, Velicu, și de cum îi văzu, Mirela n-a mai avut ochi decât pentru Velicu, cât au stat, aproape o oră, cu halbe de bere la Gambrinus și plimbându-se prin Cișmigiu. Bău, cot la cot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
că spui ce spui și io mai bolnav la cap decât tine, dacă stau să mă uit în gura ta. Nu-ți face probleme, în nici un caz nu mă gândeam la băieții ăștia. N-aveau adică nici un amestec fratele și verii în boala lor mintală, iar Rafael a rămas desigur la părerea lui de atunci că ar fi o dovada crasă de inconștiență din partea ei să plece. Copiii, da, ce-ar fi făcut cu copiii? Asta în primul rând, iar Mirela

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461

În picioare la marginea ringului de dans, bârfind fără rost, sau se sprijineau În poziții incomode de blocurile de ciment, care erau singurele scaune disponibile. Per ansamblu, aveam dinainte un nesfârșit catalog al ororilor și n-aș fi rămas dacă vărul lui Baby, Tim, nu ni s-ar fi alăturat pe când eram la restaurant. Tim era ziarist la Sunday Herald și avea un simț al umorului la fel de sec ca o fântână părăsită. Nu era vina lui că era rudă cu Baby

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
cartier. Cu toate păcatele ei, cel puțin Baby nu făcuse la fel, dar obrazul ei era așa de gros, că probabil nici nu-i trecuse prin cap că trebuia să schimbe ceva. Singurul lucru pe care-l modificase fusese numele: vărul ei, Tim, Îmi spusese că o chema de fapt Eleanor. Asta m-a făcut să chicotesc Înfundat, În câteva ocazii. — Pegg, când ai zis că ați fost În aceași celulă, tu și Jeff, l-am Întrebat eu plină de curiozitate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544

se va grăbi să-l prindă din urmă. Omar și Djahane se tem de acel moment, fiecare sărut are gust de despărțire, fiecare Îmbrățișare este o goană nebună. Într-o noapte ca oricare alta, una dintre cele mai Înăbușitoare are verii, totuși, Khayyam iese să aștepte răbdător pe terasa foișorului; aude, și-i pare că din apropiere, râsetele străjilor cadiului, se neliniștește. Fără pricină pentru că Djahane sosește și Îi alungă teama, nimeni n-a zărit-o. Schimbă un prim sărut, fugar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
musulmani de izbeliște și că, atunci, aceștia s-au lăsat conduși de cel mai puternic sau de cel mai dibaci. E absurd. Noi credem că Trimisul lui Dumnezeu a numit un succesor, un păstrător al secretelor sale: imamul Ali, ginerele, vărul, aproape fratele său. La rându-i, Ali și-a desemnat un succesor. Linia imamilor legitimi s-a perpetuat astfel, și, prin mijlocirea lor, s-a transmis dovada mesajului lui Mahomed și a existenței Dumnezeului unic. — În tot ceea ce spui, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
numaidecât, și am Înțeles că pentru el fusese rezervat acel loc. Imediat a fost copleșit cu atenții, adulat, fiecare din cuvintele lui provoca exclamații sau râsete. Bunicul se ridică, Îmi făcu semn să-l urmez. Vino, trebuie să te prezint vărului meu Henri. Spunând acestea, mă trase până În dreptul noului-venit. Cei doi veri se Îmbrățișară, Înainte de se Întoarce spre mine. — Nepotul meu american. I-ar face atâta plăcere să te viziteze! Mi-am ascuns cu neîndemânare surpriza. Bărbatul mă examină cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
după plimbarea cu triciclul. Numai după ce am revenit la locul meu mi-am dat seama cui fusesem prezentat. Bunicul meu voia neapărat să-l cunosc, vorbise despre el adesea și cu o agasantă mândrie de clan. E drept că sus-numitul văr, puțin cunoscut În partea mea de Atlantic, era, În Franța, mai faimos decât Sarah Bernhardt, pentru că era vorba despre Victor-Henri de Rochefort-Luçay, În democrație Henri Rochefort, marchiz și comunard, fost ministru, fost ocnaș. Deportat În Noua Caledonie de versaillezi, reușise, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]