3,569 matches
-
se examinează modalitățile de intervenție a statului, bisericii, școlii, confruntate cu o necesitate organică: respectul față de om. Educația dirijată spre formarea caracterului, democrația, trăinicia instituțiilor, întemeierea lor pe tradiție îi stârnesc admirația. Capitole speciale sunt dedicate limbii și literaturii engleze, văzute ca expresii directe ale caracterului național și ale unor împrejurări istorice specifice. Literatura engleză, în care nu căutările formale au întâietate, ci pătrunderea sufletului omenesc până la percepția adevărurilor lui esențiale, îi apare comentatorului superioară altora. În artă, el făcea o
BOTEZ-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285832_a_287161]
-
este director al Bibliotecii Județene Timiș. Debutează cu o schiță în „Orizont”, în 1972. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”. Scrie scenarii de film și cronici radiofonice. Romanul Casa Ursei Mari (1978; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor) înfățișează întâlnirea, văzută ca formă de adaptare, și nu ca rezistență (cum remarca la apariția cărții Nicolae Manolescu), dintre comunitatea patriarhală a tăietorilor de lemne și lumea dinamică a constructorilor de hidrocentrale. Într-un timp mitic ce interferează cu cel cotidian, pe fundalul
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
care reprezintă un eveniment biologic, prin Încetarea funcțiilor vitale. Distincția dintre aceste planuri sau nivele dovedește că nu putem avea o percepție global-integrativă despre moarte, sau poate că această viziune globală a fost desființată de analiza pe secțiuni a morții. Văzută În raport cu valorile vieții, Înțelegând prin aceasta În primul rând plăcerea de a trăi, moartea reprezintă o ruptură, un act ireparabil și ireversibil. Aceasta este o preocupare care se desfășoară În câmpul conștiinței de sine a eului personal. Grija de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acasă: „Nu era nici o problemă, lipsea des, eram obișnuită, aproape nu mă mai interesa... mai îl goneam și eu...”. Acesta este văzut într-o dimineață de fata inculpatei în momentul în care părăsea apartamentul victimei. Fetița îi relatează mamei cele văzute: „Mami, știi unde a fost V.?... a fost la tanti O...”. În acel moment inculpata se duce la vecină să lămurească situația: „Nu știi că este o panaramă (concubinul), mă cert mereu cu el, de ce îmi faci și tu probleme
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt marcate și ele adânc de radicalismul ideologiei legionare. De exemplu, la cronica literară apare un lung articol al lui Octav Șuluțiu (Pro domo, II), care, conformându-se extremismului practicat de revistă, scrie, între altele, despre o preconizată critică dogmatică, văzută ca „singura posibilitate de salvare din haosul spiritual”. De altfel, în această fază revista nu se mai bucură de colaborarea unor autori importanți. Cele două scurte eseuri ale lui Constantin Noica (Quia absurdum și Să tăcem) și un articol al
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
Stere, Magda Isanos ș.a. SCRIERI: Din perspectiva actualității, Chișinău, 1975; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Ediții: George V. Madan, Văzute și trăite, Chișinău, 1989; C. Stere, În preajma revoluției, I-IV, Chișinău, 1990-1991, În viață, în literatură, Chișinău, 1991; Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusească, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Sergiu Moraru, Vocația criticului, LA, 1983, 22 septembrie; A
BADIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
vehement orice realizare de alt tip, considerând-o „reacționară” (modalitățile propuse de G. Lukàcs sunt amendate ca aberații). Volumele următoare, dedicate în special teatrului, înseamnă aplicarea acelorași rigori la fenomenul teatral, asupra căruia B. stăruie, încercând să analizeze arta regizorală, văzută ca rezultat al dialecticii realism-metaforă scenică. Aceeași tendință marchează opțiunile lui B. când studiază teatrul englez și american al „furiei și violenței” sau în volumele de interviuri și convorbiri cu regizori și actori români. Volumul din 1983, intitulat Arta transfigurării
BALEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285583_a_286912]
-
Mișcarea are un caracter normal numai atunci când, simultan, impulsurile dinamogene abordează musculatura agonistă, iar impulsurile inhibitorii, pe cea antagonistă. În afara mișcărilor care comportă un automatism înnăscut, mișcările active se formează, în general, printr-o fixare în memorie a unei mișcări văzute sau executate (memorie vizuală și kinestezică). În cursul evoluției psihosomatice se dezvoltă mult complexitatea mișcărilor active, prin învățarea de noi gesturi, iar prin repetarea lor permanentă aceste mișcări complexe se imprimă tot mai mult pe scoarța cerebrală. După reprezentarea mintală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lumină și culoare. Omul percepe obiectele colorate într-o nuanță cromatică ce corespunde lungimilor de undă reflectate: dacă obiectul absoarbe toate undele, este văzut negru, dacă le reflectă pe toate, este văzut ca fiind alb, dacă le reflectă selectiv, este văzută una dintre cele șapte culori ale spectrului. În educația fizică și sportivă, particularitățile vederii culorilor și ale perceperii mărimii, distanței și mișcării obiectelor au o deosebită valoare. c) Senzațiile auditive - au o valoare deosebită pentru om, întrucât îl ajută să
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
muzică; Coco se dă uța în leagăm și repetă: șase, trei, doi...șase, trei, doi...și??? Fără zgomot, în casă se strecoară cele două veverițe, Uța și Codița, și încep să scotocească cu mare atenție să nu fie auzite sau văzute. Se aude un zgomot; Coco se trezește și vede veverițele. Dă alarma). Coco: Hoațele! Hoațele! Hoațele! Miki (aruncă revista): Ce-i moțatule, a luat foc? Coco: Hoațele! Hoațele! Miki: A, Uța și Codița...Fură și ele ce găsesc și pleacă
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
rece dar înălțător. Intră în scenă un Prelat (Apostol) Prelatul: Bună ziua, copii! Voi vă duceți la biserică cu părinții, cu bunicii? (voci controversate) Astăzi la ora de religie o să vorbim despre facerea lumii. Vreți? Copii, voi știați că „Toată făptura văzută și nevăzută” a fost creată de către Dumnezeu din iubire? (fond muizcal adecvat; într-un nor străveziu apare conturul lui Dumnezeu; Prelatul coboară în sală printre copiii spectatori). Copiii, voi știți cie se află în acel nor? Voci: Dumnezeu...! Prelatul: Cel
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
noi n-avem cum să te salvăm!" ziseră Sfetnicii văzând că mă pierd. S-a scris despre așa ceva. Știi? făcu el visător. Sunt vocile celor care nu cuvântă, ale celor care nu trebuie să aibă un corp ca să se facă văzuți. Ei sunt cei de care trebuie să te temi, căci apar doar atunci când puterea Împăratului scade. N-ai cum să-i vânezi, căci nu știi cum. N-ai cum să-i vezi, căci nu sunt ochi care-i pot vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
face. Așa e uzanța. Se produce o învălmășeală în dreptul ușilor. Inima îi tresaltă de bucurie. Toată elita literară și aristocrată se adună încetul cu încetul. Vin nu numai pentru a auzi, ci și ca să se facă ei înșiși auziți și văzuți. Altminteri încetezi să exiști la Roma. Pe de altă parte, nici debutanții și scriitorii săraci n-ar putea supraviețui fără ajutorul unor protectori influenți. Se salută cu Aemilia Lepida, soția lui Sulpicius Quirinius. Se uită însă imediat în altă parte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
avertizează că riscă să ațipească. Speriat, des chide iute ochii. Îl vede pe rex îngenucheat: — Zeule nemuritor, milostivește-te de poporul roman... Marele Pontif își pune la rândul său palmele pe altar: — ...îndepărtează de la noi și apără-ne de dezastrele văzute și nevăzute ce ne pândesc. Regele Sacrificiilor se ridică repede, sprijinindu-se doar de formă cu o mână pe camillus și cu alta pe flautist. Dialul intervine răgușit: — Ferește ne, Preabunule, de foamete și distrugere, de ruină și furtună. Permite
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mesaj degajat, aproape de luare în râs, la vederea ființei aparent înspăimântătoare. Personajul se autocaracterizează ca o entitate căreia „toate lucrurile mi se arată găurite, ca sitișca, și străvezii, ca apa cea limpede; deasupra capului meu văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute; văd iarba cum crește din pământ; văd cum se rostogolește soarele după deal, luna și stelele cufundate în mare; copacii cu vârful în jos, vitele cu picioarele în sus și oamenii umblând cu capul între umere; văd, în
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
flăcările ce înghițeau surcele. Oare ce mai făcea Nishi? Fără îndoială că primise și el aceeași poruncă, dar nici nu încăpea vorba să ia legătura cu el în vreun fel. Prin spatele pleoapelor închise îi treceau una câte una priveliștile văzute în timp ce străbătuse Nueva España călare alături de Nishi și de ceilalți. Soarele ca o minge de foc, câmpurile sălbatice cu agave și cactuși, turmele de capre de munte, ogoarele unde munceau indieni cu părul împletit în cozi. Oare văzuse aievea aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dovedise a fi prematur. Cel mai bine e să stai În pat dacă ești În spital - asta pentru că cele două priveliști, admirate fără grabă dintr-o cameră În care poți controla temperatura, erau mult mai bune decât oricâte alte priveliști văzute doar pentru câteva minute dintr-o cameră goală și prea Încălzită care Își așteaptă pacientul sau care-i pur și simplu părăsită, cameră În care ești dus și din care ești scosuntr-un scaun cu rotile. Dacă stai destul de mult Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Din fericire, lângă orice ponton, există și vânzători care au suvenire de arătat, obiecte lăcuite de vândut sau artă populară de lăudat. Produsele erau expuse pe mese din carton, iar vânzătorii Îi Îndemnau pe turiști să admire calitatea lor excelentă - văzut, atins, cumpărat! Bennie și femeile se târguiau de zor, În timp ce Moff, Wyatt și Dwight stăteau la celălalt capăt al docului și fumau țigări de foi, remarcând că ar avea un gust Între țigările normale și jointuri. Esmé se repezi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
uitau la fotografiile filmului. Se juca Potache și Perlmutter. El îi explica probabil savoarea artiștilor. Ea asculta atentă, foarte interesată. Păreau de acord definitiv în toate, și acum când Ioana susține că rămăsese cu celălalt o străină, eu din pricina scenei văzute (ce a durat câteva minute) nu o cred. Am trecut drept pe lângă Ioana, la o jumătate de metru, și ce emoție aveam! Ce importanță căpăta fiecare milimetru din carnea Ioanei, hainele, gesturile, din care trebuia să construiesc mai târziu o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
semn are neapărat valoare simbolică. De regulă, vorbim despre simbol atunci când acceptăm deja o interpretare. „Atunci - când suprapun visului interpretarea - pot să spun: «Ah, da, masa corespunde evident femeii, acest lucru aceluia» etc.“ Acceptăm deja un sens nevăzut al celor văzute. Însă nu e nevoie de așa ceva pentru a recunoaște un vis sau, în altă privință, un desen, o pictură, un vers. Într-adevăr, vorbim cu prea multă ușurință despre semne și simboluri, pe de o parte, sensuri și interpretări, pe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cu altele, ci mai degrabă solitar. Un asemenea catalog, dacă s-ar putea numi totuși astfel, trebuie să facă loc unor singularități incomprehensibile ca atare. În astfel de situații, ceea ce „se spune“ devine mai real și mai sensibil decât cele văzute nemijlocit. Realitatea sa poate fi resimțită întocmai, aproape carnal. Nu mai poți afirma că, față de cele de primă instanță, reprezintă o simplă compoziție simbolică. Observi, firește, că e vorba de o ficțiune sau de un mit, însă acest lucru nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sale mișcătoare. Într-un asemenea labirint lipsește orice reper (). În consecință, nu zidurile vor ține omul prizonier acolo, ci tocmai absența lor. Iar prizonieratul este definitiv, înseamnă intimitatea deplină a vieții cu moartea. Acolo, în adâncul deșertului, moartea se lasă văzută ca atare, nemijlocit. Te întâmpină ea însăși, în persoană, asemeni unei apariții din senin. În fond, deșertul are de partea sa fatalitatea însăși. Când pune la încercare viața unui muritor, nu îngăduie o lungă așteptare și nu lasă nici o urmă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ceva sau cu o iluzie. Însă nimicul ne poate vizita și în alt fel, de exemplu sub chipul vieții care trece ușor pe lângă noi. Sau asemeni acelor limite care, deși privesc nemijlocit modul omenesc de a fi, nu se lasă văzute ele însele. Însemnările târzii ale lui Wittgenstein insistă asupra faptului că unele nonsensuri, precum cele etice APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 105 96. 97. sau religioase, devin semnificative cu privire la modul nostru de existență. Într-o discuție cu Moritz Schlick din decembrie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că ea există“ (§ 6.44). Un asemenea „fapt“ nu se poate spune: nu se determină ca atare, nu se calculează și nu se descrie. Ci este recunoscut altfel, așa cum se întâmplă când mintea contemplă ceva sau se minunează în fața celor văzute. „Contemplarea lumii sub specie aeterni este contemplarea ei ca întreg - un întreg limitat. Sentimentul lumii ca întreg limitat este misticul“ (§ 6.45). Vorbind aici de privirea contemplativă, ne dăm seama că în joc este o altă atitudine decât cea proprie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
semeni (solicitudine, grijă pentru celălalt, Fürsorge). În sfera acestor raportări intenționale, sensul se anunță sau se retrage, se arată sau se ocultează. Lipsa de sens privește însă cu totul altceva, de exemplu o piatră oarecare, o furtună în munți, însă văzute pe cât posibil ca ființări nemijlocite, date ca atare. În cazul lor avem de a face cu ființări simpluprezente. Iar faptul de a fi simplu prezent, Vorhandensein, numește „un fel de a fi care îi este total străin ființării ce are
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]