3,016 matches
-
acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în zona subcarpatică în regiunea Câmpulungului Moldovenesc până la Moldovița-Herăstrău în valea Burhit, unde recent au fost descoperite între munții Corhan și Hocimandiu niște cămăși de zale ale unor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bâc și Botna cu o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit cu cealaltă coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret, pe care l-a trecut la Vadul Turcilor de mai târziu, de la Ionășești, cu direcția Focșani-Odobești de pe Milcov. După cucerirea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret, pe care l-a trecut la Vadul Turcilor de mai târziu, de la Ionășești, cu direcția Focșani-Odobești de pe Milcov. După cucerirea cetății Episcopiei Cumanilor, corpul de oaste a pornit în Țara Ulaghilor, pe care o străbate prin văile Buzăului și Teleajenului, și ajunge la Brașov. De aici, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai rămânea alături de Hoarda de Aur. Cu gândul că sub Coroana sa va reveni și aceasta din urmă, ambițiosul angevin încredința apărarea trecătorii de la Oituz la Brețcu lui Ghelebi Mieleuș, împreună cu satele Cașen, Oituz, Stanișorești, Laslouți, Grozești și Stoenești, iar Vadul Neguțătorului de la Provoaești, de pe Tazlăul Sărat, și satele Borilești, Pașcani și Dragozești de pe Nechid, le dădea lui Dragotescu și Ștefan Borăle, din Câmpul lui Dragoș, căpitanul regal, devenit mai întâi voievod peste ținuturile Vrancei, Trotuș și Bacău până la Bistrița și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la Cetatea Albă a fost însărcinat cu pregătirile de apărare și la reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul Nistrului. Tătarii lui Sed-Ahmet au pătruns, totuși, din nou în țară, pe la alt vad al Nistrului și, în 12 decembrie 1440, au ajuns să ardă orașele de reședință domnească, Vasluiul și Bârladul. Un șir de incursiuni au fost organizate de către aceleași hoarde în Podolia în 1447, care angaja prezența voievodului Moldovei cu oastea sa
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
conducă, el avea să-și dea roadele imediat. Hoarda hanatului Crimeii, de 40.000 de luptători, a atacat Moldova din două direcții, dinspre Răsărit. O coloană de 10.000 de oameni, comandată de Mengli-Ghirai (un tumen-u) a trecut Nistrul, prin vadul de la Tighina, și s-a năpustit asupra ținutului Cetății Albe, tocmai când flota turcească pregătea asediul liman. Fortăreața a rezistat, fiind recent întărită. Tătarii, sosiți cu mult înainte de a fi trecut Mahomed al II-lea cu oastea sa pe malul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cea către care ne vom îndrepta (I, p. 10). Desfășurată după un scenariu propriu și incluzând o problemă contemporană - asaltul haotic și derutant al informațiilor vizuale privitoare la evenimentele actuale -, piesa lui Vlad Zografi reintră în cele din urmă în vadul tragediei antice. Omul și destinul La o distanță de trei decenii una de cealaltă, apar două monografii românești despre marii tragici elini : Eschil de Alice Voinescu (1946) și Sofocle și condiția umană de Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1974). Autoarele provin din lumea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
satul Cheia, preluându-și numele de la cheile mici, dar pitorești, formate în apropierea confluenței văii Grădiștei cu valea Moeciului, care traversând, în amonte, satul Moeciu de sus, își găsește izvoarele la poalele munților Bucegi. Satul Zbârcioara se cheamă așa de la vadul strâmt și ondulat al văii și apei ce izvorăște în apropierea vechiului drum spre Șirnea și curge spre întâlnirea cu râul Moeciu, de unde apa își schimbă numele în râul "Turcul". Drumul vechi urma în general culmea dealului cu foarte mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de cercetare: harta etnografică a orașului Huși, surprinzând mozaicul etnic al orașului, distribuția etniilor pe zone și străzi. În afară de români, Ion Gugiuman distinge alte trei etnii importante la acea vreme: evreii (mari comercianțiă concentrați în centrul orașului, având astfel un vad comercial foarte bun; ceangăii (în NVĂ și bulgarii (în SEĂ. Studiul său reprezintă astăzi un document istoric de mare preț având în vedere că mozaicul etnic prezent altădată s-a efilat printre clipele nemărginite ale istoriei. Preocupările geografului umanist Ion
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
răpirea Basarabiei(1812), deoarece, după această dată, în provincia de peste Prut, „boerescul”, fiind cu mult mai greu de suportat decât în Moldova, parte din bulgarii de la Leova și regiunile imediat vecine, Ichisaat, Musait, Comrat, etc. - au trecut apa Prutului, pe la vadul Bumbetei (îndeosebi), și s-au îndreptat spre stepa deluroasă a Fălciului și orașului Huși, unde locurile erau mai puțin ocupate și viața mai liniștită. În ceea ce privește locul de plecare din patria lor primitivă, faptul că în tradițiile și legendele lor, se
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Locul comunei și numele, nu sunt de loc întâmplătoare, fiind în strânsă legătură cu istoria Moldovei lui Ștefan cel Mare. Pe locul acela, domnul Moldovei și-a îngropat calul său de luptă, atunci când acesta a murit înecat la trecerea prin vadul Nistrului. Ștefan cel Mare se întorcea de la lupta cu tătarii, când calul său epuizat de efort n-a mai rezistat. Și a poruncit atunci Domnul Ștefan ca așezarea de aici să se numească “Vadu lui Vodă“. Așa s-a născut
ACOLO UNDE A POPOSIT DOMNUL “A TOATĂ MOLDOVA”. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elisabeta Năstac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1696]
-
liceelor. Fotbalul era la începuturile lui la noi. Nu se juca în echipe, ci mai mult fără reguli, după cum putea cîte un băiat să-și procure o minge, care era scumpă. Pentru înot era Dunărea. Un bazin din lemn, la Vadul Sacalelor, cu 10 bani intrarea, era refugiul cel mai bun pentru a scăpa de căldurile fierbinți ale soarelui de vară. Bicicletele erau rare, nu mai vorbesc de motociclete. Pe vremea aceea toate acestea nici nu le numeam sporturi. Erau diferitele
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vină - nu pot decât să rămân credincios regelui Mihai. I-am jurat credință”. Vineri, 6 iunie. După ce parcurge cu automobilul ruta Paris- Strasburg-Köln-München, Carol decolează cu un aeroplan Farman și aterizează, din lipsă de benzină, pe un câmp lângă satul Vadul Crișului. Apoi zboară până la baza militară Someșeni și, de aici, la aerodromul Grupului II Aviație (ora 19). După o scurtă pauză, decolează spre București, ajungând pe aerodromul Băneasa după ora 21. Comandantul aerodromului, Cantacuzino-Pașcanu, îl conduce cu automobilul său la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
vuiau și gemeau sub încărcătura crengilor și buștenilor cărați. Ce era de făcut? Să mergem pe la podul din Frătăuții Noi, ne prindea noaptea. Înconjurând astfel, drumul se lungea, ajungând la vreo 16 km. Așa că ne-am hotărât: trecem râul prin vadul de la moara lui Dughea. Ne-am luat de mână și voinicește înaintam spre malul, care, nu se mai zărea. Doamne, ce frică ne-a mai încercat! Pe la mijlocul Sucevei, apa ne-a ajuns până la subsuori. Și așa era ude, toate! Ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la 20 iulie 1812. Postelnicul Neculai Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a sa parte de moșie și ocină din Frenciuci , cu prețul de 400 sute de lei. Vânzătorul și-a oprit pentru sine două vaduri de moară, un loc de prisacă , un loc de crâșmă Între mori, cedate apoi cumpărătorului. Postelnicelul Neculai Bucium, prin zapisul din septembrie 1753, arată În fața divanului vânzarea moșiei Frenciugi și termenul de patru zile pentru cedarea zapiselor vechi . Pitarul Neculai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Stavnic, În vederea Întăririii stăpânirii asupra moșiei sale de către domnie, conform hotărârii judecății divanului din 5 septembrie 1812 . Cercetările efectuate pe baza cărții de judecată a divanului din 1812 demonstrează stăpânirea căminarului Iordachi Râșcanu asupra Întregului sat Drăgușănii de pe Stavnic, cu vad de moară pe Stavnic În siliștea Cănceștilor . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27 iulie 1818 căminarul Iordache Râșcanu cercetează pricina dintre Handocești pentru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Stavnicul cel vec(h)iu, și acole am pus 3 pietri c(h)iotoare de desparte Căpoteștii, moșie mănăstirii Bărnovii, și de acole o piatră Înșâră În sus malul Stavnicului pără În drumul ce vine de la Eș și treci piste vadul Cercejo(a)e, și acole iarăș(i) 3 pietri c(h)eutoare de Înfundeaz(ă) Drăgușenii de Giurgești, și de acole o piatră Înșiră În drept pără În dreptul Frenciucilor, moșie dum(i)sale Neculai Bucium, și despre ace(a) parte
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care le așternu În groapă. Munci mult, atent și cu o pedanterie aproape ridicolă, până când nu mai rămăseseră decât petele de sânge Închegat, care făceau pământul atât de lunecos... Apoi plecă, fără să știe Încotro. Trecu prin păduri, trecu prin vaduri. Țara Începea să se trezească după furtună. Întâlni oameni speriați, Însângerați, galbeni de foame și de oboseală, care ieșeau cu fereală din ascunzișurile lor. Unii Încercau să-i vorbească. Dar Simeon, cioplitorul În piatră, trecea Înainte ca o fantomă, fără
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cărarea Îngustă. În scurtă vreme ajunseră la drumeagul ce cobora de la castel. Acolo Încălecară și porniră spre vale. Se vedea că nu era prima oară când cei doi alegeau acest drum pentru a ieși din cetate. Trecură râulețul Dreisam prin vad și călăriră mai de parte printre viile ce se Întindeau pe deal. Sus se vedea o capelă unde podgorenii se rugau Sfintei Fecioare să le apere recolta de Înghețul timpuriu. Când pe partea dreaptă Începu să se audă murmurul unui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
le plăcea ceva și a se răzgândi apoi, în ultimul moment... Pentru mine, recunosc, era o adevărată corvoadă să le însoțesc la cumpărături. Credeți, cumva, că Ana mai era bolnavă când ne lăsam antrenați în jocul periculos al achizițiilor prin vadurile comerciale indiene? Aș! Era cea mai sănătoasă și energică femeie din lume! Din fericire! Mărunțică și plinuță cum era ea, bolnavă - cum mai știam eu - era de o agilitate de neînchipuit! Nimic nu trăda cumplitul diagnostic! Teama mea de a
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
considerat că era necesară și o verificare a propriei aure: eram eu suficient de puternic încât să rezist atacurilor subtile venite din lumea eterogenă a celor ce formau uriașa masă de vânzători și clienți ce mișunau prin marile aglomerări ale vadurilor comerciale? Cum aș fi putut rezista tentației de-a studia în mod direct multitudinea de țesături și culori din nenumăratele magazine ce te îmbiau la tot pasul? Apoi, odată ajuns în zona lor de influență, ar fi fost o impietate
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ședință cu dr. Katia!... Lakshmi Road. Cea mai impresionantă mi s-a părut însă aventura de pe Lakshmi Road din Pune. Fiind principala arteră comercială, înțelegeți și singuri că voi scrie tot despre cumpărături. Aici ai de-a face cu un vad comercial în adevăratul sens al cuvântului. Foarte lung, cu magazine de o parte și de alta a arterei rutiere, îți trebuie mult discernământ în alegerea prăvăliei în care intri - dacă mai întâi vrei să faci o trecere în revistă - căci
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
eparhii: Mitropoliile: Ungro-Vlahiei, Moldo vei și Sucevei, Transilvaniei și Bucovinei; Episcopiile: 1.Chișinăului și Hotinului 2. Râmnicului, Noului Severin 3. Argeșului, 4. Buzăului 5. Romanului, 6. Hușilor, 7. Dunării de Jos 8. Tomisului și Dorostorului, 9.Aradului, 10. Caransebeșului, 11.Vadului, Feleacului și Clujului, 12.Oradiei Mari, 13. Cetății albe, 14.Hotinului, 15.Oștirii. În fruntea bisericii stă Sfântul Sinod care se compunea din toți mitropoliții, episcopii, eparhioți și episcopii locotenenți (arhiereii). Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Patriah al României, președintele Sfântului Sinod
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, pornim, cu icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri români de la Vadul Siretului (1940), despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Petru primi și ținutul numit Pocuția, care cuprindea Țara Sepenicului și cetatea Țeținei, ale cărei dărmături din preajma Cernăuților vorbesc și astăzi de vremurile de restriște și frământări prin care au trecut. Cernăuții erau pe atunci un sat mai întins lângă vadul Prutului”... Dezvoltarea națiunilor mai de seamă din Cernăuți de la 1857 până la 1910: Naționalitatea Anul 1857 Anul 1890 Anul 1910 Români 4.800 7.624 13.440 Germani 7.612 9.897 12.747 Ruteni 3.500 10.387 15.254
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]