6,856 matches
-
orizont închis. e un dans frumos și pur cu fulgi ce se dau de-a dura, în culori de vag azur, precum dragostea și ura. dans de fluturi peste zare, ca și stelele-n nuntire, forme de argint bizare, cioburi vagi de amintire. trecem iar în sfântă taină, taina iernilor sihastre, ce-a-mbrăcat o nouă haină, straiul visurilor noastre. ninge iar cu vise albe, cu tristeți și bucurii iarna -mpodobită-n salbe se dezlănțuie-n stihii. Referință Bibliografică: iarna / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
IARNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347727_a_349056]
-
fratelui risipitor' au subliniat filonul definitoriu al acestei piese centrale, observând ideile esențiale (iar uneori și pe cele mărunte). (Cătălin Badea-Gheracostea: "majoritatea prozelor ar putea fi citite într-o cheie psihologică și/sau filozofică, a marilor interogații și a răspunsurilor vagi"; Valentin Protopopescu: "«Întoarcerea fratelui risipitor», este, pînă la urmă, acel gen de ficțiune psihologică de bună calitate ce explorează distincția asemănării. Cum pot fi doi oameni apropiați și cu istorii de viață aproximativ similare foarte diferiți? Mircea Băduț are meritul
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
Acasa > Strofe > Creatie > NESIGURANȚĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului vagi urme de vopsele se-ntind pe pânză, între cuvânt și gest. rostesc păcate. destram în mine scena în care tu - eu împărțim povești. în buzunar moneda, discursul fad își sună. strig către lună. urlu a gol. sunt trezită de gânduri
NESIGURANŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361821_a_363150]
-
lăcătuși mecanici: Stamenco NOVACOVICI și Dezimir STOICOVICI din Belobreșca, mecanicul de compresoare: Ilie ȚUNDREA din Coronini, betoniștii Iosif LUPULOVICI din Liubcova și Vespasian NICOARĂ, venit din Grănicești, județul Suceava. Despre acest tunel se pot scrie încă multe povești, acestea fiind vagi amintiri din acea perioadă pe care e bine să le afle multă lume care a uitat cum s-a construit acest obiectiv. Când am ajuns la mina Suvarov în 1966, tunelul era funcțional, pe aici transportându-se minereul către noua
MINA SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362014_a_363343]
-
mostru urban în mizerie rămas de la ultimul Halloween fără nici un motiv plauzibil de ce naiba aș vrea să știu dinainte cum ar fi să mor trist și frustat incapabil să-nfrunt lumea aceasta nu-mi explic n-am nici cea mai vagă idee e drept că gândul de-a lua cu asalt infinitul mă înspăimântă uneori timpul se oprește în loc în mijlocul drumului nu cred că sunt capabil să risc o breșă în cer să fac un duș simt cum îmi pierd capul
VERTIJ de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362137_a_363466]
-
dulce); „De când al meu părinte plecat a la Cer/ ) nu e zi să treacă fără de mari regrete/ Și nici să ncerc a dezveli un vechi mister“ (Tata - întru aducere aminte). Durerea nestinsă a despărții este alinată doar de credința: „Doar vagi speranțe/ a unei reîntâlniri/ în sferele cerești, / sau dincolo de ele, / Mai potolesc acest nestins dor/ și lacrimile mele“. Nostalgia și melancolia prilejuite de evocări sunt contra �balansate de luciditatea cu care poetul realizează portretul clasei politice. În fond, parcurgând tra
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
mult te-am dorit, // pentru ziua ce vine,// pentru toamna // ascunsă în brațele tale, // crescute în mine,”...( Ce mult te-am dorit). Simbolurile folosite oferă autoarei un câmp larg de acțiune, reușind să pună în evidență cu ajutorul sugestiei stări sufletești vagi, de teamă, de melancolie, de tristețe. Aspirând spre regăsirea unui echilibru original, poeta, cuprinsă de o neliniște existențială, își exprimă prin poezie revolta (într-un mod silențios) față de necunoscutul ce așteaptă la răscruce de drumuri... Relevante în acest sens sunt
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
ci sentimentul lor este animat și de interese social-economice, dorința pentru un trai prosper, într-o țară membră UE și, mai ales că în România există un DNA puternic, care ar putea stârpi oligarhii moldoveni mafioți și corupți. Or promisiunile vagi că Rep. Moldova va fi primită cândva în UE, după un număr de ani nedefinit, i-au convins că singura cale de atingerea acestui țel este UNIREA cu România. În acest fel acest IDEAL a devenit un OBIECTIV POLITIC concret
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
lamentabil? După moartea lui tragică, mi-am răspuns la toate aceste întrebări. El s-a identificat cu eroii săi, părăsind scena vieții ca și ei, expus derizoriului. El a văzut ca nimeni altul dincolo de obiecte, stările confuze, ambiguitatea sufletească, crepusculul, vagul, preluate prin filiera simboliștilor. De la el am învățat că dragostea nu-i eternă, biologicul din noi o destramă, că viața este cel mai mare mister al creațiunii pe pământ, ea nu e frumoasă, dar trebuie s-o facem să fie
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
997 din 23 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului umbrela-mi duc iarăși plângând ascult doar pașii mei curgând pe-alei de-un ruginiu prea blând doar așteptare... și printre stropi de vise alergând mi-ascult infernul spumegând un felinar șoptește vag, plăpând doar așteptare... prin frunze doar suspinele se vând și vântul unduie șuvitele de gând mă oglindesc în ploaie-adulmecând doar așteptare... grăbesc spre casă alungând idei născute rând pe rând și simt iar toamna aducând doar așteptare... (inspirată de tabloul
DOAR AŞTEPTARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365086_a_366415]
-
NEW LOOK Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului NEW LOOK Din nou ici și colo alegeri iarăși pe colo pe ici alte mărunte cutremure doar potaia lumii se răsucește cu un vag mârâit de nemulțumire pe cealaltă parte privind cu ochii împăienjeniți cum soarele de veacuri alunecă implacabil pe cer și-și scarpină cu o nervoasă înverșunare blana încâlcită de praf și scaieți până când vântul apucă și duce spre zări smocurile de
NEW LOOK de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365199_a_366528]
-
Te ating fiind și caldă și rece. Nu vreau decât să te am aproape când radio-ul îmi e clar Să îmi fii dragă ca o stea Și-ți zic precis, că în ajunul neajunsurilor mele îți voi spune lucruri vagi în ale mele pijamale aspre. Când te caut te voi admira în imaginea ființei tale Singură în stupoarea liniștii binecuvântate în copaci liniștiți de toamnă. Îmi voi face gândurile limpezi prin aerul curat de iarnă și te voi lăsa în
COPII NEDORMIŢI (POEME/NOTE) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364875_a_366204]
-
o spirituală metanoie instantanee, care-i absolută. Tot pe aici pe undeva stau și fulgerătoarele cuvinte ale lui von Jawlensky: arta e nostalgia lui Dumnezeu.” Memoria fericită i-a prilejuit dorita „figură a fericirii”. „Am intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări autogene ale beznei, care despică întunericul fără a-l risipi); (nebotezat) și ies cu ochii deschiși (botezat); am intrat răsfățat, râzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea; am intrat nervos, supărat, sensibil la
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
al așteptării de către divin, am găsit că îi este imposibil de răspuns prin vreo manifestare umană. Și printre iluzii, spre despărțire, în căderea nesfârșit de blând purtată de amurg, omul este constrâns în a privi, de pe țărmul propriu, spre depărtări vagi de nemurire. Și depărtările au început să vibreze din libertatea mării spre malul naufragiatului , nu la strigătul lui și nici la mișcările disperate, ci la tentativa de a suferi apropierea prin actul pragmatic al așteptării clipei regăsirii. În acest moment
ASTEPTARE... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366480_a_367809]
-
genialul Constantin Tănase, de a înfrunta vremile și a fi deasupra vremilor, pe culmea spiritului! Arta teatrului are îngerul ei și de aceea actorii nu mai sunt stăpâni pe inimi, căci inimile lor sunt în mâinile îngerului! Ar avea o vagă crezare în lumea noastră viciată de râvnirea victoriilor politice, aceste spuse, dacă Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” n-ar fi arenă cu eroi care îndelung timp de la ctitorire până azi au luptat ca să ridice frumos cortina, jertfindu-și fiecare strop
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
Omului asupra sensului său ontologic singular - „comuniunea în lumină” cu Dumnezeul Treime ca Ființă cu adevărat liberă și etică, în aceeași măsură (Dumitru Stăniloaie). Ceea ce se petrece azi pe scena vastului teatru al societății cotemporane se poate numi fără nicio vagă urmă cu tentă dubitativă un fel de dez-îndumnezeire colectivă, determinată de valul circumstanțelor negative ale epocii. De fapt, asistăm la un proces de adâncă aspiritualizare a maselor, indiferent de religia lor de apartenență, proces împotriva căruia omenirea nu a încercat
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
poartă unii, îl bat pe tobă alții, Ce silnic zi și noapte ne sună în timpane, Dar nu îi lăsa, Doamne, să facă praf Carpații Și de la talpa Țării, trezește-te, tu, Ioane! „Hai, du-te, șterge prafu!”, ce simple, vagi cuvinte, Neîmblâzite, urlă ca lupii, prinși în cușcă, Citiți-mă cu grijă, vă rog, luați aminte, Poemul meu miroase acum a praf de pușcă... Din volumul în curs... Nu știu dacă sunt... Referință Bibliografică: Praful... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
PRAFUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366688_a_368017]
-
folositoare, unde privirea mai alunecă câteodată fără o pricină evidentă.... La povara muncii de-afară gândul mai slobozește din încordarea minții, că tot muncă este și cea cu acul sau undreaua - dacă nu mai grea, fără îndoială mai meticuloasă, cu vagi aprinderi de stele adevărate (de „stele verzi” în mod sigur!) pe cerul Domnului din nopțile târzii, când se coc gândurile, se dumiresc aleșii inimilor și se încheagă dorurile... Acolo, la lumina lămpii agățată de cuiul din peretele casei bătrânești de sub
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STEPELE NOPȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Bate ploaia noaptea darabana Vânturile, caravane, șesul Viselor difuze înțelesul Dincolo de care doar capcana, vagi frânturi. Și două lumi deschise Totul e o goană de himere Ce-ai să faci când vor veni a-ți cere Slujitorii regelui, permise? Spală noaptea draperii de ploaie Viața noastră plină de mizerii Suflete, e greu, să nu te
STEPELE NOPŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366791_a_368120]
-
aflat începutul: „Și-mi pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută în vin și în pocale,/ căci uite trandafirul în sânge cum burează/ fără să muște, lacom vestindu-mă-n petale ... ” Limbajul purificat, grațios și meditativ, cu vagi ecouri din vitalismul blagian, mărturisește jubilația simțurilor tinere și caste. Deși poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, ea ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în Cuvânt! La acel moment, al efervescenței Cenaclului
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
personajului central, Elizeu Roman, care, „ca orice tânăr mustind de adrenalină” - așa cum se exprimă autorul, stătea pe terasa unui restaurant, sorbind cu tactică, un pahar de bere și trecându-și în revistă micile aventuri sentimentale de până atunci, cu un vag simțământ de culpabilitate și de izolare, după ce pusese punct unei relații. Vocea auctorială intervine permanent în poveste, relatând, la diferite moduri și timpuri, desfășurarea acțiunii, uneori cu inserții filozofice și aforistice. Uneori, autorul, în istorisirea sa, își trădează profesiunea, oferind
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
la luna ca un scai, Ce poposește peste toți și toate, Te-aștept la ceas de ziuă la un ceai, Să ne întoarcem în singurătate. La geamul meu ești unic felinar, Peste păcate, idealuri, dogme... Mai ard în sobă urme, vagi, de jar, Se împletesc în ale tale forme. Tomnatec, anodin... În cartier, Placid și elegiac, privesc în noapte, Orașu-nconjurat e de mister... Mi-e dor de tine, de-ale tale șoapte. Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Știu c-o să
SOMNUL ORAŞULUI ( III ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366215_a_367544]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STEPELE NOPȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Bate ploaia noaptea darabana Vânturile, caravane, șesul Viselor difuze înțelesul Dincolo de care doar capcana - vagi frânturi. Și două lumi deschise Totul e o goană de himere Ce-ai să faci când vor veni a-ți cere Slujitorii regelui, permise? Spală noaptea draperii de ploaie Viața noastră plină de mizerii Suflete, e greu, să nu te
STEPELE NOPŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361657_a_362986]
-
gol ce crește mereu ieri zburau păsări și îngeri azi sună cerul de plângeri între mine și Dumnezeu doar tu mai ești mamă și eu icoană veche într-un colț cu busoioc prinsă de-un bolț candela arde sub grindă vagă speranță s-aprindă Referință Bibliografică: între mine și Dumnezeu / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 366, Anul II, 01 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNTRE MINE ŞI DUMNEZEU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361705_a_363034]
-
de înaintare și de repliere instantanee și parțială a gândului pe care o presupune sugestia e mai adecvată în acest domeniu de fragilă consistență decât distincția netă și definitivă. Ceea ce nu înseamnă că sugestia ar pulverize afirmația. Doctrina simbolistică a “vagului “ trebuie depășită. În poezie indeterminarea are sau trebuie să aibă o funcție determinatoare. Evident, așa zisa imprecizie de penumbre din poezia lui Nichita este departe de a reprezenta o insuficiență artistică. Sugestia nu este contrariul exactității. În poezie irizările aproximează
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]