4,335 matches
-
nivelul clasei, respectând programa școlară. Am luat în considerare și rezultatele testelor de evaluare și am adoptat măsuri pedagogice diferențiate, ameliorative. Pentru elevii care au efectuat sarcinile la un nivel mai scăzut decât cel scontat le-am propus activități cu valențe corective, iar pentru cei care au dovedit o mare capacitate de creație le am propus sarcini noi, cu grad sporit de dificultate. 3. Etapa evaluării finale s-a desfășurat în luna mai 2006. În această etapă am retestat elevii cu
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
-ului au fost determinați următorii indicatori: rata repartizării primare: EBE/valoarea adăugată x 100; rata rentabilității capitalului investit: EBE/capital propriu x 100 rata dobânzii = cheltuieli financiare/EBE x 100. Valorile obținute se regăsesc în tabelul următor. ♦ Analiza rezultatului curent Valențele teoretico-practice ale matricei lui Peste-Roire își pot dovedi utilitatea în analiza rezultatului curent (tabelul 3.11.) În perioada analizată, activitatea de exploatare desfășurată de societate poate fi caracterizată ca fiind bună, în timp ce activitatea financiară s-a soldat cu pierderi în
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
și de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală; Tehnica florii de nufăr; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Valențele formativ-educative care recomandă aceste metode interactive ca practici de succes atât pentru învățare cât și pentru evaluare, sunt următoarele: asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară a cunoștințelor asimilate în sistemul noțional, devenind asfel operaționale; unele dintre
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
prin aceste mijloace și în special, prin mass-media, poate acuza o lipsă de coerență, o anumită standardizare sau stereotipie, anulând particularitățile individuale și de grup și limitând aspectele formative ale individului. În aceste condiții de „bombardament informațional” instruirea școlară capătă valențe și responsabilități suplimentare, printre care aceea de a-i învăța pe educați de a integra/structura și analiza informația, dezvoltându-le capacitatea de a transforma un mesaj în semnificație. În acest scop, instruirea școlară are la îndemână un instrument fundamental
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
deopotrivă, cele două trăsături distribuindu-și zonele într-un echilibru favorizant pentru timbrul scrierilor. Principiul ordonator pare a fi uimirea sceptică, un anume fel de a se opri în pragul enigmei și de a o proteja, investind-o fie cu valențele echivocului, fie cu cele ale paradoxului. Începând cu Povestiri diferite și până la piesele de rezistență din Istoria unui obiect perfect (1981; Premiul Asociației Scriitorilor din București) sau din Mihai, stăpânul, și sluga lui, Mihai (1983), trecând prin romanele de dragoste
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
subteran, temele și viziunea viitoarei opere. Prozatorul devine rapid tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate, o proză de finețe, cu valențe simbolice și parabolice. După nuvela - sau micul roman - Reîntoarcerea posibilă (1966) și volumul de schițe și povestiri Valsuri nobile și sentimentale (1967), apare Dejunul pe iarbă (1968), tot un microroman, care îl consacră, întrucâtva, ca experimentatorul en titre al procedeelor
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
reduc comunicarea la strictul necesar. O deosebită importanță și în ordine estetică o are lexicul, de o expresivitate genuină, inefabilă, insolită pentru percepția modernă, ca și modul de asamblare a cuvintelor, a formelor flexionare, fonetica textului, toate purtătoare intrinseci de valențe artistice. Aceste elemente asigură fluiditatea și savoarea limbii, dau o cadență poematică expunerii, creând o atmosferă arhaică, specială, capabilă să restituie o lume revolută, prefăcând-o într-o prezență animată și colorată, perceptibilă senzorial. Astfel, Letopisețul Țării Moldovei rămâne nu
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Familia”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Argeș”, „Flacăra” ș.a. U. debutează în momentul postbelic cel mai potrivnic lirismului, astfel încât Chemări este o carte din care mai târziu nu se va reține nimic. Platitudinea, artificialitatea, șabloanele realismului socialist sufocă valențele reale: tentația expresiei eliptice și a unei simplități rafinate, iar la nivel tematic, dialogul nostalgic cu obârșia. Sunetul personal al poetului începe să se elibereze de clișee spre finalul deceniului al șaselea și el se impune la începutul deceniului următor
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
mamă etc. Chiar mama protagonistului ilustrează același proteism: este bătrână sau tânără, bună sau rea, frumoasă sau urâtă, cârnățăreasă, farmacistă, cântăreață etc. Obsesie mai veche a autorului, motivul „viața este vis” se răstoarnă și el în „visul este viața”, favorizând valențele alegorice ale narațiunii. Secvențele dau impresia unei curgeri cinematografice a faptelor, ca într-un film de factură onirică. Orizontul preocupărilor lui V. e completat, prin orientarea tematică și organizarea ideilor, de interpretările asupra operei și gândirii lui Constantin Brâncuși, întreprinse
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
valorizantă în contextul mișcării literare europene. Și ediția critică Ioan Slavici (II-V, VII-XIV), apărută între 1967 și 1987, a beneficiat din plin de vasta informație istorico-literară adunată acum. Vocația de istoric literar și editor a lui V. capătă noi valențe prin specializarea ca eminescolog, în vederea continuării ediției Eminescu, inițiată de Perpessicius în 1939. Astfel, între 1977 și 1993 se desfășoară una dintre cele mai îndrăznețe inițiative editoriale românești, V. având responsabilitatea - cum el însuși mărturisește - „de a conduce această ambarcațiune
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
abilă dintre strategii: scoase din contextul istoriei în interiorul căreia au loc, „conspirațiile” sale ar putea deveni niște simboluri ale absurdului, în rețeaua cărora o existență poate cădea cu ușurință. Particularizarea lor istorică (într-un halou de ambiguitate ce le sporește valența de metafore narative ale destinului) le dă, în mod paradoxal, nu valoare „documentară” (fie și în sensul romanțării faptelor), ci concretețe ficțională. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Despre purpură, Cluj-Napoca, 1974; Rug și flacără, Cluj-Napoca, 1977; ed. (Stele călătoare), București, 1998; Antonia
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
iluzie, RL, 1978, 24; Iorgulescu, Scriitori, 257-262; Poantă, Radiografii, I, 55-58, II, 144-147; Stănescu, Jurnal, I, 117-126; Zaciu, Alte lecturi, 33-44; Laurențiu Ulici, O perspectivă nouă, CNT, 1979, 2; Valentin F. Mihăescu, Imaginar și realitate, LCF, 1979, 11; Liviu Petrescu, Valențe ale fantasticului, TR, 1979, 17; Sasu, În căutarea, 170-172; Laurențiu Ulici, Istorie și utopie, RL, 1980, 42-43; Maria-Luiza Cristescu, Impactul cu istoria, RL, 1980, 50; Cristea, Faptul, 278-282; Zaciu, Lancea, 101-107; Costin Tuchilă, Adaptarea la realitate, LCF, 1981, 36; Valentin
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Viața romanțată a Coastei de Argint), Bogdan Amaru (Viața romanțată a Iașilor, Cafeneaua cu genii și tutun), Ieronim Șerbu (Prin regatul cerșetorilor, Crucea de piatră), mai târziu George Acsinteanu (Între românii secuizați, Maramureș) și Mircea Streinul (Cernăuți, Prin ținutul huțulilor). Valență dublă posedă și viața romanțată, cultivată cu frenezie: F. Aderca se ocupă de „oamenii excepționali” Stalin, Hitler, Kemal Atatürk, Henry Ford, W. R. Hearst, Andrew Carnegie, ca și de Cleopatra, Richard Wagner, Paul Cézanne, Isadora Duncan, Sarah Bernhardt, în vreme ce Mircea
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
atenție precizând obiective ce izvorăsc din necesități imediate și scopuri pe termen scurt ce pot fi urmărite step by step a căror reușită să fie evaluată la în cadrul următoarei întâlniri. O altă etapă în colaborarea școlii cu familia, cu reale valențe și potențial educativ dar care din păcate, și-a pierdut din importanță și intensitate odată cu “modernizarea” învățământului românesc sunt vizitele la domiciliul elevului. Pornindu-se de la premisa că se încalcă dreptul la intimitate sau poate dintr-o reticență din ambele
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
mare pentru el, stima să de sine nu va avea de suferit (Tap, 1998). W. James mai definește stima de sine ca fiind conștiința valorii de sine. , apreciază autorul. El consideră stima de sine ca fiind conștiință de sine cu valențe afective de o intensitate/tonalitate medie. Putem fi mulțumiți/satisfăcuți de felul cum suntem sau enervați de propria persoană. Sentimentele de mulțumire sau de dezgust față de sine sunt în mod normal provocate de succese, de dorințe împlinite, de poziția bună
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
discuție sau de suport: au diverse teme de interes legate de dezvoltarea copilului, de practici referitoare la îngrijirea, creșterea și educarea lor, depistarea unei dizabilități, etc.). Medierea educatorului și spațiul pus la dispoziție pentru derularea acestor activități, consolidează abilitățile parentale, valența participativă în viața copilului. Dar nu numai atât: dezvoltă un sentiment de apartenență la comunitatea grădiniței, sentiment important pentru părinte, generând implicarea în viața instituției. Deși este o activitate importantă în derularea planului individual, returnarea informației înspre părinte în momentele
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
H. Delporte, 1995; J.-P. Duhard, 1995; J. Hahn, 1995; B. Klima, 1995; J.-P. Mohen, 1995; M. Otte, 1995; Ph. Walter, 1995). În literatura românească de profil, puțini specialiști s-au „aventurat” în evidențierea artei antropomorfe feminine și a valențelor spirituale ale reprezentărilor (A. Nițu, ms., 1980; D. Monah, 1992; 1997; V. Chirica, 2004a; 2004b; 2006; V. Chirica, M.C. Văleanu, 2008). Este important de precizat faptul că în literatura consultată sau numai indicată se găsesc foarte rar informații cu privire la aspectele
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
muritori, el îi protejează. Fiindcă pentru greci, ca și în Biblie, a-i vedea pe zei în față poate fi mortal); în al doilea rând, credem că este vorba de substituirea omului prin animalul de sacrificiu, dar și a doua valență a substituirii forței și agilității animalului de către om (cu precădere de către bărbatul-vânător) (V. Chirica, 2006, p. 25-27). O foarte bogată și variată categorie de manifestări cultice au avut comunitățile cucuteniene dacă le raportăm la numărul mare de machete de sanctuare
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
sacralizantă este bine cunoscută), dar și prezența efectivă a elementelor de decor, din lumea vegetală, simbolizează, după opinia noastră, calitatea Marii Divinități de creare a lumii vii, de protecție, de legătură a acesteia cu lumea de sus, arborele vieții, cu valențe cosmice având tocmai acest rol de legătură. O alta temă ce apare ca element de creație artistică religioasă o constituie reprezentarea mâinii pe ceramica precucuteniană și cucuteniană, îndeosebi cu referire la orante. Precizăm că și aceste imagini-simbol își au originea
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
și în iconografia creștină (V. Chirica, 2006, p. 26), poate tot prin acele elemente de trecere și transmitere. Interpretarea mâinilor cu cinci degete desfăcute, în sus, semnificând oranta, redate pe ceramica de tip Precucuteni-Tripolie, este deosebit de interesantă și aduce noi valențe în ceea ce privește semnificațiile spirituale ale posibilelor manifestări cultice, cu caracter religios, obligându-ne să revenim din nou la scrierile lui M. Eliade (1992, passim). * Revenind la imaginea orantei în arta preistorică, vom constata că, prin această realizare canonică, artiștii epocii au
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
literar” (1996) conservă editorialele ce au urmat evenimentelor consemnate în primul volum. Publicistica lui S.-S. se remarcă prin percutanța observației politice și prin rezonanța ei culturală, editorialistul încercând să găsească semnificații și motivații intelectuale ce surprind sensul actualității sau valențele cotidianului. Stilul este reflexiv și analitic, fără a cădea însă în parabolă moralizatoare, deși nota etică joacă un rol important. „Romanul” Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002), transpune, cu destul de puțină abilitate literară, experiența biografică a autorului din perioada de „clandestinitate
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe economice ale dezvoltării sociale, trecând peste dependența tradițională a socialului de economic (Townsend, 2002; CSD, 2005). De altfel, referirea la perspectiva socială a dezvoltării vine să nuanțeze unul dintre aspectele dezvoltării durabile, la rândul său impusă ca obiectiv și concept
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și know-how, pe transferul și managementul informației și al cunoașterii. Concepte cum ar fi dezvoltarea rurală extensivă (rural extension development) sau extensia agriculturii (agricultural extension) implică dezvoltarea infrastructurii de comunicare, informare și inovare în mediul rural. „Viața la țară” capătă valențe deosebite. Toate documentele internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de organizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
parte a forței de muncă, iar migrația înseamnă, în primul rând, o „dispariție”, atunci efectul cel mai evident cu care se va confrunta o țară de origine este cel al unei pierderi de forță de muncă. Un asemenea efect are valențe pozitive sau negative, în funcție de situația existentă la un moment dat în țara respectivă. În cazul în care există un surplus de forță de muncă pe piață (manifestată prin șomaj), atunci migrația va reprezenta un mijloc de eliberare a presiunilor exercitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
zilele noastre un mit fără nici un suport științific. Această falsă credință este înlocuită de oamenii de știință contemporani cu ideea mult apropiată de realitate că ”omul trebuie să fie un partener înțelept al naturii”. În școală, gândirea ecologică dobândește noi valențe etice, elaborând modele normative clădite, din fericire, pe cele tradiționale. Formarea convingerilor de protejare a mediului ambiant trebuie să aibă la bază ideea bine întemeiată că toate celelalte specii ale biosferei constituie o parte esentială din propria existență, iar factorii
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]