7,566 matches
-
istorice variate, se impune atenției prin constanța concluziilor sale și variația elementelor care le susțin, semnul unei influențe ideologice preponderen-te poate fi reținut. Invers, dacă opera prezintă o constanță remarcabilă a jocului premiselor și o extensie considerabilă a domeniului de validitate a concluziilor sale, atunci e foarte posibil să ne aflăm în fața unei influențe predominante a uneia din celelalte două tendințe : științifică sau filosofică, discriminarea între cele două putînd, în mod normal, proveni din jocul premiselor. În particular, dacă jocul premiselor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mijloc de stăpînire intelectuală a complexei realități sociale. Numai că acest lucru nu este posibil tocmai din cauza acestei complexități. Teoria abstractă a făcut apel la așa-zise axiome psihologice; istoricii au făcut apel la o psihologie empirică, demonstrînd lipsa de validitate a respectivelor axiome care ar sta la baza desfășurării proceselor economice. Ceea ce nu înseamnă că psihologia socială nu ar putea deveni un soi de fundament al științelor culturii, deci inclusiv al economiei politice. Analiza socio-psihologică poate contribui la o aprofundare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
relativ scurtă care permite cercetătorului strângerea unor informații obiective despre subiect, pe baza cărora să poată diagnostica nivelul dezvoltării capacităților măsurate și formula un prognostic asupra evoluției lor ulterioare. Pentru a satisface aceste deziderate, testul trebuie să îndeplinească anumite condiții: validitatea (să măsoare exact ceea ce își propune); fidelitatea (să permită obținerea unor performanțe relativ asemănătoare la o nouă aplicare); standardizarea (să creeze aceleași condiții pentru toți subiecții supuși testării, fără a-i favoriza pe unii și defavoriza pe alții); de regulă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
în considerare mediul structural specific în care aceste unități există. S-au făcut încercări de a estima grupele etilenice din lignină din măsurătorile 13C RMN. Totuși, rezultatele obținute (indirect prin diferențeă nu par credibile, deoarece calculele efectuate se bazează pe validitatea anumitor presupuneri. Există o lipsă de metode de încredere „pentru determinarea grupelor etilenice” ca și componente ale sistemelor inelare quanidinice din lignină. O metodă specifică și sensibilă prezentată de Lelv și colab. în 1990, este cea bazată pe o reacție
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fi întârziat diagnosticul și tratamentul corect al patologiei otice; (3) analiza modului în care dr. A. face reclamă cabinetului său a relevat o lipsă de corelație flagrantă între posibilitățile terapeutice enunțate în texul reclamei și dovezile științifice care să asigure validitatea metodelor folosite, iar pretențiile de „vindecare miraculoasă“ în boli considerate incurabile este complet nejustificată și nesusținută științific, datele de literatură furnizate de medicul în cauză fiind, cu excepția câtorva domenii, lipsite de fundament științific; textul reclamei a fost considerat ca fiind
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
aplicabile, întrucât avertismentul primit de dr. A. ca urmare a acestui incident i-a permis în continuare să profeseze în aceleași condiții. Într-adevăr, Comisia de Disciplină a decis și să solicite expres Comisiei de Acreditare și Comisiei Profesionale reevaluarea validității acreditării dr. A. și a cabinetului acestuia în „supraspecializarea: biostimulare laser“ în concordanță cu nomenclatorul de competențe al Ministerului Sănătății și verificarea modului în care medicul sancționat își limitează practica la domeniul în care este acreditat. Respectarea prevederilor legale în
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Concilierea încearcă realizarea unui acord de voințe. Consilierii părților au însă în vedere - prin exercitarea unui rol activ - atât ca părțile să ajungă la acest acord de voințe, cât și ca varianta finală a acestuia să respecte normele generale privind validitatea convențiilor. Fără a avea un succes deosebit și fără a se impune ca procedură preferată a părților confruntate cu iminența unui litigiu în temeiul malpraxisului medical, concilierea apare însă, în majoritatea sistemelor juridice în care operează asemenea modalități alternative de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sine stătătoare, denumită compromis. Prin clauza compromisorie părțile convin ca litigiile ce se vor naște din contractul în care este inserată sau în legătură cu acesta să fie soluționate pe calea arbitrajului, arătându-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. Validitatea clauzei compromisorii este independentă de valabilitatea contractului în care a fost înscrisă. Prin compromis, părțile convin ca un litigiu ivit între ele să fie soluționat pe calea arbitrajului, arătându-se, sub sancțiunea nulității, obiectul litigiului și numele arbitrilor sau modalitatea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Ursula Șchiopu, Emil Verza, 1981, p. 102. 37 Gabriela Kelemen, 2006, p. 306. 38 Vasile Pavelcu, 1965, p. 17. 39 În cazul persoanelor cu CES, mai mult decât la restul populației, tocmai aceasta este una dintre marile probleme ale specialistului: validitatea modului de exprimare al faptelor de către subiect. De aceea, extragerea realului din steril, precum și analiza exprimării însăși devin obiect al investigației. 40 Cornel Havârneanu, 2000, p. 12. 41 Apud Daniel Marcelli, 2003, p. 263. 42 Organizația Mondială a Sănătății, 2004
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
prin care a fost realizat acest obiectiv în Tractatus. „Opera lui Wittgenstein - aici este avut în vedere Tractatus-ul - reprezintă o strălucită respingere a metafizicii cu propriile ei mijloace: un procedeu ce amintește de demonstrația lui Saccheri, care arată lipsa de validitate a anumitor figuri silogistice prin argumente ce sunt construite într-un mod ce corespunde tocmai acestor figuri.“22 Unii interpreți sunt, desigur, de acord că această apropiere a țelurilor urmărite nu trebuie să ne facă să trecem cu vederea deosebiri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères des courtisanes), simbol al unei societăți deschise ambițiilor, dar fără indulgente față de erori. Validitatea codurilor de politețe se izbește de frontierele sociale. Faptul care marchează perioadă 1715-1870 este definită de Robert Muchembled că lărgire progresivă a sferei politeții în mediile urbane, "paradoxul este că valorile aristocratice provenite din eticheta Curții sunt pe punctul de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pasageră din text acreditează existența și a unui al patrulea băiat al Ducesei, mai mare, din prima căsătorie Dumitru Dorobăț acordă atenție acestui misterios personaj în prefață, pe linia lui William Archer -, dar, cumva în nesincronizare exegetică, George Volceanov contestă validitatea eroului, într-o notă finală, considerîndu-l "o scăpare a autorului și o dovadă în plus că textul a fost tipărit, fără a fi, în prealabil, revizuit de către Webster"), un fel de Horațio hamletian, menit să ducă mai departe trista poveste
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dincolo de cadrele butaforice, oferite de obicei percepției. Premisa "fenomenologică" a hibridului auctorial Pym-Poe este că percepția umană transfigurează universul faptic și, în cele din urmă, îl reconceptualizează ficțional. Realitatea dispare așadar în interiorul semioticii implacabile a aparenței. Să încercăm să observăm validitatea acestei prezumții introductive pe parcursul aventurilor marinărești ale erou-lui, prezentate succesiv de către "dl Poe"-autorul și "dl Pym" -naratorul (nu neapărat în ordinea menționată). Ideea succesiunii revine obsesiv în arhitectura generală a romanului, ea nerezumîndu-se la simpla substituție a autorului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
este o responsabilitate și față de cea ce n-am făcut, o responsabilitate solidară, În care este exclusă tentația de-responsabilizării, spunând „nu sunt eu de vină”. Ideea responsabilității absolute a fost deja dezvoltată de Husserl (În „Krissis”Ă, care căuta validitatea absolută a responsabilității ca fundament al oricărei morale. Heidegger subordona responsabilitatea mișcării interne a ființei: pentru el, autenticitatea Ființei era cea care Îi permite să fie responsabilă. Lévinas denunță această reducere a responsabilității de către predecesorii săi la un logos care
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și cea mai radicală a acestei metodologii a fost dată de Lionel Robbins (1932), pentru care postulatele esențiale ale teoriei economice sînt evidente și nu au nevoie să fie supuse discuției sau procedurilor experimentale de respingere sau de verificare a validității lor. Este suficient ca ele să fie enunțate, pentru a fi recunoscute ca evidente. Apriorismul a fost astăzi abandonat de către marea majoritate a economiștilor. I se poate totuși afla un ecou în școala austriacă modernă, în operele lui K. Menger
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Pentru a face să progreseze economia pozitivă (opusă aici economiei normative), este deci indispensabilă definirea criteriilor de validare sau de invalidare, similare celor din științele naturii. Originalitatea poziției lui Friedman apare atunci cînd el precizează că singurul test pertinent de validitate a unei teorii este comparația predicțiilor sale cu experiența. Numai evidența empirică o poate valida sau invalida. Pentru a fi importantă, o teorie trebuie să explice mult cu elemente puține, adică să facă să apară, printr-un proces de abstractizare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
valida o teorie sau, mai curînd, teoria rezumă totul într-o manieră apropiată condițiilor de supraviețuire a întreprinderilor. Metodologia instrumentalistă a căzut sub loviturile lui Popper, care în esență a ridicat următoarele obiecțiuni: dacă, așa cum susține Friedman, singurul test de validitate al unei teorii îl constituie conformitatea previziunilor sale cu experiența, atunci teoria funcționează fără a furniza nici o explicație cauzală a fenomenului studiat, ceea ce echivalează, practic, cu dispariția din domeniul științific a principiului cauzalității. Dar aceasta face să dispară, totodată, referința
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
dar și blestemată, pentru că a născut un nesfîrșit lanț de suspiciuni și trădări, de tensiuni și drame, de încordări și neliniști, de confruntări și pasiuni. Moneda a slujit progresul omenirii încă de la începuturile întăririi sale. Și ceea ce durează își dovedește validitatea prin rezistența la diferite încercări și nenorociri. 10.2. FINANȚAREA ECONOMIEI Creșterea economică se realizează în principal prin investiții. Dar, pentru a investi, sînt necesare capitaluri. Primul demers constă în a utiliza propriile resurse, ceea ce se numește autofinanțare. Dar de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rândul său, înlocuit de post-postmodernism, transmodernism, postumanism? etc.). Această construcție continuă, aflată aproape mereu în stadiul de provizorat conduce, după cum sublinia Matei Călinescu, la necesitatea ca fiecare utilizare a conceptului, în diversele sale forme și abordări, "să-și creeze propria validitate și putere de convingere", deoarece "validitatea conceptului de postmodernism ca un cadru în care să fie asamblat un model mai complex al prezentului cultural nu poate fi dinainte garantată"1. Ca o consecință interesantă a acestei situații se poate nota
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postumanism? etc.). Această construcție continuă, aflată aproape mereu în stadiul de provizorat conduce, după cum sublinia Matei Călinescu, la necesitatea ca fiecare utilizare a conceptului, în diversele sale forme și abordări, "să-și creeze propria validitate și putere de convingere", deoarece "validitatea conceptului de postmodernism ca un cadru în care să fie asamblat un model mai complex al prezentului cultural nu poate fi dinainte garantată"1. Ca o consecință interesantă a acestei situații se poate nota și fenomenul de "supracoerență proeminentă a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
serie de noțiuni care au constituit istoria democrațiilor și care sunt încă utilizate cu succes în privința criticării instituțiilor socio-economice. Astfel, "scriitorii francezi pe care îi critică Habermas sunt gata să abandoneze opoziția dintre "consensul adevărat" și "consensul fals" sau dintre "validitate" și "putere", pentru a nu fi nevoiți să spună o metapovestire în vederea explicării termenilor "adevărat" sau "valid". Dar Habermas crede că dacă renunțăm la ideea de "argument mai bun" ca opus "argumentului care convinge o audiență dată, într-un moment
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
dezacordul, diferendul reprezintă scopul discuțiilor, consensul fiind doar o stare a discuțiilor, definit de altfel drept o "valoare desuetă și suspectă". În concepția lui Lyotard, consensul, în maniera în care este înțeles de către Habermas, ca acord obținut prin intermediul dialogului, presupune validitatea povestirii de emancipare, precum și posibilitatea ca toți locutorii să ajungă la un acord în ceea ce privește regulile universal valabile pentru toate jocurile de limbaj. La fel ca și Rorty, Best și Kellner 122 consideră că în contrast atât cu Habermas, cât și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oricărei posibilități de validare sau de justificare a acțiunilor care decurg din negarea principiilor universale, fondatoare se constituie în exemple de critici aduse fenomenului postmodern, care poate ajunge în punctul propriei distrugeri, al autonegării și al condamnării "propriilor pretenții de validitate"180. Abordând raportul modernism postmodernism, Harvey crede că pe baza cercetării modernismului în artă, literatură, arhitectură, dar și în mișcările sociale și politice, ideile postmodernismului nu se constituie într-un corpus care să justifice perspectiva rupturii dintre cele două curente
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
special o anumită funcție a limbajului, aceste discipline creează propriile lor culturi de experți, care interacționează în mod distinct cu lumea obișnuită, argumentează Habemas. Rorty va răspunde opiniei exprimate de filosoful german, susținând utilitatea poetizării culturii în pofida dorințelor habermasiene de validitate și de reconstruire a unei forme de raționalism 315. Rorty sesizează că una dintre diferențele de interpretare dintre el și Habermas este aceea că în timp ce el vede în unii gânditori precum Heidegger, Nietzsche sau Derrida "filosofi privați buni", Habermas îi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui vocabular științific, chiar dacă sub forma metaforelor sau a altor figuri de stil, i-au fost sancționate de către Alan Sokal și Jean Bricmont o dată cu "afacerea Sokal" și întreaga publicistică ce a urmat apariției lucrării Impostures intellectuelles 334. Cu toate acestea, validitatea argumentelor sau calitatea raționamentelor nu pare a fi singurul criteriu după care este interpretată opera unui gânditor. Radicalitatea tezelor sale, sugestiile de lectură pe care le inserează, stilul virulent au contribuit la accentuarea asemănărilor dintre Baudrillard și Nietzsche, prezente în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]