1,689 matches
-
un inel rigid, reprezentat de septum secundum cu foramen ovale, mărginit superior, anterior și inferior de o margine groasă și proeminentă, limbus fossae ovalis (inelul lui Vieussens). În sistola atrială septum primum se aplică pe septum secundum, formând un sistem valvular unidiercțional, a cărui funcționalitate se datorează absenței circulației pulmonare. După naștere, canalul lui Botallo se închide, iar septurile fuzionează și formează septul interatrial (datorită aplicării definitive a septum primum pe septum secundum (din momentul în care circulația pulmonară devine funcțională
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
devine concav și subțiat de fluxul sanguin, valvele formate rămân atașate de peretele ventricular prin corzi musculare. În final, țesutul muscular al corzilor degenerează și este înlocuit cu țesut conjunctiv dens. Țesutul pernuțelor endocardice dispare, eventual complet (rol de aparat valvular provizoriu) sau este înlocuit de țesut conjunctiv. Trabeculele embrionare apar în regiunea endocardică a ventriculului în stadiul 15 (ziua 32 de gestație). În a 42-a zi trabeculele embrionice bine dezvoltate au orientare spațială tipică creând un număr de sinusuri
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sunt puține și aglomerate spre regiunea apicală unde dispar gradual urmând un proces de simplificare, ștergere, reabsorbție. Procesul de remodelare este desăvârșit fără intervenția macrofagelor sau celulelor inflamatorii în interstițiul apropiat. Țesutul mezenchimal ce înconjură trabeculele trece între marginile foițelor valvulare, spațiind, despicând și definitivând zonele suprafeței foițelor valvulare ca o coardă tendinoasă albă, compactă din colagen care converge spre vârful și părțile laterale ale unui mușchi papilar. Trabeculele definitive sunt observate încă din a 40-a zi de gestație apărând
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispar gradual urmând un proces de simplificare, ștergere, reabsorbție. Procesul de remodelare este desăvârșit fără intervenția macrofagelor sau celulelor inflamatorii în interstițiul apropiat. Țesutul mezenchimal ce înconjură trabeculele trece între marginile foițelor valvulare, spațiind, despicând și definitivând zonele suprafeței foițelor valvulare ca o coardă tendinoasă albă, compactă din colagen care converge spre vârful și părțile laterale ale unui mușchi papilar. Trabeculele definitive sunt observate încă din a 40-a zi de gestație apărând inițial în pereții ambilor ventriculi la nivelul joncțiunii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
continuă cu proliferarea unor celule și dispariția altora, ca de exemplu, a celor de la nivelul mezocordului dorsal, septum primum cu formarea ostium secundum, dispariția celulelor endocardice de la nivelul septului interventricular și înlocuirea cu miocite (miocardizarea septului interventricular membranos), remodelarea aparatului valvular cu formarea corzilor tendinoase și a cuspidelor valvulare, dispariția unei părți a sistemului excitoconductor și remodelarea postnatală a fasciculului Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ca de exemplu, a celor de la nivelul mezocordului dorsal, septum primum cu formarea ostium secundum, dispariția celulelor endocardice de la nivelul septului interventricular și înlocuirea cu miocite (miocardizarea septului interventricular membranos), remodelarea aparatului valvular cu formarea corzilor tendinoase și a cuspidelor valvulare, dispariția unei părți a sistemului excitoconductor și remodelarea postnatală a fasciculului Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterei coronare stângi și marea venă cardiacă a lui Galen; *șanț interatrial separă atriile și este acoperit anterior de trunchiul pulmonar și aortă, iar posterior este puțin vizibil. * Scheletul fibros cardiac Cunoscut sub numele de inel fibros cardiac sau inelul valvular, scheletul fibros cardiac conține valvele mitrală, tricuspidă, aortică, orificiile pulmonare și țesut conjunctiv dens interconectat. Aceste elemente fibroase alcătuiesc concomitent situsurile de origine și inserție ale benzilor musculare care formează pereții camerelor cordului, septul interventricular și musculatura papilară. Cele 4
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig. 7). Fiziologic, unica interconexiune
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
tractului de ejecție (infundibulum) prin inelul fibros pulmonar limitat de 3 cuspe semilunare (anterioară, dreaptă și stângă). Fiecare cuspă prezintă câte o lunulă crescentică care are un nodul îngroșat dispus pe arcul său liber. Cuspele adiacente sunt interconectate prin comisurile valvulare. * Atriul stâng Generalități Atriul stâng formează 2/3 din baza cordului, primește sânge prin venele pulmonare și descarcă acest sânge spre ventriculul stâng. AS are formă ovoidală (alungită transversal), pereții mai groși, iar volumul mai mic. Porțiunea sa posterioară nu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai mică, cunoscută sub numele de cuspa lui Merklin. Cuspele se inseră pe inelul fibros atrioventricular stâng, iar marginile lor libere, prin corzi tendinoase, de mușchii papilari. Marginea cuspei stângi prezintă cuspe mici, indistincte, pe partea opusă valvei. Fiecare cuspă valvulară prezintă pe marginea liberă îngroșări nodulare numite nodulii lui Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a fost interzisă; tot în 1667 Hooke descrie celula, iar Anne Charles Larry publică primul tratat de dermatologie. Apar acum primele specializări și medicii specialiști: Albertini din Bologna pentru afecțiunile cardiace; Giovanni Mario Lancisi pentru endocardită; Raymond Vieussens pentru leziunile valvulare; Giovanni Luci, N. Grew pentru malarie; Willis pentru diabet; Perrault pentru Anatomia comparată (1671), Bonnet pentru Anatomia patologică (1679); Le Clerc pentru Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie. J. Scultet pentru instrumentarul medical
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
13) găsește că PASP până la 40 mmHg trebuie considerată normală, iar un studiu recent (14) indică valori de peste 60 mmHg ca putând fi normale la pacienții peste 60 de ani în condițiile unei bune capacități de efort. 13.2. Modificări valvulare frecvente la vârstnici În contextul general al îmbătrânirii populației și al schimbării etiologiei dominante a bolilor valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
de peste 60 mmHg ca putând fi normale la pacienții peste 60 de ani în condițiile unei bune capacități de efort. 13.2. Modificări valvulare frecvente la vârstnici În contextul general al îmbătrânirii populației și al schimbării etiologiei dominante a bolilor valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice la nivelul țesutului valvular, în special la nivelul valvelor mitrală și aortică, ce suferă un proces progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
la nivelul valvelor mitrală și aortică, ce suferă un proces progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a tuturor circumferințelor valvulare. Această creștere a fost mai mare în cazul valvelor semilunare față de cele atrioventriculare. În același studiu s-a observat că începând cu decada a patra de viață, circumferința valvei aortice a depășit circumferința valvei pulmonare și s-a apropiat ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
depășit circumferința valvei pulmonare și s-a apropiat ca dimensiune de aceea a valvei mitrale (1). Procesul de îmbătrânire se asociază cu îngroșarea și calcificarea valvelor mitrală și aortică. Într-un studiu efectuat de Sahasakul și colaboratorii săi, grosimea pânzei valvulare a fost de două ori mai mare la subiecții cu vârsta peste 60 ani față de cei cu vârsta sub 20 ani (15). Calcificările apar frecvent la nivelul bazei cuspelor aortice, la nivelul marginii libere a cuspelor mitrale și la nivelul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
bărbați (1). Cantitatea de calciu poate varia de la calcificări punctiforme până la calcificări masive, localizate cel mai adesea la nivelul inelului mitral posterior sau chiar formând un inel care înconjoară valva mitrală. Calcificările pot interfera cu modificările ciclice ale dimensiunii inelului valvular și cu mobilitatea sistolică a cuspelor valvulare, ducând astfel la producerea regurgitării mitrale degenerative, care este cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
de la calcificări punctiforme până la calcificări masive, localizate cel mai adesea la nivelul inelului mitral posterior sau chiar formând un inel care înconjoară valva mitrală. Calcificările pot interfera cu modificările ciclice ale dimensiunii inelului valvular și cu mobilitatea sistolică a cuspelor valvulare, ducând astfel la producerea regurgitării mitrale degenerative, care este cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps al valvei mitrale, este de asemenea întâlnită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
mitrală. Calcificările pot interfera cu modificările ciclice ale dimensiunii inelului valvular și cu mobilitatea sistolică a cuspelor valvulare, ducând astfel la producerea regurgitării mitrale degenerative, care este cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps al valvei mitrale, este de asemenea întâlnită la pacientul vârstnic și reprezintă o cauză frecventă a regurgitării mitrale. Această afecțiune este cunoscută în literatură ca „deficiență fibroelastică” și diferă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
la pacientul vârstnic și reprezintă o cauză frecventă a regurgitării mitrale. Această afecțiune este cunoscută în literatură ca „deficiență fibroelastică” și diferă de prolapsul de valvă mitrală de la pacienții tineri prin faptul că nu se asociază cu exces de țesut valvular, ci mai degrabă cu modificări ale aparatului subvalvular (ale structurii și integrității cordajelor, cu alungire și ruptură) (16). Calcificările valvei aortice, frecvente la vârstnici, intră în spectrul larg al bolii aortice cu valve calcificate, putând merge de la scleroză valvulară aortică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
țesut valvular, ci mai degrabă cu modificări ale aparatului subvalvular (ale structurii și integrității cordajelor, cu alungire și ruptură) (16). Calcificările valvei aortice, frecvente la vârstnici, intră în spectrul larg al bolii aortice cu valve calcificate, putând merge de la scleroză valvulară aortică, fără semnificație hemo - dinamică, până la stenoza aortică severă, simptomatică ( figura 13.8). Scleroza aortică, definită ca îngroșare și calcificare a valvei aortice tricuspide fără obstrucție a tractului de ejecție al VS, este o patologie frecventă a vârstnicului cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
pacienți, scleroza aortică progresează treptat către stenoză aortică semnificativă hemodinamic-. Prevalența sclerozei și stenozei aortice crește cu vârsta, frecvența stenozei aortice în populația peste 65 de ani fiind de 4 -5% și reprezentând principala indicație pentru intervenția chirurgicală în bolile valvulare (16). Într -un studiu ecocardiografic condus de Lindroos și colaboratorii săi pe un lot de 522 de pacienți vârstnici, la 40% dintre subiecți au fost prezente calcificări aortice ușoare, iar la 13% severe. Stenoza aortică critică a fost întâlnită la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
asociază și cu modificări la nivelul tractului de ejecție al VS și al velocității fluxului aortic. La vârstnici, există o reducere semnificativă statistic a diame - trului tractului de ejecție al VS și a velocității fluxului sanguin de la acest nivel. Aria valvulară aortică scade, iar velocitatea fluxului transvalvular aortic crește cu înaintarea în vârstă (1). Iung și Vahanian, într-un studiu bazat pe datele furnizate de Euro Heart Valve Survey, au demonstrat că stenoza aortică și regurgitarea mitrală reprezintă cele mai frecvente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]