2,286 matches
-
și/ Magaziile vergeluțe, sunt ca limba de clopot, gata să facă/ Bang./ Satul devine strălucitor" (" La strigat"). Locul de taifas este "patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în haine sărbătorești). Poemele cu aparență de cronică sunt epice și pline de mișcare și viață, ele materializează spiritul satului: "Săriți lume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cinste pentru mine și dacă știam ce le-așteaptă, le frecam acasă cu tărâțe. DON JUAN: Ia spune acum, frumoasă Charlotte, nu cumva ești măritată? CHARLOTTE: Nu sunt măritată, dar o să mă mărit cât de curând cu Pierrot, feciorul unei vecine de-a noastre, Simonetta. DON JUAN: Cum se poate? O ființă ca dumneata, soția unui țăran de rând!?... Nu e cu putință ca atâtea farmece să fie pângărite și apoi nu ești făcută să lâncezești la țară. Ți se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Pentru avva Antonie, 27) Mulți alți Părinți își ascundeau ostenelile ascetice sub diferite forme de "nebunie": Se spunea pentru dânsul, că au venit unii la el să se judece; iar bătrânul se făcea nebun. Și iată, o femeie zicea către vecina ei: Acest bătrân este nebun". Și a auzit-o pe ea bătrânul și chemat-o, îi zice: Câte osteneli am făcut eu prin pustii, ca să câștig nebunia aceasta și pentru tine să o prăpădesc astăzi pe ea? Nu!" (Pentru avva
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
leagă gura) și o aruncă din nou în fîntînă. Astfel, ea „a legat“ gura vecinilor. Aceștia simt și, pentru a lega și ei pe a guralivei, fac același lucru cu un broscoi. însă, cum acesta cunoaște cu greu sau deloc, vecina sfădăreață rămîne totă Primăvara, cînd vei vedea întîia oară ouă de broască, să iei ouă de acelea și să te freci peste tot trupul - și anul acela să n-ai grijă că te-or năcăji frigurile. Cine vrea să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semn. Cînd un vecin se duce la altul să împrumute foc, nu i se dă pînă nu aduce iarbă verde să lase pe vatra de unde ia foc, ca să nu ia sporul puilor din acea casă. Să nu dai foc cînd vecina vine să-ți ceară în hîrbul* ei, ci să cauți unul prin bătătura ta, că ci altfel e rău de vite. Cînd un vecin se împrumută la altul de foc, i se dau numai cărbuni, nu și tăciuni, fiind rău
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l întrebe dacă despre el e vorba și, în cazul ăsta, unde e televizorul. Bunica avea viață socială. De multe ori o găseau stînd la o cafeluță cu babe sau cu vreun moș. Cînd era vreme frumoasă, stătea cu vecinele pe banca din fața blocului. Alteori era plecată prin oraș, cu telefonul închis. Uita că urmau să vină vizitatori. Avea o garderobă imensă, plină cu rochii înflorate. Ai nevoie de un bărbat, îi spunea adesea mamei. Ce-a fost în trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să pătrundă taina și să atingă cunoașterea absolută. El îndrăznește, o clipă, să se considere Dumnezeu, dar este sancționat, readus la starea de luciditate și redevine Dionis. Toate întâmplările s-au desfășurat numai în vis. Maria, fiica spătarului Mesteacăn, este vecina care cântă la pian, Ruben este arhivarul Riven, umbra este portretul tatălui, atârnat pe un perete și toate revin în cotidian, la viața comună, după ce eroul a trăit o dramă a cunoașterii. Prin eroul dezamăgit, viața și iubirea dobândesc valențe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Stăpânit de gândul profanator că ar putea să se substituie lui Dumnezeu, Dan este pedepsit, se prăbușește și revine la condiția de muritor. Dionis își dă seama că a visat, delirează și se crede în continuare Dan, își imaginează că vecina sa este Maria, iar anticarul Riven ar fi maestrul Ruben. Iubirea este singura cale de a accede în cunoaștere și împlinirea acesteia reprezintă o treaptă spre fericire. În final, Dionis conștientizează că nu poate depăși limitele umane. Pentru a atinge
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cât acea persoană pare să nu fie de nasul tău, cu atât mai fierbinte e iubirea ta pentru ea. În realitate, ceea ce facilitează iubirea față de o anumită persoană este cantitatea de informații pe care o aveai în prealabil despre ea. Vecina, colega, o prietenă mai veche - cam acestea sunt fetele care sunt cele mai accesibile iubirii tale. Iar dacă ești fată, bărbatul care-ți aduce aminte de tata și colegul ale cărui trăsături seamănă cu cele ale actorului preferat sunt cei
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
căutarea unui loc de muncă, femeile așteaptă, supraveghează și comentează. Viața cotidiană implică o multitudine de „alianțe, conflicte, lupte simbolice și reale pentru dominarea unui spațiu socializat“. Garduri e, ulița, biserica și chiar cârciuma sunt intens populate de vecini și vecine care discută cu intensitate ultimele zvonuri din comunitate. Locurile de cult sunt locuri de informare și deîntâlnire. De exemplu, în Franța secolului al XVIII lea, episcopul de Tar bes în cer că să pună ordine în această viață colectivă a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sale. Nu mai simpla bănu ia lă că ea s-ar abate de la o bună con dui tă îl în drep tă țeș te să o pedepseas că. El este spri ji nit în de mersul său de către vecini și vecine, căci o femeie nu se cade să-și ocă ras că sau să-și bată soțul nici în casă, nici în public. Când acest lucru se întâm plă, nemulțumirile vecinilor cresc cu fiecare cuvânt spus, cu fiecare in ju rie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zile și săptămâni se țese întrecei doi actori, cu plul și vecinătatea, prinși în dansul sociabilității. Construirea unui caz se face și prin intermediul mărturii lor. Narațiunea avansează puțin câte puțin fără să fie nevoie de jalba principală, deoarece vecinii și vecinele li vrea ză toate elemente le necesare identificării personaje lor principale, motivul scandalului, acțiunea, starea lucrurilor. Pu tem ur mări derularea unui conflict conjugal numai și numai prin intermediul ve ci ni lor, întrucât jalbele soților nu s-au păstrat. Tudor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de jos). Dar care sunt faptele? decât va timp, Marica se în drăgosti se, până peste cap, de un alt băr bat pe care-l introducea în odaia sa, pe ușa din dos, cu ajutorul slujnicei, Slamna țiganca, și a unei vecine, Ilinca Mucioaia, ambele complice la amorul ili cit. În ști in țat de slugile din casă, soțul pune la cale un flagrant delict la care-i invită și pe prietenii lui, marii boieri ai Divanului. Participarea acestora nu este întâmplătoa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat, pârâu și mănăstire, situate în sud-vestul județului Bacău, fiind vecine cu Bogdănești (nord-vest), Onești (nord), Ștefan cel Mare (est). În 1865 sunt înregistrate 338 de case, iar la ultimul recensământ (2004) viețuiau 3903 locuitori. Cu timpul, s-a înființat și o nouă localitate foarte importantă, numită Mănăstirea Cașin (Cașinul, Cașinului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pe jos tacâmul, care căzu cu un clinchet foarte sonor. Căruțul lui era destul de scoborât și, dacă ar fi întins puțin brațul, ar fi putut desigur ridica obiectul. Emanuel observă însă cum bolnavul îl privește fără a face nici un efort. Vecina lui urmărise și ea scena. O fată de serviciu veni în grabă și aduse altul. Pentru ce nu și l-a luat singur de jos? Era foarte simplu... spuse Emanuel. Crezi că era simplu? S-ar fi răsturnat cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fost primiți de primarul capitalei normande cu discursuri și aperitive pe bază de calvados. A doua zi, ne regăsim așezați cîte șase la mesele cinei de gală. În fața fiecărei farfurii se află un păhărel cu un lichid de culoare maronie. Vecina din dreapta, colegă cu mine la Universitatea Paris I (de profesie medic, ergonom) este prima care gustă din licoare. "Ce e în pahar?" o întreb. Mă privește surprinsă: "Calvados 9, bineînțeles!" Fără să știu de ce, insist: "Ești sigură?" Îmi răspunde, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
control în neregulă cu ceva. Niciodată n-a fost criticată. Nici n-aveau pentru ce. Alții... Și tocmai ea fusese dată afară! După aproape opt ani cât a lucrat acolo! Cineva a sfătuit-o să meargă la tovarășul Lascu. O vecină de bloc fusese la dânsul pentru că tatăl ei, tot așa, umblase pe la toate ușile și nimic. Tovarășul Lascu i-a rezolvat pe loc problema, a dat în fața ei un telefon, s-a interesat și a decis imediat! Era vorba despre
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
niște hârtii. Și cu mine cum rămâne? întrebă ea înainte de a ajunge la ușă. - Când o să vă faceți treaba cinstit la combinat, o să vedem. Până atunci, nu mai cunosc nici frate, nici soră! Magdalena Ursu mulțumi, salută și ieși. Acasă, vecina care-i vorbise pentru întâia oară de Lascu, o întrebă cum a fost. L-au sancționat și pe Căldăraș cu o clasă, a răspuns Magdalena. - Și-am spus eu, a făcut vecina triumfătoare. Cu tovarășul Lascu nu le merge! Păi
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
soră! Magdalena Ursu mulțumi, salută și ieși. Acasă, vecina care-i vorbise pentru întâia oară de Lascu, o întrebă cum a fost. L-au sancționat și pe Căldăraș cu o clasă, a răspuns Magdalena. - Și-am spus eu, a făcut vecina triumfătoare. Cu tovarășul Lascu nu le merge! Păi, aveam noi acum mândrețe de parc fără dânsul? Magdalena plecă la creșă, și-a adus copiii acasă, băiatul cel mare o întrebă cum a fost la "toasul Lacu", "Lacu, Lacu", se distră
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
era altceva. Îi plăcuse de la-nceput amestecul ei geometric, în nuanțe cafenii. Și-o pusese de două ori, pe sub mînecile puloverelor lăbărțate. Tița o ascultă pe mătușă și, năpădită de gînduri negre, dădu fuga acasă. Prin geamurile verandei văzu cîteva vecine în negru. Intră să-și vadă tatăl... Îl puseseră deja pe masă. De disperare, sparse toate oglinzile - acoperite cu pînză - din casă. S-a-ntors în București imediat după înmormîntare. Și-abia în camera ei, strîngînd în brațe radioul, a început să
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
nu s-a hotărât nici după 1989 să-și valorifice potențialul agricol, turistic și strategico-militar. În Bulgaria, mai mult decât la noi, Jivkov a dus o politică naționalistă pe considerente religioase cu musulmanii minoritari mai vechi sau cei sosiți de la vecina ei Turcia europeană. Aromânii sunt aproape asimilați în această țară. Iugoslavia a fost o denumire folosită între 1918-2003 pentru "regatul" sârbilor, croaților și slovenilor apărut în anul 1918, lărgit apoi cu republicile bosniacă, muntenegreană, macedoneană și provinciile Kosovo și Voivodina
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
face urări: Dragă bunico, îți doresc sănătate, fericire și mulți bani ca să-mi poți cumpăra și mie un calculator! IV.6. CADOURI „NEPOTRIVITE” Mia își amintește cu neplăcere despre o întâmplare trăită chiar de ea. Fiind invitată la ziua unei vecine, i-a luat cadou o carte interesantă și un buchet de flori. Când i le-a dat, sărbătorita a întrebat: Ce mi-ai adus? Mia a rămas puțin nedumerită deoarece nu se aștepta la o astfel de primire. Cu amabilitate
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
de flori. Când i le-a dat, sărbătorita a întrebat: Ce mi-ai adus? Mia a rămas puțin nedumerită deoarece nu se aștepta la o astfel de primire. Cu amabilitate și un zâmbet trist a oferit florile și darul adus. Vecina l-a luat și a exclamat: Mulțumesc, dar din nefericire mai am această carte! Apoi a aruncat-o neglijent pe un fotoliu, iar Mia nu și-a găsit liniștea toată seara, gândindu se că ar fi fost mai bine să
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și prea zgomotos cu prietenii din cartier, blocând intrarea in scara blocului. Într-un bloc de locuințe este o mare lipsă de bun simț să lași să se trântească ușa de la intrare. Să râdem cu Mia! Ionel sună la ușa vecinei de la parter. Aceasta deschide. Tanti, vă rog să-mi dați și mie mingea! Dar unde este? În bucătăria dumneavoastră. Dar cum a ajuns acolo? Prin geam. V.2. LA ȘCOALĂ Mulți spun că nu le place la școală. De ce oare
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
că trebuie să meargă până afară s-o sune pe mama ei să vină s-o ia. Deși spectacolul nu se terminase, a ieșit din sală cu gândul că se va întoarce repede. Dar afară s-a întâlnit cu o vecină și au început să vorbească de-ale fetelor. Nici nu și-a dat seama când a trecut timpul. Colegii ei au început să iasă din sală, semn că piesa se sfârșise. Identifică greșelile pe care le-a făcut Mia și
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]