15,959 matches
-
în semn de omagiu sau de afecțiune". În prima fază a împrumutului (în secolul al XIX-lea), apăruseră desigur și alte sensuri ale cuvîntului, dintre care în româna standard s-a impus pînă la urmă doar cel consemnat de dicționar. Verbul a (se) dedica are în DEX două sensuri - (1) "a închina (cuiva) o operă proprie, în semn de omagiu sau de afecțiune; a hărăzi" și (2) "a (se) consacra unei idei, unei activități sau unei îndeletniciri". E înregistrat în dicționar
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
engleza nu a jucat nici un rol în adaptarea lor semantică. În prezent, multe din utilizările lor sînt însă copiate după cele din engleză, adesea prin traduceri grăbite de mesaje tehnice sau publicitare. În engleză există, desigur, continuatori ai acelorași latinisme: verbul to dedicate, adjectivul dedicated, substantivul dedication. Verbul are sensurile de bază similare celor din română, dar cunoaște și folosiri speciale; adjectivul, mai ales, are în engleză curente utilizări fără complement, atît cu sensul apreciativ "devotat unui ideal; pasionat", cît și
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
adaptarea lor semantică. În prezent, multe din utilizările lor sînt însă copiate după cele din engleză, adesea prin traduceri grăbite de mesaje tehnice sau publicitare. În engleză există, desigur, continuatori ai acelorași latinisme: verbul to dedicate, adjectivul dedicated, substantivul dedication. Verbul are sensurile de bază similare celor din română, dar cunoaște și folosiri speciale; adjectivul, mai ales, are în engleză curente utilizări fără complement, atît cu sensul apreciativ "devotat unui ideal; pasionat", cît și cu acela, mai tehnic, de "specializat pentru
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
vădind o existență proprie aptă a echivala concretul. Nu numai concretul creează expresia, ci și expresia creează concretul, în planul său intrinsec, ca o rezonanță a Logosului primordial, atoatezămislitor. în acest sens "tot ce este viu, e recreat, rescris grație verbului poetic ce poartă în marsupiul său, ca o mirabilă potențialitate, o lume pe care o actualizează pe măsura derulării sale. Astfel că autoarea întreține cu "tot ce este viu, raporturi mediate de aventura cuvîntului. "Viața, ca atare nu figurează în
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
Rodica Zafiu In expresia a face și a drege se pot observa, mai întîi, modificările semantice ale verbului a drege: în evoluția de la latină la română, verbul dirigere și-a pierdut treptat sensurile de bază din sfera noțiunii de ,a conduce" (păstrate în parte în limba veche și în derivatul său dregător), ajungînd să însemne lucruri mult mai
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
Rodica Zafiu In expresia a face și a drege se pot observa, mai întîi, modificările semantice ale verbului a drege: în evoluția de la latină la română, verbul dirigere și-a pierdut treptat sensurile de bază din sfera noțiunii de ,a conduce" (păstrate în parte în limba veche și în derivatul său dregător), ajungînd să însemne lucruri mult mai mărunte, în primul rînd ,a repara" obiecte sau situații
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
Rodica Zafiu Adjectivul bazat - încă neînregistrat în dicționarele de limbaj familiar și argotic - apare tot mai des în registrele oralității argotic-familiare. E vorba, ca în atîtea alte cazuri, de o reutilizare a mijloacelor existente ale limbii standard: bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a se baza se construiește obligatoriu cu prepoziția pe, trăsătură transmisă în mod normal și formei sale de participiu (,un scenariu bazat
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
registrele oralității argotic-familiare. E vorba, ca în atîtea alte cazuri, de o reutilizare a mijloacelor existente ale limbii standard: bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a se baza se construiește obligatoriu cu prepoziția pe, trăsătură transmisă în mod normal și formei sale de participiu (,un scenariu bazat pe fapte reale"). Folosirea participiului fără complementul introdus prin pe marchează o clară transformare semantică: în locul sensului relațional
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
relație de ură/iubire cu Lina, femeia pe care o va cânta în toată opera; criză permamentă de identitate, de credință (cu o vagă tentativă de a se creștina la sfîrșitul vieții); crize sexuale, sensibilitate însângerată de muchiile abrazive ale verbului a fi. Si cu toate acestea, o blândețe devenită adevărată linie de conduită! O compasiune infinită pentru animale, păsări, ființe umile. Cele mai generoase poeme sunt scrise în perioada cînd era vânat, ca poet evreu. De atflel, întreg volumul Ultime
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) criza și participiul adjectival crizat, creații recente (încă) necuprinse în dicționarele generale, au căpătat o circulație destul de mare în ultima vreme, mai ales în limbajul tinerilor. Cum se întîmplă destul de des, din registrul familiar oral - unde au avut
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
Mamă, ce se crizează profu' când vede câți am plecat", adaugă altul", "Adevărul", 5.03.2002). Cuvintele sînt formate de la substantivul criză, mai exact de la o serie de expresii în care acesta apare: a intra în criză, a face crize. Verbul e folosit uneori ca tranzitiv, cu sensul "a enerva, a irita, a produce crize de nervi", descriind deci o transformare a stării psihice: "Psihiatria crizează România" (titlu, "Atac", 7.01.2006); " Ce mă crizează efectiv în momentul acesta este faptul
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
transformare a stării psihice: "Psihiatria crizează România" (titlu, "Atac", 7.01.2006); " Ce mă crizează efectiv în momentul acesta este faptul că operatorii mobili taxează cu minimum 0.14$ / minut o convorbire cu fixul" (forum.softnews.ro). Chiar mai des, verbul apare în construcția intensivă cu reflexivul, a se criza, cu înțelesul "a se enerva", "a face o criză de nervi", "a se agita": "Te asigur că nu mă "crizez" aiurea" (forum.softpedia.com, 19.10.2005); "prea multă lume se
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
crizez" aiurea" (forum.softpedia.com, 19.10.2005); "prea multă lume se crizează aiurea în ultimul timp" (vamaveche.ro), "sunt și fete (...) care nu vor să își care bicicleta în cârcă sau care se crizează la prima vânătaie" (batesaua.ro). Verbul preia uneori modelele de construcție ale sinonimelor sale parțiale; de aceea, probabil, apare și în structura a se criza pe..., imitată după a se supăra pe...: "și uite așa m-am crizat pe toată lumea care mi-a intrat în cale
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
în structura a se criza pe..., imitată după a se supăra pe...: "și uite așa m-am crizat pe toată lumea care mi-a intrat în cale" (jurnale.ro). Mai rar, cu același sens de transformare interioară, de schimbare a stării, verbul apare chiar fără reflexiv: "dacă tot crizează lumea când mă vede cu veriga în buză și am scos-o, hai să găsim altă modalitate de a-i face să crizeze (jurnale.ro). Cam iritant prin aspectul său de termen tehnic
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
vede cu veriga în buză și am scos-o, hai să găsim altă modalitate de a-i face să crizeze (jurnale.ro). Cam iritant prin aspectul său de termen tehnic și prețios (derivat de la un termen cult, modern, pe tiparul verbelor în -a care primesc sufixul -ez în conjugare), noul cuvînt nu e totuși o formație greșită. Apariția sa e chiar explicabilă, în măsura în care zona lexicală a afectelor este întotdeauna susceptibilă de inovații, din nevoia psihologică a vorbitorilor de a marca noi
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
greșită. Apariția sa e chiar explicabilă, în măsura în care zona lexicală a afectelor este întotdeauna susceptibilă de inovații, din nevoia psihologică a vorbitorilor de a marca noi nuanțe și grade de intensitate sau pur și simplu de a inova în planul expresiei. Verbul își ocupă locul într-o serie, alături de a se supăra și a se înfuria, de mai noile a se agita și a se enerva, de popularul a se oftica. Două inovații familiare asemănătoare - a se panica și a se isteriza
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
cult a panica). Din păcate nu mai sînt la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici locuțiunile a-și ieși din minți sau a scoate din minți, poate cele mai potrivite echivalente vechi ale actualei crizări. Despre succesul verbului vorbește și substantivizarea formelor sale nepersonale: a infinitivului lung - "de unde crizarea asta?" (price.ro) - și a supinului: "- Mă crizez. - Crizatul nu face bine la sănătate" (weblog.ro). Evident, sensul cuvîntului este de obicei mai atenuat atunci cînd vorbitorul se referă
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
își întrevede imaginile la liziera mitologiei cu istoria, hrănindu-le cu sugestiile unor capodopere plastice precreștine. O anume vetustețe premeditată retoric corespunde unor figuri de stil predilecte, cum ar fi seriile de analogii, comparații și hiperbole concatenate. Un cult al ,verbului", așadar, văzut atât ca râvnită, voluptuoasă performanță plastică (ut pictura poesis), cât și ca ,incantație divină", îl îndrituiește pe Mihai Moșandrei să simtă prezența zeilor în reveria copilului-poet. Atunci când știe să evite stilul luxuriant al cavalerului Marino sau nefireasca, artificioasa
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
o reprezintă lucrătura măruntă a textului în așa chip încît banalitățile, locul comun, ,umplutura" să nu mai aibă loc, în favoarea impactului insolit al cuvintelor, nu chiar totdeauna de succes, însă în majoritatea cazurilor sugerînd stări de spirit sprijinite nemijlocit pe verb. Verbul modelat cu migală devine ,materia primă" a sufletului angoasat. Amestec de timiditate (o stîngăcie învinsă) și îndrăzneală (ambiția ,ieșirii din rînd" prin rostire), un astfel de limbaj ține trează atenția cititorului. O variantă obiectivată: Zori amărîți, încă feștilă umilă
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
reprezintă lucrătura măruntă a textului în așa chip încît banalitățile, locul comun, ,umplutura" să nu mai aibă loc, în favoarea impactului insolit al cuvintelor, nu chiar totdeauna de succes, însă în majoritatea cazurilor sugerînd stări de spirit sprijinite nemijlocit pe verb. Verbul modelat cu migală devine ,materia primă" a sufletului angoasat. Amestec de timiditate (o stîngăcie învinsă) și îndrăzneală (ambiția ,ieșirii din rînd" prin rostire), un astfel de limbaj ține trează atenția cititorului. O variantă obiectivată: Zori amărîți, încă feștilă umilă,// aleargă
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
gălbejită, doi cloșari m-au făcut să simt beckettian. Didi și Gogo. Simplu, profund, fără ifose. La limita fină între realități și vise, intersectîndu-ne proiecțiile, cu spatele sprijiniți de un copac și cu ochii în lună, parcurgînd plăcerile calde ale verbului și frigurile lui metafizice am fost, mai presus de orice și atît de simplu, oameni. Oameni care-și numesc și-și tatonează obsesiile, fricile, obișnuitul și neobișnuitul. Granițele sinelui. Putințele și neputințele lui. Nici astăzi nu știu exact dacă am
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
constata evoluția sensurilor pe parcursul cîtorva decenii. În Dicționarul enciclopedic ilustrat ,Cartea Românească", din 1931, în care partea propriu-zis lingvistică îi aparține lui I.-A. Candrea, iar cea enciclopedică lui Gh. Adamescu, cuvîntul a distra este înregistrat în primul rînd ca verb tranzitiv, cu sensurile ,a face pe cineva să se gîndească la altceva decît la ceea ce-l preocupă, a-i abate atențiunea în altă parte"; ,a-l face să petreacă, să mai uite de griji"; de abia la sfîrșitul definiției apare
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
În Dicționarul Universal al lui Lazăr Șăineanu (,a șasea edițiune", 1930), lucrurile stăteau cel puțin la fel de rău pentru distracți(un)e - ,lipsă trecătoare de atențiune"; ,plăcere, petrecere de scurtă durată" - și mai ales pentru a distra, considerat simplă variantă a verbului a distrage: ,a abate de la cugetările, de la ocupațiunile sale"; ,a-și procura distracțiuni". Dicționarele sînt adesea mai conservatoare decît scriitorii: în teatrul lui Alecsandri, cu mult timp în urmă, utilizarea formelor și a sensurilor (fără a contrazice dicționarele) pare mai
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
dicționarele) pare mai apropiată de cea de azi: ,Am alergat aici în Iași, nădăjduind c-oi găsi distracții care să-mi gonească gîndurile cele posomorîte" (Iorgu de la Sadagura). Desigur că distracția era totuși vulnerabilă, frivolă și vulgară: Camil Petrescu folosește verbul cu evidentă distanță sarcastică: ,Și era adevărat că mai toate femeile tinere și acceptabile ca femei Ťse distrauť la fel" (Ultima noapte...). În DEX (1996), ierarhia sensurilor și conotațiile cuvintelor s-au schimbat, distracția fiind - în notă clar meliorativă - ,ceea ce
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
au schimbat, distracția fiind - în notă clar meliorativă - ,ceea ce produce destindere sufletească"! Astăzi - după ce a traversat și deceniile comuniste, în care divertismentul nu se bucura desigur de recunoaștere oficială, decît cel mult în asocieri convenabile, ca în formula activități distractiv-educative -, verbul a se distra a ajuns un cuvînt-cheie al publicității, al televiziunii, în genere al industriei de divertisment. În perioada Crăciunului și a Anului Nou, la fel de intens ca în lunile de vară (,la mare, la soare"), distracția este obiectivul absolut propus
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]