1,930 matches
-
fundamentală a speciei umane pînă la incapacitatea noastră de a fi cu adevărat liberi , pe care le împărtășește celor doi, cu ochii scînteind și cu vocea unei fetițe pisicoase, într-o stare de excitație copilărească ce nu exclude o anumită viclenie, un anumit amuzament pe seama interlocutorilor. Află repede despre soțul Mihaelei (răspunzînd în locul ei la telefon) și începe să se plimbe între ea (care face plajă) și Mihai (care pescuiește), zgîndărindu-le geloziile și vinovățiile, refuzîndu-le banii atunci cînd ei, crezînd-o o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Charles Bronson în seria aia de filme în care familia lui trebuia bătută și violată în fiecare nou episod, pentru ca el să aibă ce răzbuna. Filmele cu Bronson au fost pe cît de populare, pe atît de (binemeritat) ponegrite pentru viclenia comercială grosolană, moralmente iresponsabilă, cu care speculau fanteziile de victimizare și revanșă justițiară ale publicului urban. Jordan (Mona Lisa, Interviu cu un vampir, Sfîrșitul aventurii) nu e de felul lui nici grosolan, nici deosebit de comercial. E destul de clar (deși mă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de prima mână adevăratul conflict nu este Între personaje, ci Între autor și lume), astfel Încât o mare parte din valoarea problemei este dată de numărul de „Încercări“ - mutări Înșelătoare de deschidere, piste false, strategii de joc aparent plauzibile, pregătite cu viclenie și cu dragoste pentru a deruta potențiala persoană care o va rezolva. Dar orice aș spune despre chestiunea compunerii de probleme, nu izbutesc să transmit În mod satisfăcător extazul pe care-l produce nucleul acestui proces și să relev punctele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a aprins mânia cea grozavă. După obicei, sultanul și-a dat palme, și-a smuls barba, și-a pălmuit pieptul, șoldurile, scoțând strigăte de durere, ocărând, sictirind, blestemând pe răzvrătitul ghiaur Ștefan, diavolul acela afurisit și răufăcător, care, în privința diabolicei viclenii și răutăți, întrece pe toți dracii. Lui și "porcilor lui de moldoveni, răi din fire -, pentru că au biruit pe tătari, pe unguri, pe lehi, pe munteni, li s-a urcat la cap și, în obrăznicia lor fără seamăn, se pretind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
roata carului și grăiește solemn: "Mahomed sultan a toată Împărăția Otomană! Împărat al Împăraților! Prea Strălucitul! Prea Luminatul! Prea..." Știm, "Catapeteasma Lumii"! Sari peste temenele, că ne apucă noaptea. "...Afurisitul domn al Moldovei plin de trufie și care în privința diabolicei viclenii întrece pe însuși diavolul s-a răzvrătit împotriva Sultanului Lumii care cere ascultare și care a aprins grozava mânie de răzbunare a Padișahului, că..." Știm, "Ghiaure spurcat"! Sari peste amenințări. Ce pohtește Luminăția sa? Tocmeală de pace! Tăutu caută, caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să nu fie o "grabă bine calculată". Se grăbește încet, nu care cumva, venind în Moldova, să dea față cu turcii înainte de vreme... O să vină taman bine să ne cânte "Veșnica pomenire", fornăie popește Stanciu. M-am dumirit unde stă viclenia. De luni și luni îi chem! Strig! Îi rog! De luni și luni, se tot adună, plimbă sabia ceea prin iarmaroace de-a ruginit cu sângele de găină pe ea. Și iată: 25 iulie! În schimb, adaugă Duma, "Rex" bate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
baltă. M-au înșelat! M-au înșelat!" De-aș fi știut, închipuiam altfel, făceam într-un chip... "Ferește-mă Doamne de prieten, că de dușman mă feresc singur", zicerea asta o avem și la greci, spune Țamblac. Acu înțeleg urzeala vicleniei, îngână Ștefan înăbușindu-și mânia. Ne-au dat la lei", făcându-și socoteala că fiara sătulă nu-și cată altă pradă... Și după ce fiara ne va mistui pe noi și va rage după altă pradă? întreabă Vlaicu. Vine și rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pantalonii. Fiara vicleană care este pe jumătate deținutul folosește defecația ca pe un moment de repaus, ca pe un prilej de a-și mai trage sufletul pe drumul calvarului lui de lucrător în abatajul minei de aur. E singura lui viclenie în lupta cu forța statală personificată printr-o armată de milioane de soldați puși să-l păzească, de instituții și forme de organizare socială. Acestei forțe grandioase deținutul îi opune instinctul propriului său cur (...) Stând pe closet, te pomenești într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
putea să răspund pur și simplu „în Dumnezeu”, termen pe care-l puteți lua cum vreți (energie, materie, spirit, forță, natura naturans...). Dar prefer să afirm Credo-ul tradițional, fără circumlocuțiuni. Cred așadar și în realitatea „Celui viclean”, constat adică viclenia Prostiei și prostia vicleniei. Căci asta e Diavolul : Prostia. El nu e, cum crede lumea, deștept, subtil, ironic, „mefistofelic” etc. Nu. E prost. „Inteligență diabolică” : sintagma asta e stupidă, e un non-sens. Diabolică e numai prostia (răutatea și Răul sunt
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și simplu „în Dumnezeu”, termen pe care-l puteți lua cum vreți (energie, materie, spirit, forță, natura naturans...). Dar prefer să afirm Credo-ul tradițional, fără circumlocuțiuni. Cred așadar și în realitatea „Celui viclean”, constat adică viclenia Prostiei și prostia vicleniei. Căci asta e Diavolul : Prostia. El nu e, cum crede lumea, deștept, subtil, ironic, „mefistofelic” etc. Nu. E prost. „Inteligență diabolică” : sintagma asta e stupidă, e un non-sens. Diabolică e numai prostia (răutatea și Răul sunt efectele ei secundare). Prostia
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
pe „fondul sănătos și adânc” de care vorbea și preopinentul). Degeaba zicea Boileau : „Dans le sac ridicule où Scapin s’enveloppe / Je ne reconnais plus l’auteur du Misanthrope”. Și Mizantropul, și Avarul, și celelalte se întemeiază pe spiritul din Vicleniile lui Scapin și sunt tot atât de irezistibil comice. O teorie veche, dar nu prea inteligentă (deși îi aparține lui Hobbes), pretinde că râsul vine din sentimentul propriei superiorități. Dacă ar fi așa, nimeni nu ar fi mai infatuat și mai ridicul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bătrânul Dragon, lăsându-l perplex pentru că nu reușea să găsească ascunzătoarea băiatului. Spunea că o va mânca pe mamă dacă nu va găsi locul în care se ascundea băiatul. Biata mamă era foarte disperată: nu-și putea abandona copilul, cunoscând viclenia Dragonului, trăind într-o frică permanentă. Puțin mai târziu, tânărul băiat spuse că vrea să vâneze. Mama lui nu vroia să-l lase, vorbindu-i despre Dragon, lupi, urși și șerpi. Dar el spunea: «Mâine mă voi duce la vânătoare
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
par foarte vulgar și brutal în ce scriu, și recunosc deschis că mi-e greu, mai degrabă imposibil să mă exprim ca tine. Asta ține fără îndoială de faptul că mi-am făcut educația pe străzile din Bruxelles, unde brutalitatea, viclenia și sarcasmul erau calități dominante. Am multe lucruri, prea multe, să-ți spun și îmi rezerv dreptul de a le spune la viitoarea noastră întâlnire. Ca să vorbesc ca Snoopy când scria „scrisori-roman”: mă întreb unde mă vor duce toate astea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
după rigorile nosografice. Abundă și alte exemple, prea multe pentru a le enumera, exemplare pentru știința psihiatrică. Shakespeare ne oferă mai mult: o probă, avant la lettre, de psihodramă, tehnică terapeutică utilizată după 1900 (Moreno). Să ne amintim de geniala viclenie a teatrului în teatru, deconspirând culpabilitatea regelui fratricid. Se discută, în acest secol, despre biotipul psihologic. Shakespeare, și aici, a fost un precursor. "De-ar fi mai gras", spune Cezar când i se propune un comandant... "ăștia sunt mai vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe mare de către forțele libere ale lui d'Annunzio, toate aceste manifestări, înrudite cu războiul civil sub masca unei revendicări naționale, nu au contribuit la însănătoșirea Italiei, sîngerînd din cauza războiului, ci, dimpotrivă, în plină carență guvernamentală făcută din pasivitate și viclenie, pregăteau venirea la putere a lui Mussolini, sub pretextul jugulării dezordinii din țară. Problema este că, în gloria zilelor de mai, la Roma, unde strigătele de "Evviva Fiume"139 se adăugau concertului de revendicări populare, mitingurile se succedau în mijlocul unei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
același timp reprezentarea unui alt obiect, lipsită și ea de orice fel de deformare sau anormalitate ce ar putea dezvălui vreun aranjament. Obținerea unei astfel de imagini duble a fost posibilă datorită violenței gândirii paranoice care s-a slujit, cu viclenie și pricepere, de cantitatea necesară de pretexte, de coincidențe etc., profitând de ele pentru a face să apară a doua imagine care, în acest caz, ia locul ideii obsedante. Imaginea dublă (de exemplu, imaginea unui cal care este concomitent și
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Pe drumul crucii și în momentul de crepuscul al răstignirii, ei își revarsă noaptea spiritului lor peste ființa cristică. Asemeni erupției unui tezaur al demonizării, din fluxul de întuneric ce răspunde refuzând chemărea cristică, răsună ecourile mândriei nestăvilite, invidei agitate, vicleniei ce lovește de sub scutul ascunderii, ironiei perfide, lascivității primejdios-surâzâtoare, brutalității animalic-neostenite, efervescenței calomniei, insensibilității non-compasiunii și cruzimii ce sfâșie glacial. Aceste ecouri, având drept substanță lipsa autenticei credințe și a iubirii de semeni, izbesc aura ființei cristice torturate precum săgețile
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și intrepiditatea matură. Ion e simbolul țărănimii care vrea pământ dintr-un instinct puternic de apărare. Noțiunea de ambiție e prea complicată pentru cazul său. Actele lui Ion au aerul unor efecte ale deliberației și nu sunt de fapt decât viclenii ale unei ființe reduse. Ion seduce pe Ana ca să silească pe viitorul socru să-i dea pământ, negîndindu-se totuși să treacă peste simpla făgăduială la constrângerea unui act dotal. Evident, socrul îl chinuie cu îndărătniciile lui. Purtarea lui Ion față de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mioritice și se găsește pe tăblița 69 descoperită la Sinaia care spune: ,,ori părăsești lupta, ori ești OM”. Ivriții nu au înțeles niciodată acest cuvînt chiar dacă l-au scris, pentru că ei aveau și au alt univers spiritual bazat pe minciună, viclenie, hoție și lăcomie cît încape. Să continui cu zicerea lui Samuel. ,,13,19 În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iebusiți- lor, moabiților, amoniților, egiptenilor și amoriților. 9,2 căci și-au luat neveste din fetele lor pentru ei și pentru fii lor și au amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora”. Pe dracu neam sfînt, scufundați în răutăți și viclenii, puit cu toți ,,dulăii” drumurilor Canaanului unde mai era loc și de sfințenie întunecaților? Pe cînd cei expulzați în imperiul babilonian își adunau veninul pentru a-l turna în sufletul filistenilor și celorlalți băștinași din Canaan, ivriții rămași acasă au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o singură noapte de legionari, iar apoi umpluse închisorile cu cei rămași în viață. S-a „crezut” că legionarii sunt fasciști, că vor conlucra cu hitlerismul, dar realitatea s-a dovedit a fi alta. Însuși generalul Antonescu a apelat cu viclenie la legionari pentru că n-avea popularitate, și până a se debarasa de ei, le-a refuzat propunerea de a face alegeri libere, în care să participe toate partidele politice desființate de regele Carol al II-lea. De ce a refuzat Antonescu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
modesta noastră coroană pe scumpul lui mormânt. Cu prilejul aniversării morții lui Eminescu, de o amintire atât de tragică, dorim a demonstra că politica păcătoasă din trecut în zadar a pus față în față, ca vrăjmașe, două popoare, între cari viclenia politică a voit să sape o prăpastie de ură. Parcă răsună cu bucurie corul minunat al celor două popoare: la melodia melancolică a doinelor răspunde ecoul străbun al baladelor săcuiești, rotunjoara cuvântului maghiar cu iubire se îmbrățișează cu iedera proaspătă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorbă cu un hoț!” Casa de Habsburg alege înțelegerea cu ungurii decât să facă dreptate românilor care au luptat pentru împărat. Din anul 1989 se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de lut din groapa sfântă Și-l punem pe vechi răni de închisoare; Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
au rămas vârful de lance împotriva cotropitorilor, celor ieșiți din minți, împotriva haitelor prădalnice, veșnic nesătule care rup din carnea bietului român, hulituri de oameni fără viață sufletească. Fenomenul legionar vindecă în spirit creștin toate rănile neamului provocate de demonii, viclenii cei fără de lege, înveșmântați în minciuni încântătoare. Prigoana neîntreruptă și ținerea noastră în afara legii înseamnă distrugerea resurselor viitoarelor împliniri, bastionul de viitor, flacăra luminii, îngeri păzitori și turn de veghe. Mulți legionari sunt gropniță ascunsă, fără cimitir, precum cea a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]