6,708 matches
-
Lăcustă) aduși de cazaci s-a prăpădit și Vasile Bălțatul (însurat cu Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu), cel aflat mereu de partea acestor doritori de putere 48. Vremurile, numeroase, de tulburări sociale erau prielnice schimbărilor. Astfel, de vidul de putere creat în țara Românească de răscoala seimenilor și dorobanților (care îl sechestraseră pe Voievodul Constantin Șerban, îl controlau îndeaproape, lipsindu-l complet de autoritate) a vrut să se folosească Hrizea din Bogdănei, urmaș de mari boieri (era fiul lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contrazice Într-o anumită privință morala, fie o stare patologică. „A-fi-singur” În raport cu ceilalți mă izolează, mă golește sufletește, Înstrăinându-mă de ei, iar În final și de mine Însumi. Îmi pierd sensul personal, identitatea și rostul propriei mele vieți datorită vidului interior. Subiectivitatea Însă este o dimensiune dinamică a ființei mele interioare. Ea nu exprimă numai starea pe care eu o resimt față de mine Însumi. Ea se dezvoltă continuu, pe tot parcursul vieții mele, Îmbogățindu-se permanent. Ea este acel izvor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Omul, ca individ, este singur, pe când persoana se află Într-o permanentă comuniune cu celelalte persoane. Ea nu este niciodată singură. Viața ei interioară este universul conștiinței și al valorilor morale, culturale și spirituale, care-i conferă plenitudine și echilibru. Vidul sufletesc este dat de absența acestor valori, de faptul de a fi rupt sau părăsit de ceilalți, sau de boala psihică. Spre deosebire de om, de individ, persoana este o ființă În expansiune. Ea se Îmbogățește continuu prin faptul că aspiră permanent
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Chevalieră. Omul devine o problemă pentru el Însuși În momentul În care se simte părăsit, abandonat. Aceasta este adevărata stare de Însingurare. O veritabilă criză existențială. Chiar dacă, În exterior, el este izolat, persoana sa nu trebuie să se golească interior. Vidul interior este fie o pierdere a forței sufletești, fie o criză morală a existenței, fie, În alte condiții, o boală psihică. În afara acestor condiții, viața interioară este cuprinsă și se afirmă prin valorile culturale, morale și spiritual-religioase din care persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dar aceste idei, deși preexistă aprioric În persoană, ele trebuie permanent cultivate și dezvoltate, În asemenea măsură Încât să reprezinte nu numai repere sufletești, ci și norme de conduită pe care persoana să le respecte permanent. Disperarea este dată de vidul interior și ea apare la cei care, pierzând ideile morale sau fiind lipsiți de educație morală, interiorizează idei care nu-i servesc echilibrului sufletesc. Acestea sunt pseudo-idei, lipsite de conținut valoric, venind În contradicție cu aspirațiile intelectuale și cultivând plăcerile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
condiții, intervine memoria. Apelând la memorie, persoana readuce În prezent imaginile celor cu care a fost anterior. Este o dublă apropiere: ca prezență imaginativă, dar și ca prezență emoțională. Întoarcerea În trecut este proiectarea În trăirile anterioare, care vor Înlocui vidul prezent. Imaginarul va compensa, În aceste cazuri, absența dată de izolare. Dar dincolo de aceste situații Închise, limitative, faptul de a fi condamnat la singurătate este compensat prin situațiile deschise care, În plan interior, vor oferi persoanei perspectiva transcendenței supreme, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vieții care au produs-o, dar de care se detașează. Ea este, În acest caz, un conflict moral care face ca durerea fizică să devină pentru persoană chin moral. Același lucru se poate spune și despre anestezia morală, care devine vid moral pentru persoană. 30 RESTAURAREA FIINȚEI MORALE (PSIHOTERAPIA MORALĂĂ Cadrul general Susținerea morală este prima și cea mai veche formă de psihoterapie. Încă din antichitatea clasică o Întâlnim la Homer (Iliadaă, la Plutarch (Opera moralăă, la Seneca (Consolărileă, precum și la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mult de ceilalți, a mă Însingura și a mă goli sufletește și spiritual. Condamnarea la singurătate Înseamnă și sfârșitul ființei mele. Soluția ieșirii din singurătatea egoismului o dă Întâlnirea mea cu ceilalți, o Întâlnire care mă deschide și-mi anulează vidul interior prin iubire. Valoarea modelului moral pozitiv constă În faptul că aceasta oferă celuilalt căldura iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Soluția ieșirii din singurătatea egoismului o dă Întâlnirea mea cu ceilalți, o Întâlnire care mă deschide și-mi anulează vidul interior prin iubire. Valoarea modelului moral pozitiv constă În faptul că aceasta oferă celuilalt căldura iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din fotografii nu recunosc marginea hârtiei fotografice pe care li s-a luat amprenta vizuală. Cultura română, afirmă recenta sa evaluare, ar fi cea mai guénonistă dintre toate: și nu se Îmbină În fond asemenea pole position neliniștitor cu marile viduri și cu accidentele numeroase ale unei culturi moderne atât de fragede, ale cărui bunuri de durată Îndelungată au fost obținute mai ales prin „arderea etapelor”? O Încredere nestânjenită de nimic provoacă pesemne alimentarea acestei posterități a lui Guénon, Încredere pulverizată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
narativă decât semnul unui interes coerent pentru acest regim ficțional. Romanul Sud contra Nord (2001) împinge asemănările cu Numele trandafirului al lui Umberto Eco până la forțarea impresiei de pastișă stângace. SCRIERI: Cătălina, București, 1962; Proba tăcerii, București, 1965; Cursă în vid, I-II, București, 1969 (în colaborare cu Adrian Rogoz); Oracolul, București, 1969; Cuadratura cercului. Fals tratat de urbogonie, Cluj-Napoca, 1975; ed. Cluj-Napoca, 2001; Himera, București, 1979; 2000, București, 1982; Cupa de cucută, Timișoara, 1994; ed. Cluj-Napoca, 2002; Sud contra Nord
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
limba română ca un mijloc natural de comunicare. Dovadă că puțin numeroasele texte literare publicate ies de sub pana autorilor într-o expresie curată, firească. Colaborează cu articole, versuri și proză Eugen Luca, Daniel Leibovici, Filip Cohn (Rugăminte, poem), Ludovic Bruckstein (Vid, proză), Mitu Grosu, O. F. Cortea (Remember, poem), I. Flodi, Reb Eliezer, Adriana Bercovici, Ștefan Castor (Flagelul, poem), A.Clain (Veronica, o evocare a Veronicăi Porumbacu), Silvia Biran, Radu Miron, Iosef Eugen Campus. I.O.
SEMNALUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289615_a_290944]
-
S. de a realiza o parodie a literaturii schematice, după cum apreciază Valeriu Cristea. Și în romanul Solfegiul biruinței alcătuirea și redactarea unui ziar devine un mobil ideal pentru a pune în pagină nenumărate mostre de comedie lexicală, ca simptom al vidului interior. Cărțile de reportaje - Martori oculari (1976, semnată împreună cu Dorin Tudoran) și Evenimente mari, evenimente mici (1982) - uzează, de asemenea, de etalarea și demontarea demagogiei de partid, căreia i se dezvăluie goliciunea și ridicolul. Radiografia unor aspecte ale „realității socialiste
SECELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
sau divinitatea. Și „inspirația socială” (Ovid S. Crohmălniceanu), în fapt un vag atașament față de cei obijduiți și un sarcasm acid la adresa celor bogați și a instituțiilor coercitive, poate conduce, la rigoare, în aceeași direcție. Texte precum Poem punctat cu suflete, Vid, Noe, Stăpânul meu nu-și schimbă niciodată cărarea, Poeme scrise pe înțelesul oamenilor pe care îi întâlnesc în tramvaie anunță însă limpede creația de mai târziu, care se prezintă unitară în volumul din 1998, izvorând dintr-o sensibilitate acută la
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
mai 1927). În intenția de a se afirma fără a tăgădui pe nimeni, redactorii se declară „de partea talentului și culturii”, preferând în artă „realitatea pipăită intențiilor nelămurite și în cugetare conceptul luminos și statornic pâlpâirilor fumegătoare ale unui stil vid” (1/1927). Pledând pentru promovarea tinerilor și nu pentru osificarea tradiției, revista publică scriitori de orientări literare diverse, de la Octavian Goga până la Ion Vinea. Rubrici: „Cronica literară”, „Cronica plastică”, „Cronica teatrală”, „Reviste”, „Miscellanea”. Versurile sunt semnate de Tudor Arghezi, G.
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
cu surse expresioniste: „Răstigni-m-aș și n-am cui,/ n-am cui să-i tac înfiorarea./ Lumina febrelor refugiindu-se/ în fierul cel vechi al/ unor prea vechi manuscrise,/ nedescifrate uși deschise/ ale unei taverne/ în bobul de grâu”. Vidul interior, proclamat obsesiv, dă la iveală spații unde se înstăpânesc lipsa de iluzii, demitizarea, chiar iconoclastia, uneori textul având rezonanțe de parabolă ironică: „Un șarpe ține loc/ de semn de carte./ Vântul citește la tribună/ decrete urgente despre/ o fericire
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
satisfacții de moment, simple și futile, care produc plăcere, dar nu lasă nimic în urmă, la sfârșitul lor individul găsindu-se la fel de singur și de abandonat. Totul este mereu reluat de la capăt, iar existența ajunge o cursă a unui hedonism vid. În spatele acestei aparente opulențe, deschisă tuturor și în dezvoltarea continuă, stă de fapt „perisabilitatea” unor mode și modele din ce în ce mai simple, mai fragile, care se succed cu mare repeziciune. Vechiul stres de adaptare la condițiile schimbătoare ale vieții este înlocuit cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și instabilitate afectivă, tendința la emigrație și aventuri, fuga de responsabilitate. Pe acest fond de personalitate, la deviantul sociopatic pot apărea diferite forme psihopatologice pure, manifestate prin următoarele: crize de agresivitate clasică de tip autosau heteroagresiv; stări depresive legate de vidul de existență sau stări ipohondriace; acte suicidare; alcoolism sau diverse alte forme de toxicomanii; stări reactive diferite; bufee delirante legate de o puternică motivație afectivă. 2. Agresivitatea Caracteristica de personalitate cea mai importantă care își pune amprenta pe conduita socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grave tulburări de sănătate mintală: nevroze, stări reactive, depresii, sinucideri. În statul anomic, reprezentând forma statală care succede crizei statului totalitar desființat, apar noi forme de manifestare a sănătății mintale în criză. Datorită suprimării modelului cultural, în locul acestuia rămâne un vid anomic, care aruncă societatea într-o stare de confuzie. Reprimarea libertăților este înlocuită cu o pseudolibertate haotică, în cadrul căreia fiecare se conduce după bunul său plac. În această situație, lipsind normele reglatoare ale conduitelor și acțiunilor sociale, comportamentul va dobândi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ondulatorie * teoria corpusculară (cu privire la natura luminii) In cartea lui Christian Huygens, 'Tratat despre lumină", scrisă în 1678 și tipărită în 1690 are la bază analogia dintre fenomenele luminoase și fenomenele acustice, deși Huygens știa că sunetul nu se propagă în vid, iar lumina se propagă și încă având o viteză foarte mare. Analogia a fost utilă la explicarea reflexiei și refractiei luminii, dar n-a putut fi folosită pentru explicarea propagării rectilinii a luminii, a difracției, a unor experiențe de polarizare
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
unui anumit termistor depinde și de condițiile în care se face schimbul de căldură cu mediul exterior. De aceea, pentru fiecare termistor există o familie de caracteristici depinzănd de natură mediului în care este introdus termistorul cand se trasează caracteristică(vid, aer, apa, alcool, etc). Rezistență oricărui rezistor variază cu temperatură, dar în cazul termistorului, rezistența acestuia scade în general cu creșterea temperaturii datorită semiconductorului din care este confecționat. Curbă tipică de dependență a rezistenței de temperatură este de forma celei
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1154]
-
cea de-a treia elegie, divizată în cinci părți, numite cu pedanterie de savant pozitivist: Contemplare, Criză de timp, iarăși Contemplare, Criză de timp, Contemplare. Conceptele nu se lămuresc prea mult nici aici, în schimb lirismul afirmă, puternic, oroarea de vid, voința de solidaritate cu lucrurile. Charles Baudelaire ura mișcarea, poetul român începe să se teamă de metamorfozele lucrurilor, el care celebrase dislocarea, ruperea lanțurilor gravitaționale: „Mă amestec cu obiectele până la sânge/ ca să le opresc din pornire, dar ele izbesc pervazurile
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
obținut prin materializarea forțată a unor abstracții sau prin utilizarea excesivă a cuvântului „alb”. Sunetul liric devine mai autentic și pare mai nou atunci când, precum în Adolescență, rezonanțe din Blaga autohtonizează tonuri rilkeene și incantații ce amintesc de Cântarea Cântărilor. Vidul bibliografic dintre Prohod pentru zi și antologia Poezii are în spate în primul rând o bogată producție lirică nevalorificată în acest interval, ce reflectă îndeosebi experiența traumatizantă a războiului. Ca fragmente ale unui jurnal liric de front, poemele din ciclul
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
într-un limbaj tehnic al căror cod nu l-ar poseda, precum cel juridic, de exemplu. Dar asemenea paralogisme apar în viață pretutindeni: în discursurile de orice fel, mai cu seamă în cel politic, în presă, în biserică, în literatură. Vidul de gândire și incoerența semantică se pot instala în orice domeniu, în orice stil. Odată cu vorbirea, prozele lui U. parodiază (cum s-a remarcat) și literatura: însemnările de călătorie bunăoară (Plecarea în străinătate), epica aventurilor romanțioase (După furtună), romanul de
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]